Cetăţeni de Onoare ai oraşului Şimleu Silvaniei

Dan Ben Eliezer

people-1

Născut la Tel-Aviv în data de 26 februarie 1953, este Ambasadorul Statului Israel la Bucureşti, România, începand din 1 septembrie 2010. Pe parcursul carierei sale diplomatice, Excelenţa Sa a ocupat diverse funcţii, printre care Prim Secretar la Ambasa Statului Israel – Grecia şi Fiji, Consul pentru Presă şi Informaţii la Consulatul General al Israelului, Los Angeles – SUA, Director la Departamentul de Proiecte, Centrul pentru Cooperare Internaţională, Ministerul Afacerilor Externe – Israel, Ambasador al Statului Israel în Nepal, Director al Organizaţiei Internaţionale a Drepturilor Omului – Israel, Consul General al Statului Israel, Hong Kong SAR & Macao SAR.

Dan Ben Eliezer a avut un rol major în consolidarea relaţiilor de colaborare dintre oraşul Şimleu Silvaniei şi oraşul Petach Tikva, stabilind coordonatele unor legături strategice şi cu alte oraşe din Statul Israel. Şi-a adus o contribuţie signifiantă la păstrarea memoriei comunităţii evreieşti sălăjene prin asigurarea condiţiilor prielnice factorilor de cercetare şi conservare a identităţii culturale şi a tradiţiilor acesteia. Este remarcabil modul în care Excelenţa Sa a gestionat relaţiile dintre comunitatea creştină şi cea evreiască din oraşul Şimleu Silvaniei.

Ca simbol al recunoştinţei cetăţenilor oraşului Şimleu Silvaniei, pentru activitatea sa de excepţie desfăşurată în susţinerea relaţiilor de colaborare şi parteneriat între oraşul Şimleu Silvaniei şi Petach Tikva, Israel, Consiliul Local al oraşului îi conferă titlul de Cetăţean de Onoare al urbei, mulţumindu-i pentru întregul său aport şi dăruire în acţiunile întreprinse.

Prof. univ. Dr. Ioan Puşcaş

puscas-ioan

Născut la 10 iulie 1932, în comuna martir Treznea, Dr. Ioan Puşcaş este unul dintre cei mai renumiţi medici ai Sălajului şi una dintre personalităţile cele mai cunoscute ale ţării. Medic primar, profesor universitar, Doctor Honoris Causa, membru al Academiei de Ştiinţe Americane, conducător de doctorate, prorector al Universităţii din Oradea ales de două ori sunt doar câteva din titlurile care îl onorează şi ne onorează judeţul şi ţara.

Este suficient să cităm aprecierile Preşedintelui Academiei Române, care printre altele spunea că „activitatea Prof.Dr. Ioan Puşcaş este cu totul remarcabilă şi deosebit de meritorie, creînd un model admirabil de urmat”. Rectorii diferitelor universităţi au remarcat în unanimitate faptul că „este profesorul român cu cele mai multe publicaţii în reviste de primă mână şi cel mai citat autor român”.

Prof. Dr. Ioan Puşcaş este primul Cetăţean de Onoare al oraşului Şimleu Silvaniei pe care l-a făcut cunoscut în toată lumea, precum şi primul Cetăţean de Onoare al comunei Gheorghe Pop de Băseşti şi al comunei natale Treznea. Este medicul care a creat o adevărată şcoală în cercetarea ştiinţifică cunoscută în ţară şi în lume. Acestora li se alătură cei 31 de doctoranzi care, în prezent, îşi fac studiile doctorale la Centrul de Cercetări şi Asistenţă Medicală din Şimleu Silvaniei.

Activitatea de cercetare şi descoperirile medicale sunt cuprinse în cele peste 600 articole ştiinţifice. A scris 17 cărţi din care 8 în limba română şi 9 cărţi şi capitole de cărţi în limbile engleză, spaniolă, portugheză, apărute majoritatea lor în SUA.

  • Brevete de invenţie – 42;
  • Medalii de aur pentru descoperiri medicale – 2;
  • Descoperiri medicale prioritare – 126, din care diagnosticul rapid al tuturor formelor de cancer, brevetat în 89 de ţări, rămâne una dintre marile descoperiri medicale ale Prof. Puşcaş. Este ctitorul construirii Spitalului Nou din Şimleu şi a altor edificii de sănătate din oraşul nostru, a Monumentului Martirilor de la Ip şi Treznea.

Pentru întreaga sa activitate profesională şi ştiinţifică pusă în slujba sănătăţii oamenilor, Prof. Dr. Ioan Puşcaş este recunoscut drept unul dintre marii profesionişti ai ţării.

Vida Iuliu

Untitled-1

Născut la 1 ianuarie 1932 în oraşul Şimleu Silvaniei. După studiile generale şi liceale făcute în oraşul natal, urmează cursurile Facultăţii de Drept a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, apoi mai multe cursuri post-universitare specializându-se în domeniul economic şi financiar.

După o prodigioasă activitate profesională desfăşurată la Intreprinderea de Industrializare a Laptelui, în decembrie 1989, ca membru fondator al U.D.M.R., devine primul preşedinte al organizaţiei judeţene Sălaj.

Din anul 1990 face parte în calitate de deputat, din Parlamentul României timp de patru legislaturi până în anul 2004. În această perioadă a îndeplinit funcţii de mare responsabilitate, fiind lider al grupului parlamentarilor U.D.M.R. stare, preşedinte, vicepreşedinte şi secretar al Comisiei pentru Politică Economică, Reformă şi Privatizare, etc.

Pentru contribuţia adusă la crearea statului de drept şi întărirea rolului democratic al Parlamentului, în anul 2004, a fost decorat şi i s-a conferit rangul de Cavaler al României. Ca o recunoaştere a meritelor, din anul 2001 este Cetăţean de Onoare al oraşului Şimleu Silvaniei.

Takacs Constantin Niculae

takacs-constantin

A terminat ca şef de promoţie cursurile şcolii Generale Nr.2 Şimleu Silvaniei cu media generala 10,00 şi tot cu aceleaşi strălucite rezultate cursurile liceului, actualmente Colegiul Naţional „Simion Bărnuţiu”.

În timpul liceului a participat la multe concursuri naţionale, judeţene şi interjudeţene (la mai mule discipline). La toate aceste concursuri s-a clasat pe unul din primele trei locuri, fiind premiat. A participat la trei olimpiade internaţionale obţinând două medalii de argint şi una de aur. Medalia de aur a fost obţinută la Olimpiada Internaţională din Germania (86 de ţări participante).

După absolvirea liceului în urma unor teste susţinute a fost admis, cu bursă, la cinci facultăţi de renume din SUA, optând pentru Universitatea Yale din localitatea New Haven, statul Connecticut, SUA, cu bursă integrală. A terminat anul I cu rezultate maxime. Pe perioada vacanţei a fost cuprins într-un program de cercetare din Bruxelles în domeniul imunologiei. Rezultatele obţinute şi la acest curs au fost maxime. În anul II, semestrul II, a fost student la Paris, participând la cursuri şi susţinând examenele la 5 facultăţi printre care şi Sorbona. Şi aici a obţinut rezultate maxime fiind apreciat excelent şi foarte bun.

În urma susţinerii unor examene este mediator în cadrul facultăţii pentru studenţii anilor I-IV la obiectele matematică şi chimie (toate ramurile).

În prezent a fost admis să participe la un program de cercetare la Universitatea Harvard – SUA, participând la efectuarea unor lucrări de cercetare în domeniul geneticii.

Ing. Bilţ Ioan Cristian

bilt-cristian

Născut la 27 iunie 1948 în localitatea Făureşti, judeţul Maramureş, este unul dintre cetăţenii oraşului care şi-a marcat plenar prezenţa în viaţa colectivităţii şimleuane. Absolvent a Facultăţii de Industrializare a Lemnului din Braşov, încă din perioada de stagiatură dă dovada capacităţii sale organizatorice, a spiritului întreprinzător, participând la numeroase acţiuni de modernizare, raţionalizare, îmbunătăţire a fluxului tehnologic, invenţii şi inovaţii.

Din 1 iulie 1986 devine „şimleuan” , fiind numit Director la I.P.L. Zalău, Fabrica de Mobilă Şimleu Silvaniei, de care îşi va lega viaţa şi întreaga fiinţă. A reuşit în scurt timp să dea un nume şi renume acestei modeste făbricuţe, ajungând la ora actuală să facă din S.C. SIMEX o firmă de prestigiu atât pe plan naţional cât şi plan internaţional. Edificator este faptul că astăzi, sub conducerea sa, funcţionează cu rezultate excelente Grupul de Firme Simex, format din 7 firme, dintre care 5 pe teritoriul judeţului, asigurând ocuparea forţei de muncă sălăjene.

Ca o recunoaştere a meritelor sale incontestabile, a fost ales Vicepreşedinte al Asociaţiei Producătorilor de Mobilă din România (A.P.M.R.) şi Preşedinte al Grupului de Firme „SIMEX”. Este cetăţean de Onoare al oraşului Şimleu Silvaniei din anul 2001.

Dirijorul şi Compozitorul Marius Cuteanu

marius-cuteanu

Personalitate complexă, om de o rară erudiţie, puternic legat de oraşul Şimleu Silvaniei, Marius Cuteanu, s-a născut la 4 noiembrie 1917, în localitatea Lemniu, comuna Letca, din judeţul Sălaj, dintr-o familie de intelectuali, tatăl, Virgil, fiind preot iar mama, Cornelia, funcţionară de bancă. Încă din fragedă pruncie creşte într-un climat intelectual, unde muzica era la ea acasă, bunicul său Procopie având solide studii muzicale. Asistă de mic la numeroase momente muzicale în casa părintească unde pe lângă doine şi balade se interpretau lucrări ale valoroşilor compozitori români sau străini.

După şcoala primară şi liceul „Gh. Bariţiu” urmate în Cluj-Napoca, în 1936 îl întâlnim printre studenţii Facultăţii de Drept, urmând, începând cu anul 1938 în paralel şi cursurile Conservatorului, unde se impune ca unul dintre cei mai talentaţi şi sârguincioşi studenţi. Din cauza războiului îşî întrerupe studiile la ambele facultăţi urmând a relua şi termina Conservatorul între anii 1945 – 1947. De remarcat faptul că încă din liceu va forma un cor bărbătesc cu care înregistrează primele succese răsunătoare. În perioada refugiului, nu va părăsi Clujul, iar la propunerea distinsului profesor universitar şi rector al Universităţii „Regele Ferdinand”, domnul Haţieganu, în anul 1942 se mută la Şimleu, pentru numai 3 luni, cum i se propusese, pentru a înfiinţa un cor. Aici, Şimleul îi va oferi cu bogatele tradiţii culturale şi spirituale un câmp propice etalării talentului său debordant, va găsi un mediu prielnic pentru ca talentul, capacitatea organizatorică şi neobosita sa muncă să poată fi puse în valoare.

În anul 1942 înfiinţează „Corul mixt al Reuniunii Mariane” din cadrul Bisericii Greco-Catolice, care pe data de 25 martie 1943, de „Buna Vestire” va avea prima reprezentaţie cu cântece bisericeşti, mai apoi corul lărgindu-şi şi diversificându-şi repertoriul cu cântece patriotice, muzică din folclorul local, romanţe, dar şi muzică clasică şi universală. Va face deplasări în împrejurimile Şimleului, Zalău, etc bucurându-se de un uriaş success, corul numărând peste 100 de persoane.

Deşi este arestat de autorităţile hortyste pentru activitatea sa, începând cu toamna anului 1944 ca profesor de muzică la Liceul „Simion Bărnuţiu” va fi şi mai activ şi doar reforma învăţământului din anul 1948 îi va întrerupe temporar activitatea în Şimleu, mutându-se la liceul cu acelaşi nume din Zalău, unde va funcţiona până în anul 1951 când se reîntoarce la Cluj.

Dirijor, compozitor de excepţie, pedagog, muzicolog şi mai ales un mare caracter şi mare OM, Marius Cuteanu a fost un punct luminos, un moment de excepţie în istoria oraşului nostru, legându-şi indisolubil numele de urbea noastră, locuitorii, tradiţiile şi idealurile sale.

Am dus întotdeauna în oraşele Transilvaniei mesajul dragostei de cânt românesc, respectul pentru limba, cultura şi arta poporului român

La împlinirea vârstei nonagenare, ca un simbol al recunoştinţei cetăţenilor oraşului Şimleu Silvaniei, pentru neobosita sa activitate desfăşurată în trecerea sa prin oraşul nostru, Consiliul Local i-a acordat titlul de „Cetăţean de Onoare al oraşului Şimleu Silvaniei” domnului Marius Cuteanu, personalitate de excepţie a culturii şi spiritualităţii româneşti.

Dr. Veress Ştefan

vress-stefan

Este imposibil ca vreun locuitor al bătrânei urbe sau din împrejurimi să nu îl cunoască, iubească şi respecte pe doctorul de „plămâni” cum este denumit, omul care timp de peste 40 de ani a consultat şi tratat „fabrica de oxigen” a fiecărui cetăţean care trecea pragul spitalului. Un om mic de stat, dar cu un suflet şi o erudiţie uriaşă, cunoscutul medic radiolog s-a născut la 26 noiembrie 1929 la Cluj-Napoca, după care în anul 1943 se mută cu familia la Şimleu Silvaniei, unde termină liceul şi de unde va pleca la Târgu-Mureş spre a urma cursurile Facultăţii de Medicină. După absolvire, în anul 1953, îl găsim ca medic de circumscripţie în Cetariu (Bihor), Pericei, iar din anul 1957 până în 1965, medic şef de raion la Şimleu şi în acelaşi timp şi medic radiolog la Spitalul Orăşenesc.

După 1965, ca medic radiolog şi şef al serviciului de radiologie a spitalului îşi va pune întreaga capacitate, ştiinţa şi mai ales dragoste de oameni în slujba celor suferinzi. Omul cu halat alb, la fel ca sufletul şi marele său caracter, a fost mereu alături zi şi noapte de cei care îl solicitau, o mare parte din energia şi timpul său alocându-l cercetărilor din cadrul echipei de cercetări a doctorului Puşcaş, împreună cu care va realiza numeroase lucrări şi comunicări ştiinţifice, deosebit de apreciate în ţară şi la congresele internaţionale.

Ca o recunoaştere a strădaniilor şi muncii neobosite, a fost recompensat cu ordine, medalii şi diplome, iar din iunie 2007, ales Cetăţean de Onoare al oraşului Şimleu Silvaniei.

Prof. Fodor Laszlo

fodor-laszl

Figură pitorească în peisajul şimleuan, domnul profesor FODOR, este poate cel mai cunoscut cetăţean al oraşului de sub Măgura. Zeci de generaţii de elevi de toate etniile au avut şansa să fie elevii bunului şi blândului dascăl de fizică. A fost un dascăl cu vocaţie, tact şi foarte mult har, a iubit copiii şi aceştia l-au venerat. Născut la 22 iunie 1916, este absolvent al Facultăţii de Fizică a prestigioasei Universităţi clujene, din anul 1936 practicându-şi cu dragoste si mult profesionalism, la Şimleu nobila meserie de profesor, căruia a ştiut prin exemplul personal să-i confere înalte valori morale şi etice. A fost un exemplu pentru generaţiile de elevi, cadre didactice şi cetăţeni ai oraşului. Om cu o vastă cultură, mereu dornic de a şti, a găsit întotdeauna cuvinte care să pătrundă în sufletul şi inima fiecărui concetăţean, care căuta la dânsul un sfat, o părere sau răspuns la o dilemă. Ca director al Şcolii Maghiare între anii 1945-1956 s-a preocupat de asigurarea bazei materiale şi a unui valoros corp profesoral, iar, mai apoi, până la pensionare, de educarea şi instruirea tinerei generaţii. A publicat mai multe lucrări, legate de istoria oraşului, istoria şcolii reformate, a bisericii reformate, a maghiarimii sălăjene etc.

Pentru toate calităţile, meritele şi contribuţia adusă la dezvoltarea oraşului a fost distins cu diplome şi medalii, iar în anul 2001 i s-a acordat înaltul titlu de Cetăţean de Onoare.

Maica Stareţă Marina

maica-maria

Această adevarată Vitorie Lipan a Sălajului, Maria Lupou, stareţa Mânăstirii „Sfânta Treime” din Bic, femeie de o tenacitate, simţ şi capacitate organizatorică de invidiat, s-a născut la 7 iunie 1947, în satul Iaz, comuna Plopiş, judeţul Sălaj din părinţii Teodor şi Ana. Clasele elementare le-a urmat la şcoala din satul natal, iar din vara anului 1974 a păşit pragul Mânăstirii Govora din judeţul Vâlcea, Aici şi-a continuat studiile şi s-a deprins cu viaţa monahală din care şi-a făcut un crez de viaţă şi o adevărată „religie”.

Din anul 1977 s-a mutat la Mânăstirea Prislop, de unde, cu voinţa, ambiţia şi puterea de muncă ieşite din comun, care o caracterizează, a frecventat şi absolvit cursurile liceului din localitatea Geoagiu, jud. Hunedoara. Neostoita sa dragoste faţă de sfânta religie creştină căreia i-a închinat toată viaţa şi fiinţa, au purtat-o şi la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Sibiu, a cărei absolventă este. Data de 24 august 1994 este o piatră de hotar în viaţa sa, atunci preluînd nobila şi, în acelaşi timp, incomensurabila misiune de a ridica la Bic o mănăstire, loc de închinăciune, reculegere şi comuniune cu Atotputernicul. A fost o muncă inimaginabilă, cei care au cunoscut locaţia înainte şi o văd acum îşi pot da seama de adevărata trudă de SiSif a acestei binecuvântate femei. Exemplu de dăruire, credinţă, iubire de oameni, devotament şi pricepere, Maica Stareţă Stavrofor Marina, este cel mai elocvent exemplu că omul sfinţeşte locul, drept pentru care, comunitatea şimleuană, Primăria, Consiliul Local, ca semn al recunoaşterii şi preţuirii, i-au conferit, în toamna anului 2001, onoranta calitate de Cetăţean de Onoare al oraşului Şimleu Silvaniei.

Ana Maria Georgescu

ana-maria-georgescu

Poate este cea mai tânără din ţară căreia i s-a acordat înaltul şi onorantul titlu de „Cetăţean de Onoare”. Ana Maria Georgescu s-a născut la Şimleu Silvaniei, la 17 ianuarie 1987 într-o familie de intelectuali, tatăl fiind colonel, comandantul garnizoanei militare din oraş, iar mama o distinsă judecătoare. Primeşte din familie o educaţie aleasă, ceea ce avea să dea roade de timpuriu. De la vârsta de 4 ani este atrasă de muzică şi poezie. Frecventează cercurile de creaţie şi muzică de la Clubul Elevilor, şi în paralel ia ore de muzică, învaţă de mică să cânte la chitară. Se face repede remarcată, participă la toate spectacolele organizate la nivel local și judeţean.

La 12 ani debutează la televiziune, invitată fiind la emisiunea „Schimbul de noapte” a regretatului poet Adrian Păunescu. Lansarea propriu zisă are loc tot la televiziune, fiind remarcată de cunoscutul realizator de emisiuni tv., Dan Negru. Tinereţea, şarmul, candoarea şi vocea plăcută o fac repede remarcată şi este invitată la Festivalul Naţional de Muzică Uşoară – Mamaia 2001. Aici, în confruntarea cu nume cunoscute, artişti de marcă şi vedete ale genului, reuşeşte marea izbândă cucerind trofeul pus în joc. A fost momentul ei de glorie, când melodia „Ochii tăi” , muzica şi textul Sandy Deac a cucerit inimile spectatorilor şi juriului.

În semn de recunoaştere, conducerea oraşului, Consiliul Local din aceea vreme a hotărât acordarea în anul 2001, fetiţei de 14 ani a titlului de Cetăţean de Onoare al Oraşului Şimleu Silvaniei.

Dr. Ioan Ossian

ioan-ossian

Figură singulară în peisajul şimleuan, omul care prin rodnica activitate didactică poate fi considerat ctitorul învăţământului românesc din această parte a ţării, Ioan Ossian, cel dintîi director al liceului românesc „Simion Bărnuţiu” din Şimleu Silvaniei, s-a născut în Homorodul de Mijloc, judeţul Satu Mare la 27 martie 1885. După strălucite studii de teologie greco-catolică urmate la Cluj-Napoca şi Budapesta, îşi ia doctoratul în litere şi filozofie în anul 1909/1910 cu „magna cum laudae”. Numit în 1919 director al primului liceu românesc din Ardeal, va da dovada capacităţii sale de mare pedagog şi patriot, având o strălucită idee, aceea de a străbate pe jos toate satele sălăjene stând de vorbă cu ţăranii, rugându-i şi îndemnându-i să-şi lase copiii la liceu pentru ca să aibă şi românii, măcar acum, oameni învăţaţi, cu ştiinţă de carte. Au rămas memorabile cuvintele sale „Să nu se spună că românul nu e făcut decât să tragă la jugul pus de alţii pe grumazul lui”. Cu o răbdare de bijutier şi cu exemplara-i tenacitate şi putere de convingere, a explicat oamenilor ce rol uriaş îl joacă în viaţa unei naţiuni învăţătura, mai ales în condiţiile când, după Marea Unire, românii şi-au recăpătat drepturile multimilenare asupra ţării lor. Dornic să-i înalţe pe alţii la lumina cărţii, dr. Ioan Ossian a reuşit să redeştepte sentimentul demnităţii naţionale la concetăţenii săi, convingându-i că este ruşine să rămânem un popor fără oameni cu carte în propria noastră ţară, mai ales când „copilul de ţăran a dovedit de atâtea ori că este tot atât de sprinten la minte ca oricare altul, ba chiar e de neîntrecut în dorinţa de a şti şi a cunoaşte”. Pas cu pas a reuşit să ridice liceul românesc din Şimleu la un mare prestigiu, făcându-l recunoscut pe plan naţional, depunând eforturi supraomeneşti pentru a înzestra laboratoarele, a crea o puternică bază materială liceului şi selectând un valoros şi renumit corp profesoral.

A fost un mare orator şi publicist în perioada interbelică, dovedind o puternică personalitate în care se îmbinau inteligenţa şi energia cu voinţa, tenacitatea şi nestinsa putere de muncă, toate altoite pe o mare încredere şi dragoste de oameni, de neam şi ţară. Şi totuşi acest mare şi admirabil om, al cărui nobil caracter şi verticalitate rămân exemplare peste ani şi generaţii, a trebuit să cunoască gustul amar al umilinţei, în locul recunoaşterii, fiind batjocorit de cei ce nu i se puteau ridica nici până la călcâi, sfârşind singur şi trist, ca atâţia mari români de valoare, ca un adevărat martir al neamului, la 4 ianuarie 1953 la Canalul Dunare-Marea Neagră unde autorităţile comuniste l-au deportat.

Ioan Pop

ioan-pop

Născut la 26 septembrie 1933, în comuna Bobota, dintr-o familie de ţărani, a purtat în inimă şi suflet, ca pe o preţioasă icoană un crez sfânt de la care nimeni şi nimic nu l-a putut face să facă rabat: „nimic nu poate fi mai presus decât omul !”. După absolvirea claselor primare în comuna natală, urmează cursurile liceale la Şimleu Silvaniei, apoi, va absolvi cursurile Şcolii Tehnice din Carei – specializarea zootehnie. Se întoarce la Sărmăşag, apoi la Uileac, la Consiliul Popular ca tehnician zooveterinar, unde va fi remarcat ca un tânăr cu reale aptitudini organizatorice, un om „bun la toate” şi trimis la Şcoala de Secretari de Sfaturi Populare Comunale. Îl vom găsi o perioadă ca Secretar de Sfat Popular la Pericei, apoi la Uileacul Şimleului. Stilul de muncă, apropierea de oameni, modul în care reuşea să aplaneze orice conflict, în condiţiile în care regimul comunist era în plină afirmare, l-au făcut repede cunoscut şi remarcat. În anul 1964 este numit Primar al oraşului Şimleu Silvaniei, oraş care l-a adoptat, îndrăgit.

O perioadă este Preşedinte al Comitetului Orăşenesc de Sindicat, Şimleu Silvaniei, iar din anul 1974, timp de 12 ani, până în 1986, este Primar al oraşului de la poalele Măgurii Şimleului, perioadă care a fost poate cea mai înfloritoare a urbei noastre. Acum şi-a demonstrat Ioan Pop, valenţele sale organizatorice, potenţialul său creator, verticalitatea şi omenia. De această perioadă se leagă unicul şi în acelaşi timp curajosul gest de a „împroprietări” cetăţenii oraşului, după ce, nu cu mult timp în urmă fuseseră spoliaţi.

Spre a da imbold şi curaj, exemplu pentru concetăţeni, şi-a luat el însuşi o bucată de teren arid, pe versantul Măgura, într-un loc aproape inaccesibil şi a dovedit că „nu există locuri care nu se pot lucra”. Impunător, ferm şi hotărât, a făcut o minireformă atunci când nici nu puteai visa la aşa ceva. Firesc că nu i s-a decernat titlul de „Erou al României”, deşi poate o merita, ci a fost trimis în anul 1986 să lucreze la Intreprinderea Judeţeană de Cinematografie, de unde în anul 1990 s-a pensionat.

Dar, un asemenea om , vertical, corect, iubitor de oameni, apropiat lor şi durerilor lor, nu putea trece în anonimat, şimleuanii nu puteau să-l uite şi drept dovadă, la alegerile din anul 1996, i s-a propus din nou să accepte să preia destinele oraşului şi ale cetăţenilor şi a fost ales pentru încă patru ani primar al urbei. Pentru toate acestea şi pentru faptul că în întreg decursul vieţii a fost omul cetăţii, s-a implicat activ în viaţa comunităţii locale pe care a deservit-o cu toată fiinţa sa, fiind om care a făcut şi face cinste şi onoare urbei silvane, Primăria şi Consiliul Local i-au conferit onoranta calitate de Cetăţean de Onoare al Oraşului Şimleu Silvaniei.

Teofil Chiș – o viață dedicată voleiului

De-a lungul carierei sale, voleibalistul Teofil Chiș a desfășurat o bogată și prestigioasă activitate în domeniul sportiv, participând la numeroase campionate naționale, balcanice și mondiale, atât cu echipa națională a României, cât și cu echipele de club la care a jucat. Pe întreg parcursul vieții, Teofil Chiș a fost pasionat de activitatea sportivă, perfecționându-și calitățile fizice și motrice în volei.

Activitatea sportivă a fost împărțită cu cea de ofițer de poliție, pe care a desfășurat-o atât la București, cât și la Șimleu. Pentru activitatea sa în Poliție a fost distins cu brevetul în semn onorific în serviciul Armatei Române. Pe tărâm sportiv, în anul 1977 a fost distins cu titlul de „maestru al sportului”, iar în anul 2008, i s-a acordat titlul de „maestru emerit al sportului” în volei.La Șimleu a fost jucător și antrenor al echipei de volei „Silvania” la care a activat trei ediții în campionatul deviziei A, obținând locul III, după Dinamo și Steaua.S-a retras din activitatea sportivă în anul 1982, înregistrând un bilanț de 15 ediții de campionate naționale jucate în divizia A și aproximativ 150 de meciuri jucate pentru echipa națională de volei a României, unde a evoluat pe o perioadă de 5 ani.

Pentru întreaga activitate sportivă și pentru sprijinul acordat dezvoltării economico-sociale și sportive ale orașului Șimleu Silvaniei, în anul 2001, Primăria și Consiliul Local Șimleu, i-au oferit o diplomă de excelență. În perioada 2008-2013 a fost director sportiv al Clubului Sportiv „Phoenix” din Șimleu. Pentru toate performanțele și titlurile obținute pe parcursul carierei sale, Teofil Chiș, în vârstă de 64 de ani, a devenit cetățean de onoare al orașului Șimleu Silvaniei.

Victor Hexan – fizioterapeut, fotbalist și cântăreț

Fără îndoială, șimleuanul Victor Hexan, în vârstă de 57 ani, este unul dintre cei mai renumiți maseuri ai sportului din România, recunoscut atât la nivel național, cât și la nivel internațional, pentru activitatea sa desfășurată în cadrul Echipei Naționale de fotbal a României,ori alături de „U” Cluj.

Ca fotbalist notăm că a jucat alături de CFR Cluj, „Gloria” Șimleu Silvaniei, și alături de alte echipe. Ca fizioterapeut a fost alături de echipa Shakhtar Donetsk, fiind recomandat de căpitanul echipei, Anatoli Timoșciuk, și de antrenorul Mircea Lucescu.

Până în prezent, Victor Hexan a fost medaliat cu „Ordinul Muncii” de fostul președintele al Ucrainei, Viktor Iușcenko, și de fostul președinte al României, Traian Băsescu, care i-a acordat„Meritul Muncii” – clasa a III-a. Victor Hexan este cunoscut și datorită hobby-ului său de a cânta muzică populară și de petrecere. În anul 2010 și-a lansat albumul „Viața fotbalistului”. Prin toate aceste realizări a adus, de-a lungul carierei sale, un mare plus de imagine orașului său natal, motiv pentru care a și fost numit cetățean de onoare al orașului Șimleu Silvaniei.

Oláh Ștefan – maestru al sportului

Olah_Stefan

S-a născut la 21 noiembrie 1947, în comuna Camăr, având profesia de tehnician electronist. Este un sportiv de performanţă, practicând sportul radio orientare (fosta radiogoniometrie operativă) de 48 de ani, concomitent cu cea de radioamator autorizat (indicativ de apel: YO5 BST), având legături radio bilaterale cu peste 150 de ţări de pe toate continentele, fiind membru al Clubului Radioamatorilor de Performanţă din România (YODX CLUB). Radio orientarea (ARDF) este o ramură de sport atletic, un sport complex, având caracteristici deosebite: întruneşte în sine fizicul unui atlet fondist cu judecata şi raţionamentul de anticipaţie ale unui şahist.

Oláh Ştefan a condus Cercul de Radio-Telecomunicaţii de la Clubul Copiilor din oraşul Şimleu Silvaniei, timp de 13 ani, obţinând zeci de premii interjudeţene şi naţionale cu elevii săi.

I s-a conferit titlul de Maestru al Sportului în anul 1976, de către Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport (CNEFS), fiind primul sălăjean care a fost onorat cu acest titlu sportiv. Printre performanţele sale sportive se numără: două titluri de vicecampion european şi o medalie de bronz la Campionatele Europene, 13 titluri de campion naţional al României şi şase medalii de aur la Cupa României. În plus, a fost declarat de şase ori primul sportiv al judeţului Sălaj.

Oláh Ştefan practică şi în prezent acest sport, iar în palmaresul său sportiv se găsesc: 21 de medalii de aur, 15 medalii de argint şi 20 de medalii de bronz, câştigate în competiţiile naţionale şi internaţionale.

Consiliul Local Şimleu Silvaniei, recunoscându-i şi apreciindu-i întreaga activitate profesională şi sportivă desfăşurată la nivel: judeţean, naţional şi internaţional, i-a conferit titlul de Cetăţean de Onoare al oraşului Şimleu Silvaniei, în anul 2015.

Prof. Traian ALBU

S-a născut în localitatea Pietrari, județul Vâlcea, la 17 iunie 1937. Este absolvent al Școlii Pedagogice de Băieți din Râmnicu Vâlcea și al Conservatorului  de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, secția Pedagogică. Ca învățător, a lucrat la Școala din Recea Mică, comuna Vârșolț (Sălaj). În Șimleu Silvaniei a fost: îndrumător cultural și director la Casa de Cultură, secretar al Comitetului Raional de Cultură , director la Casa Pionierilor și profesor de muzică la școlile din oraș, obținând toate gradele didactice (gradul I, în anul 1983). De-a lungul carierei a fost instructor la: taraful de muzică populară,  brigăzi artistice, formații de teatru și dirijor de cor. Ca profesor, a instruit cu succes soliști de muzică populară și muzică ușoară, grupuri vocale și coruri de elevi. În anul 1971 a înființat un ansamblu folcloric cu care a participat la festivaluri folclorice de pe litoralul românesc al Mării Negre și Ohrid – fosta Iugoslavie, acum în Macedonia.

După 1989, a prezentat momente artistice la multe evenimente istorice sau de altă natură, cu un repertoriu bogat de cântece și versuri, cu elevi instruiți de el. De mai mulți ani, instruiește și conduce corul Bisericii Ortodoxe nr. 2 din oraș, fiind prezent și cu acesta la diferite evenimente din oraș și la toate concertele de colinde care au fost organizate în Șimleu Silvaniei. Activitatea sa a fost apreciată de către cei în drept, de presa scrisă, radio și televiziune, primind numeroase premii, diplome și medalii la festivalurile și concursurile la care a participat. Printre altele, are Ordinul Meritul Cultural clasa a V-a (1968) și titlul de „Profesor Evidențiat” (1980). A realizat un Disc de muzică populară (București, Electrecord, 1971), un CD și o casetă audio (2002). Este nominalizat în Dicționarul Biobibliografic „SĂLAJ – OAMENI și OPERE” (2011 și 2017).

Primăria și Consiliul Local Șimleu Silvaniei i-au conferit titlul de Cetățean de Onoare al orașului Șimleu Silvaniei „ pentru profesionalism și dăruire în pregătirea muzicală a elevilor și consecvența în promovarea cu talent artistic a ideilor și valorilor spiritualității românești”, în anul 2018.

Preot Vasile BOȘCA

S-a născut la 18 iulie 1956, în satul Pustă-Vale, comuna Uileac, raionul Șimleu (în acea vreme). A urmat cursurile Seminarului Teologic Ortodox din Caransebeș și ale Institutului Teologic Ortodox din Sibiu. Din anul 1990, este preot paroh al Parohiei Ortodoxe din Șimleu Silvaniei. În anul 1994 a început lucrările de construire a Complexului Parohial Ortodox, inaugurat în anul 2000, cu: capelă, expoziție permanentă de carte și icoană veche, arheologie și  obiecte etnografice, cantină socială, magazin de cărți și obiecte bisericești, cabinet stomatologic, birouri pentru administrație, bibliotecă, arhivă, două apartamente de serviciu și două săli de conferințe. Aici se află și sediul Protopopiatului Ortodox Șimleu, al cărui protoiereu a fost între anii 2007-2012. Acolo funcționează Centrul de Servicii Sociale „Filantropia” pentru 70 de persoane. În colaborare cu Primăria orașului a contribuit la construirea  Altarului – Monument al Eroilor din Piața Iuliu Maniu, edificat pe locul desfășurării Adunării Populare pentru delegarea reprezentanților Șimleului la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918.

A avut activități pastorale, social-caritative și administrative, precum și pentru renovarea exterioară a Bisericii Ortodoxe nr.1.  Primăria și Consiliul Local Șimleu Silvaniei i-au acordat titlul de Cetățean de Onoare al orașului Șimleu Silvaniei „pentru activitatea și contribuția personală în a ctitori lăcașe puse în slujba comunității orașului Șimleu Silvaniei, pentru creșterea prestigiului bisericii și atitudinea față de latura spirituală a ființei umane”, în anul 2018.

Prof. Marin ȘTEFAN – publicist

S-a născut la 1 aprilie 1945, în comuna Rîmești-Beica (acum Șușani), județul Vâlcea, nu prea departe de Drăgășani. A absolvit Liceul „Vasile Roaită” din Râmnicu Vâlcea, secția cu program special de educație fizică și sport și este licențiat al Institutului de Educație Fizică și Sport din București. Are gradul didactic I, cu media 10, este antrenor calificat de atletism și arbitru republican de handbal și de volei. A venit în orașul Șimleu Silvaniei în anul 1963 și a profesat la: Școala Tehnică Veterinară (actualul Liceu Tehnologic „Ioan Ossian”), Școala Generală nr1, Școala Specială și Liceul Teoretic „Simion Bărnuțiu” (actualul CN „Simion Bărnuțiu”. În anii 1966-1967 a avut funcția de instructor sportiv la Consiliul Raional al Uniunii de Cultură Fizică și Sport, regiunea Crișana, când echipa de volei masculin „Cooperatorul” a promovat în Divizia Națională „B”.  Între anii 1972-1990 a fost președinte al Consiliului Orășenesc pentru Educație Fizică și Sport Șimleu Silvaniei, când echipa de volei „Silvania”, promovată în Divizia Națională „A”  în anul 1978, a câștigat Cupa Balcanică (anul 1983), iar echipele de fotbal Măgura, Viitorul Gloria, Izomat, Mobila-Armătura și Mobila au activat în Divizia Naționață „C”.  În acea perioadă a avut un important aport la dezvoltarea bazelor sportive din oraș. Între anii 1990-2009 a fost profesor titular la Școala Gimnazială „Silvania”, de unde s-a pensionat. În procesul instructiv-educativ din întreaga sa carieră didactică, a transformat întreaga activitate de educație într-un act de creație, făcut cu multă dragoste și pricepere, respectându-și cu onoare statutul de om al școlii. Cu mulți dintre elevii săi a obținut rezultate foarte bune la diferite competiții și concursuri sportive, la toate nivelurile. La rândul său a fost un bun sportiv, campion orășenesc, raional, regional, județean și național la mai multe probe sportive. A înființat, fiind și președinte: Asociația Sportivă Școlară „Viitorul”, Cercul de Rebus „ANAGRAMA” și Clubul Olimpic „GAUDEAMUS”. A câștigat de două ori Concursul Național de Cultură Generală „Verificați-vă cunoștințele!”, organizat de Revista „Magazin” – săptămânal cultural-științific (în anii 2002 și 2004), iar în anul 2003 s-a clasat pe locul al doilea.

A îndeplinit multe funcții didactice, printre care: membru al grupului de lucru pentru elaborarea programelor școlare de educație fizică la  clasele I-VIII din cadrul Ministerului Educației, Cercetării și Inovării, profesor metodist și formator al Inspectoratului Școlar Sălaj, responsabil al Cercului Pedagogic al profesorilor de educație fizică și sport din Centrul Metodic Șimleu, președinte al Comisiei Județene de Șah Școlar Sălaj, președinte al Comisiei de Educație și Cultură Olimpică a Academiei Olimpice  Române-filiala Sălaj. Drept recunoaștere și apreciere a activității sale, printre altele, deține: titlul de „Profesor Evidențiat”, distincțiile: „Merite deosebite în activitatea sportivă”, „Cercurile Olimpice”, „Meritul Sportiv Sălăjean”, placheta omagială „Respect pentru Șimleu”, precum și numeroase diplome de excelență și de onoare, de aniversare și omagiale, scrisori de mulțumire, din partea unor foruri locale, județene și naționale. Se regăsește în paginile Dicționarelor Biobibliografice „OAMENI DE SEAMĂ AI SĂLAJULUI” (volumul II, 2006) și „SĂLAJ – OAMENI și OPERE” (2011 și 2017). Este membru fondator al Fundației Istorice „Iuliu Maniu” și membru de onoare al Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria” și a fost prezent la emisiuni televizate, pe teme educative, cultural-artistice și sportive. A scris „Retrospectiva sportului șimleuan”, este coautor la diferite volume și prezent în mai multe volume colective.

Profesorul Marin Ștefan este membru al Asociației Jurnaliștilor Sălăjeni și al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și timp de peste 50 de ani a avut și are o frumoasă și bogată activitate publicistică în peste 35 de publicații locale, județene și naționale.

Primăria și Consiliul Local Șimleu Silvaniei i-au conferit titlul de Cetățean de Onoare al orașului Șimleu Silvaniei „pentru activitatea jurnalistică, implicarea în activități culturale și sportive și promovarea în presă a orașului Șimleu Silvaniei”, în anul 2018.

Prof. BALOGH Alexandru

S-a născut la data de 14 decembrie 1927, în localitatea Pericei (Sălaj). După ce a absolvit Școala Primară de Stat, a început cursurile la Liceul „Simion Bărnuțiu” din Șimleu Silvaniei, continuându-le la Liceul cu limba de predare maghiară. În timpul serviciului militar, 1942-1945, a luptat pe front (26 martie 1945 -1 mai 1945), fiind prizonier de război în Austria ( 2 mai 1945-31 iulie 1945). Este absolvent al Facultății de Drept și Științe Economice din cadrul Universității „Bolyai” din Cluj. Până în anul 1952 a fost profesor la Școala Tehnică de Administrație Economică. În perioada 1952-1966 a predat la Școala Profesională din Șimleu Silvaniei, apoi, între anii 1966-1988, la Liceul Agricol Șimleu Silvaniei, de unde s-a pensionat. În cursul activității de la catedră a elaborat: Monografia social-economică a localității Ciucea (județul Cluj), Metodica predării statisticii teoretice și Metodica predării disciplinei „Organizarea întreprinderilor agricole”. A fost membru fondator și primul președinte al Fundației „Báthory István”, iar din anul 1966 până în prezent este vicepreședintele Subfilialei Veteranilor de Război din zona Șimleu Silvaniei. În cursul anilor a fost distins cu: Ordinul „Sárkányfog” gradația de aur, Diploma de Onoare „Szilágysági Magyarok” și Medalia „Ezüstgyopár”, acordată de Asociația Cadrelor Didactice Maghiare din România.

Primăria și Consiliul Local Șimleu Silvaniei i-au conferit titlul de Cetățean de Onoare al orașului Șimleu Silvanuiei, în anul 2018, „pentru merite deosebite obținute de-a lungul timpului și pentru contribuția și meritul de care a dat dovadă, apărându-și cu devotament și dăruire țara. Toate acestea îi înnobilează ființa umană și îi conferă înmânarea binemeritatului titlu”.