Istoria şi Sociologia Refugiului Românesc

septembrie 1, 2017 | Profesor Marin Ștefan

Joi, 31 august 2017, în ultima zi a lunii lui Gustar, a avut loc Sesiunea anuală de comunicări şi discuţii pe tema Istoria şi Sociologia Refugiului Românesc”, ediţia 2017. Aceasta a fost organizată de: Federaţia Naţională a Românilor Persecutaţi Etnic (FNRPE) „PRO MEMORIA 1940-1945”; Asociaţia Teritorială a Românilor Persecutaţi, Refugiaţi, Deportaţi şi Expulzaţi din Motive Etnice (ATPRED) Gherla; Centrul Naţional pentru Studiul Istoriei şi Sociologiei Refugiului Românesc şi Muzeul Naţional al Refugiaţilor „Andrei Bojor” din Mureşenii de Câmpie, comuna Palatca, judeţul Cluj. Au participat peste 70 de persoane, reprezentând unele dintre cele 12 asociaţii teritoriale afiliate la FNRPE, majoritatea foşti refugiaţi, expulzaţi sau deportaţi în perioada 1940-1945, printre care: Cluj, Timişoara, Satu Mare, Baia Mare, Sălaj, Târgu Mureş etc. Sălajul a fost reprezentat de către Ionel Buza – secretar al asociaţiei judeţene (registrator medical la Spitalul Orăşenesc „Dr. Ioan Puşcaş” din Şimleu Silvaniei) şi subsemnatul – membru al Colectivului de Redacţie al Revistei „PRO MEMORIA 1940-1945”.

La început, reprezentanţii delegaţiilor participante au depus jerbe şi coroane de flori la Monumentul Martirilor. Apoi, participanţii au vizitat obiectivele Complexului Muzeal „Andrei Bojor”: muzeul propriu-zis, Troiţa Martirilor de pe Groapa Comună, Bisericuţa cu hramul „Cuvioasa Parascheva”, Bordeiul Dacic şi Muzeul Etnografic „Vasile I. Bunea” – al cărui nume a fost inaugurat cu acest prilej, în memoria profesorului şi artistului plastic, Vasile I. Bunea, iniţiator şi fost preşedinte al ATPRED Gherla.

       Lucrările sesiunii s-au desfăşurat la Căminul Cultural din Mureşenii de Câmpie, în două părţi, cu o pauză de o oră între ele, moderate de către: prof.univ.dr.ing. Barbu I. Bălan – preşedinte executiv al FNRPE, prof.univ.dr. Ioan Bojan – vicepreşedinte al FNRPE, prof.dr.col.(r.) Vasile Şt. Tutula – Asociaţia „Virtus Romana Rediviva” şi Asociaţia „Mareşalii României”, prof.univ.dr. Mircea Popa – preşedintele Despărţământului „ASTRA” Cluj, magistrat Ioan Bâtea – vicepreşedinte al FNRPE (Asociaţia Refugiaţilor din Baia Mare) şi lector univ.ing. Mircea Constantin Popa din Timişoara.

În prima parte au fost prezentate lucrările: „Iertăm, dar nu uităm” – acad.dr. Ovidiu Bojor, Bucureşti (expunere de către prof.univ.dr.ing. Barbu I. Bălan ); „ Tratatul de la TRIANON act de justiţie internaţională pentru români şi alte naţiuni oprimate de dualismul austro-ungar” – prof. univ.dr. Ioan Bojan; „Problema Ardealului în vizorul de forţă al marilor puteri (1939-1947)” – prof. univ.dr. Onufrie Vinţeler, Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca; „Provincii româneşti aflate sub stăpânire străină” – prof. univ.dr. Ioan Corneanu (vicepreşedinte al FNRPE) şi Mircea Pârlea, ambii din Satu Mare (expunere de către prof. Doina Reteşan – Asociaţia Judeţeană a Refugiaţilor Cluj); „Aspecte ale luptei antirevizioniste din Transilvania” – prof.univ.dr. Mircea Popa, Cluj-Napoca; „Efectele devastatoare ale Tratatului mişelesc RIBENTROP-MOLOTOV (23 august 1939). Ocuparea militară a Basarabiei, Bucovinei de Nord şi Ţinutului Herţa (28 iunie-3 iulie 1940)” – prof.dr. col.(r.) Vasile Şt.Tutula; „O poveste româno-maghiară” – prof. Aurel Buzgău, Cluj-Napoca; „Românii din Sfântu Gheorghe în perioada 1940-1945” – prof.dr. Ioan Lăcătuşu, Centrul European de Studii Harghita-Covasna din Sfântu Gheorghe.

          În partea a doua  a sesiunii s-au prezentat lucrările: „Controverse regretabile” – prof. Damian Todiţă, Uniunea „Vatra Românească”, filiala Cluj; „Cum am cunoscut masacrul de la Ip (Sălaj)” – prof. Viorel Hodiş, Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca; lansarea cărţii „Calvarul românilor deportaţi în toamna anului 1944. Jurnalul lui Florian Mornăilă (1944-1945). Atrocităţile din zona Sărmaşului” – dr. Vasile Lechinţan, cercetător pr. la Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale Cluj; prezentarea volumelor „Sabin Gherman şi Transilvanismul său” şi „Politice (epigrame şi catrene satirice)” – dr. Zeno Millea – publicist din Aiud; „Acţiuni al FNRPE pentru întărirea şi dezvoltarea colaborării între asociaţiile afiliate şi celelalte ONG-uri cu profil cultural, pentru mărirea eficienţei educaţiei naţional-patriotice” – magistrat Ioan Bâtea; „Despre activitatea financiară a FNRPE pe anul 2016” – prof.univ.dr. Petru Sturz – preşedintele Comisiei de cenzori a FNRPE; „Federaţia refugiaţilor PRO MEMORIA 1940-1945 în lumina evoluţiei numerice şi economice a asociaţiilor afiliate şi a membrilor acestora”  – prof.univ.dr.ing. Barbu I. Bălan.

Aceste lucrări vor fi publicate în paginile Revistei „PRO MEMORIA 1940-1945”, numerele 3 (55) şi 4 (56), 2017. Întreaga activitate a fost dedicată comemorării suferinţelor românilor ardeleni după Dictatul de la Viena din 30 august 1940, cu precădere a martirilor de la Ţaga, Sucutard şi Mureşenii de Câmpie (toate trei din judeţul Cluj), victime ale conţilor Wass Albert şi Vass Endre. Fiecare lucrare a fost urmărită cu atenţie de către participanţi, răsplătindu-i pe autori cu aplauze meritate. De asemenea,  discuţiile tematice, aprecierile şi sugestiile exprimate au reliefat necesitatea îmbunătăţirii activităţii FNRPE, în conformitate cu statutul acesteia, adoptat la 30 august 2006.

În acest context, printr-un comunicat, s-a hotărât în unanimitate, adoptarea următoarelor propuneri, pentru a fi înaintate Preşedinţiei, Guvernului şi Parlamentului României:

– Solidarizarea cu demersurile Academiei Române, care, prin Laboratorul de Analiză a Războiului Informaţional şi Comunicare Strategică, va analiza inclusiv mesajele şi strategiile de propagandă agresivă folosite în spaţiul românesc şi european de către Ungaria, în privinţa Transilvaniei. Instituţiile abilitate ale statului român să organizeze dezbateri ample, mai ales în mediile largi ale populaţiei, nu numai la nivel de vârf, prin conferinţe publice în cadrul asociaţiilor cultural-patriotice şi profesionale, în şcoli şi universităţi, la radio, televiziune şi presă scrisă, cu privire la toate dezinformările care vor apărea cu privire la hotărârile adoptate în anul 1920 la Trianon şi la trecutul istoric al Transilvaniei, invitând istorici de marcă din România şi din străinătate;

– Parlamentul României să solicite europarlamentarilor români, indiferent de apartenenţa politică internă, să iniţieze dezbateri şi să ia cuvântul în plenul şi în şedinţele de lucru ale organismelor europene, demontând acţiunile iredentist-revizioniste ale Guvernului maghiar;

– Guvernul României să aloce fonduri pentru editarea şi difuzarea, în limbile: engleză, franceză, italiană, spaniolă şi rusă, a unor lucrări despre semnificaţia Trianonului, care să fie lansate în statele Uniunii Europene;

– Guvernul României să pretindă Ministrului Afacerilor Externe să ia atitudine, exprimată public, împotriva acţiunilor iredentist-revizioniste maghiare;

–  Parlamentul şi Guvernul României să adopte reglementări prin care să se interzică şi să fie sancţionată propaganda revizionistă în România;

– Guvernul României să ia măsuri concrete pentru sancţionarea celor care, în spaţiul public românesc, nu folosesc limba oficială română, potrivit legilor în vigoare.

De menţionat că, în incinta Căminului Cultural din Mureşenii de Câmpie, FNRPE şi Redacţia Revistei „PRO MEMORIA 1940-1945” au amenajat un stand cu cărţi tematice, reviste şi pliante scrise de prodigioşi membri ai FNRPE. De asemenea, remarc implicarea doamnei muzeograf Alexandra (Bunea) Hedeş – secretar general al FNRPE şi Director al Complexului Muzeal „Andrei Bojor” pentru buna desfăşurare a activităţilor acestei sesiuni, cu mulţumiri şi felicitări pentru asigurarea „mesei colegiale”, în colaborare cu o firmă de CATERING din Gherla. Şi în această conjunctură au continuat unele discuţii pertinente, dar şi altele, pe cât de amicale, pe atât de reconfortante!

 

                                                                                                                    Prof. Marin ŞTEFAN,

                                                                                                           Publicist, Şimleu Silvaniei