SFÂNTUL ANDREI

decembrie 4, 2023 | Administrator

În 30 noiembrie, ultima zi a lunii lui Brumar, creștinii îl sărbătoresc pe Sfântul Apostol Andrei cel întâi chemat, ocrotitorul României. Acesta era fiul lui Iona și fratele Sfântului Apostol Petru. S-a născut în Betsaida, pe malul Lacului Ghenizaret din Galileea, fiind ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul. După aceea, a fost cel dintâi care l-a urmat pe Mântuitorul nostru. A renunțat la îndeletnicirea de pescar, devenind martor al patimilor, răstignirii și învierii lui Iisus Hristos. După Pogorârea Sfântului Duh, a propovăduit Evanghelia în Bitinia, Bizanț, Turcia și Macedonia, până la Dunăre, în Dacia Pontică, Dobrogea de azi, în cetățile Tomis, Callatis și Histria. De aceea, pe panoul exterior, dinspre mare a Catedralei „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Constanța este reprezentat, în mozaic Murano, Sfântul Andrei, considerat patronul spiritual al românilor.

În activitatea sa misionară nimic nu l-a oprit din calea pe care a pornit. În Cetatea Sinope a fost groaznic torturat și, fiind considerat mort, a fost aruncat afară din Cetate. Cu toate acestea, Sfântul Andrei s-a ridicat teafăr în picioare și a mers în Bizanț, unde l-a pus episcop pe Stachys. Întrucât în Grecia a îndreptat mulți oameni spre noua credință, a fost ucis la Patras, lângă Corint, la 30 noiembrie 87, fiind răstignit cu capul în jos pe o cruce în formă de „X”. De atunci, acest fel de cruce poartă numele de „Crucea Sfântului Andrei”.

În anul 357, moaștele sale au fost aduse de către Sfântul Artemie la Constantinopol, în timpul împăratului Constanțiu, fiul lui Constantin cel Mare. Apoi, acestea au fost mutate la Tesalonic și Atena. În anul 1453, după căderea Constantinopolului, au fost aduse la Patras, și de acolo la Roma. În anul 1964, racla cu capul Sfântului Andrei a fost readusă în Grecia, la Catedrala Mitropolitană din Corint. Potrivit tradiției, în perioada petrecută în Dobrogea, Sfântul Andrei  a stat într-o peșteră, identificată, ulteriuor, lângă satul Ion Corvin din județul Constanța.

În țara noastră, sărbătoarea Sfântului Andrei s-a datorat unei legende închinată unui zeu autohton, patron al lupilor. După credințele oamenilor de la țară, Sfântul Andrei a devenit patron și al strigoilor care bântuie în noaptea dinaintea zilei sale. Singurul remediu, în acest caz, este ungerea cu usturoi a ușilor, zăvoarelor și încuietorilor. În același timp,  în noaptea dintre 29 și 30 noiembrie, se întâmplă multe farmece și vrăji, mai ales cele de aflare a ursitei. De asemenea, se fac presupuneri meteorologice și pentru aflarea roadelor în Noul An, punând boabe de grâu într-un vas de lut ars. În această zi, darea oricărui lucru cu împrumut sau pe datorie, aduce necazuri bănești. Iar în  ziua și noaptea de Sfântul Andrei se pot face petreceri cu bunătăți gastronomice specifice Revelionului. Acestea nu scad cu nimic venerația și credința oamenilor în Cel care a întemeiat Biserica Creștină Apostolică de Răsărit.

Sfinte Apostol Andrei, roagă-te pentru binele ROMÂNIEI!

La mulți ani cu sănătate tuturor celor care poartă numele de: Andrei, Adi, Andra, Andrada, Andraș, Andreea, Andreas, Andriaș, Andruș, Andrieș, Andi, Andreiu, Andu, Andru,  Andruța, Deea, Deia, Edra, Endre!

                                                                                                        Prof. Marin ȘTEFAN – UZPR,

                                                                                                             Publicist, Șimleu Silvaniei