ROMÂNIA, la Jocurile Paralimpice de vară Tokyo 2020

septembrie 6, 2021 | Administrator

Jocurile Paralimpice (JP) sunt Jocurile Olimpice (JO) pentru sportivii cu handicap, prin diferite tipuri de dizabilitate sau dezavantaj. Prima dată s-au organizat în aceeași zi cu începutul JO de vară Londra 1948 (29 iulie), la Spitalul Stoke Mandeville (SUA), pentru sportivi în fotolii rulante, de către dr. Ludwig Guttmann  – medic specialist în leziunile coloanei vertebrale. Prima ediție oficială a JP s-a desfășurat în anul 1960, în paralel cu JO de vară de la Roma, iar de la JO de vară Barcelona 1992, se desfășoară la trei săptămâni după fiecare JO de vară, în același loc, ca acestea. Simbolul paralimpic al JP este reprezentat de trei agitos (forme de semilună), în culorile: roșu,  albastru și verde, cele mai reprezentate pe steagurile naționale din întreaga lume. Agito, provine din latină: mă mișc. Iar faptul că agitos înglobează un punct central pe steag, ele simbolizează mișcarea, invitând sportivii din toate țările să participe la evenimente.

JP Tokyo  de vară 2020 (24 august – 5 septembrie 2021), au fost deschise de către Naruhito – împăratul Japoniei, în prezența domnilor: Andrew Parsons – președintele Comitetului Paralimpic Internațional și Thomas Bach – președintele Comitetului Olimpic Internațional (CIO). Ediția a XVI-a a JP s-a desfășurat sub sloganul „Cunoașteți diferențele, artătați diferențele”, din conceptul „D&I”. Prin „Diversitate” se urmărește celebrarea diferențelor dintre oameni, iar prin „Incluziune”, acceptarea și respectarea acestora, indiferent de vârstă, etnie, naționalitate, sex, orientare sexuală, credințe religioase, deficiențe intelectuale sau fizice.

Au participat 4.400 de sportivi din 162 de țări, întrecându-se pentru cele 539 de medalii, la 22 de discipline sportive, printre care,  badminton și taekwondo – pentru prima dată. A fost prezentă și o Delegație a Refugiaților, iar un voluntar (cu aprobarea CIO) a purtat Steagul Afghanistanului, fără reprezentanți, din cauza situației în care se află această țară din punct de vedere politic! Competiția s-a desfășurat fără spectatori (ca la JO de vară 2020), din cauza  celui de-al cincilea val de Covid-19, care s-a abătut asupra Japoniei. La festivitățile de deschidere și închidere s-au defășurat spectacole grandioase, cu „tablouri” pe teme diverse, muzică vibrantă și jocuri de artificii.

România a participat cu o delegație formată din 15 persoane, aprobată de Comitetul Național Paralimpic din România (CNPR), aflat sub Înaltul Patronaj  al Alteței Sale Regale Principele Radu. CNPR (din anul 2009) este continuatorul Federației Române a Sportului pentru Handicapați (decembrie 1990) și a Federației Române a Sportului pentru Handicap (anul 2001), fiind o structură sportivă de interes național, singura autorizată să organizeze și să controleze activitatea sportivă a tuturor tipurilor de handicap din România. Este persoană juridică de drept privat, de utilitate publică, autonomă, neguvernamentală, apolitică și fără scop lucrativ. Din Team România au făcut parte șapte sportivi: Alex Bologa – judo nevăzători, Bobi Simion – tenis de masă, Novák Carol-Eduard – ciclism rutier și de pistă, Eduard Moescu – ciclism, Tabita Vulturar și Octavian Vasile Tucaliuc – atletism, Eugen Pătru – tir cu arcul și un staff de opt persoane: Ciprian Anton – șef de misiune, Gergely Tamás – antrenor judo, Gergely Gábor – sparring partner judo, Alexandru Bogdan – antrenor tenis de masă, Cristiano Valoppi – antrenor ciclism, Sebestyén Szabólcs – mecanic ciclism, Petrică Adrian Tamaș – antrenor atletism și Dorinel Neculai – antrenor tir cu arcul.

CNPR are ca misiune promovarea sportului paralimpic ca mod de integrare socială, fără discriminare, ținând cont de beneficiile acestuia: îmbunătățirea stării de sănătate, antrenarea și dezvoltarea reflexelor, forței corpului și puterii de concentrare, fără a uita de posibilitatea unei cariere sportive, prin înființarea unei echipe paralimpice cu care România să se mândrească. De aceea, sportul  este cea mai bună modalitate  de a demonstra că, persoanele cu dizabilități sunt capabile să realizeze aceleași lucruri ca persoanele valide, dar într-o altă manieră, de multe ori mai vrednică de interes, prin caracterul ei inedit. Așadar, scopul CNPR este cel de a crea condițiile care să asigure posibilitatea de practicare a educației fizice și sportului de persoane cu handicap fizic, senzorial, psihic și mixt.

Clasamentul general pe medalii, primele 10 locuri, este: 1. China – 207 (96 de aur – 60 de argint – 51 de bronz); 2. Marea Britanie – 124 (41 – 38 – 45); 3. Statele Unite ale Americii – 104 (37 – 36 – 31); 4. Comitetul Paralimpic Rus – 118 (36 – 33 – 49); 5. Olanda – 59 (25 – 17 – 17); 6. Ucraina – 98 (24 – 47 – 27); 7. Brazilia – 72 (22 – 20 – 30); 8. Australia – 80 (21 – 29 – 30); 9. Italia –  69 (14 – 29 – 26); 10. Azerbaidjan – 19 (14 – 1 – 4).

Rezultatele olimpicilor români sunt: Novák Eduard (45 de ani!) – medalie de argint în proba de ciclism urmărire 4.000 m, (velodrom, categoria C4), locul 8 la contratimp pe șosea și locul 11 la contratimp pe 1.000 de metri (velodrom); Alex Bologa (singurul judoka din România cu deficiență totală de vedere, originar din satul Derșida, comuna Bobota, județul Sălaj) –  medalie de bronz, la categoria 60 de kg, nevăzători; Bobi Simion – locul 5, la tenis de masă (categoria 6); Octavian Vasile Tucaliuc – locul 7, la aruncarea suliței (categoria F13); Eduard Mihăiță Moescu – locul 9, la ciclism urmărire 3.000 m velodrom (categoria C2), locul 17 la cursa de contratimp pe șosea (categoria C1) și locul 30 la fond, categoriile 1-3; Eugen Pătru – calificat, dar rămas în șaisprezecimile de finală la tir cu arcul; Tabita Vulturar – locul 6 în prima serie de calificări, ratând finala, cu record pesonal la 400 metri feminin (categoria T45).

Pentru aceste rezultate, România s-a clasat pe locul 71, la medalii (una de argint și una de bronz), la egalitate cu: Kuweit, Namibia și Slovenia. Ca atare, România  a cucerit, până acum, cinci medalii la JP, dintre care trei au fost obținute de către Novák Eduard (actualul ministru al Tineretului și Sportului) – medalie de aur la Londra 2012 (ciclism urmărire individuală, categoria C4), medalii de argint – la Beijing 2008 (ciclism – contratimp, categoria LC2) și la Londra 2012 (ciclism – contratimp, categoria C4), precum și cele două medalii de bronz câștigate de către Alex Bologa (Rio de Janeiro 2016 și Tokyo 2020) – judo nevăzători, categoria 60 kg, cel care a fost purtător de Drapel al României, alături de Tabita Vulturar, la festivitatea de deschidere.

Desigur, rezultatele puteau fi mai bune, iar obiectivul de trei medalii realizabil/îndeplinit… În acest context, președintele CNPR, doamna Sally Wood-Lamont, și-a arătat nemulțumirea față de condițiile de pregătire ale sportivilor cu dizabilități la Complexul Olimpic de la Izvorani și, mai ales, față de lipsa sălilor de sport sau a stadioanelor accesibile acestor persoane și de slaba finanțare. În schimb, a lăudat municipiul Cluj-Napoca, cel care are două săli de sport, două stadioane și trei bazine de înot de 50 de metri, toate accesibile și sportivilor cu handicap, precum și aportul unor sponsori, pentru o susținere materială adecvată. Printre aceștia se numără sponsorii oficiali JYSK și Seroussi, pentru vestimentația de prezentare a olimpicilor români la ceremoniile de deschidere și închidere a JP Tokyo 2020.

Este de remarcat mesajul lui Novák Eduard pentru Alex Bologa, postat pe facebook: „Dragă Alex, îți mulțumesc de la distanță, de aici, din Tokyo, pentru efortul tău. Pentru determinarea ta. Pentru exemplul pe care îl oferi tuturor. Pot doar să mă mândresc și să mă simt onorat că suntem contemporani și coechipieri. Abia aștept să ne vedem acasă, atunci când va fi posibil. Alături de tine, îmi doresc să pun bazele dezvoltării sportului de performanță pentru persoanele cu dizabilități. Îmi doresc ca în Strategia Națională pentru Sport să am suportul și ideile voastre, ale celor care, alături de mine, ați trăit provocările și dificultățile sportului de performanță, așa cum arată el astăzi. Tot alături de voi, îmi doresc să trăim mai mult bucuria lui și să ne confruntăm cu mai puține piedici, să existe un suport mai ferm al statului, o mai bună motivare și condiții mai bune de pregătire. Deocamdată, îți doresc să te bucuri de această nouă reușită, te îmbrățișrz, te felicit și te aștept la minister, pentru ați strânge mâna și în realitate. Sunt sigur că  parcursul tău are încă multe surprize frumoase și te așteaptă multe medalii în anii ce vor urma. Cinste și dumneavoastră, celor care l-ați sprijinit pe Alex să ajungă astăzi aici! Felicitări pentru implicare și devotament! În cazul sportului paralimpic importanța oamenilor care să susțină sportivii în pregătirea lor este  mult mai mare și vă datorăm considerație și apreciere pentru tot ceea ce ați făcut pentru Alex și pentru medalia lui”.

Așa să fie, domnule ministru Novák Eduard. Succes!

Bravo, Novák Eduard! Bravo, Alex Bologa! Felicitări, olimpicilor români!

Ediția a XVII-a a JP de vară se va desfășura la Paris, în anul 2024.

 

                                                                                                 Prof. Marin ȘTEFAN,

                                     Președinte al Comisiei de Educație și Cultură Olimpică

                                                          a Academiei Olimpice Române, filiala Sălaj