Devenit tradiţional, în fiecare prag de Sfinte Sărbători creştine, concertul de colinde a avut loc şi în acest an , pentru a 16 oară, în oraşul de la poalele Măgurii Şimleului.

Chiar dacă el nu s-a putut desfăşura pe scena Casei Orăşeneşti de Cultură, aceasta fiind în plin proces de modernizare şi reconstrucţie, organizatorii, Primăria Oraşului şi Centrul Cultural, au găsit înţelegere la Biserica Greco-Catolică, edificiu nou, modern şi deosebit de primitor. Deşi este o construcţie impunătoare, s-a dovedit neîncăpătoare, şimleuanii, indiferent de etnie sau cultul religios de care aparţin, au venit cu mic cu mare la concert. În preambulul concertului, Domnul Primar, ing. Septimiu Cătălin Ţurcaş şi prof. Dumitru Corbeanu, directorul Centrului Cultural au subliniat semnificaţia colinelor şi importanţa lor. Iată câteva idei care au fost afirmate:

• Colindatul este un obicei străvechi. Cei dintâi colindători au fost păstorii care au venit la peştera luminată unde S-a născut Pruncul Iisus şi bucurându-se de acest semn ceresc şi de glasul îngerilor au vestit degrabă în cetatea Betleemului minunea la care au fost martori.
• Colindul este o neprețuită zestre spirituală, pe care o moştenim din moşi-strămoşi. El este sfânt, pentru că transmite un mesaj ceresc, o veste de la Dumnezeu. Dar colindul este şi bun, pentru că această veste are menirea să slujească vieţii, să aducă atâta bine în lume şi între oameni. Din vremuri vechi, colindele, datinile şi obiceiurile noastre de Crăciun au fost o adevarată şcoală de virtuţi morale, întărind simţămintele de frăţietate şi de bună înțelegere între oamenii unei colectivităţi.
• Colindătorii vin la casa noastră cu încredinţarea că sunt solii unei lumii mai bune, cu binecuvântarea Domnului care a venit între noi “Să se nască şi să crească, să ne mântuiască” cum spun ei. Colindele ne înalţă sufleteşte, ne înnoiesc făptura interioară, ne apropie unii de alţii, ne fac mai buni, mai iubitori, mai iertători, mai credincioşi, într-un cuvânt ne picură în suflete liniştea şi echilibrul moral ce ne este atât de necesar în călătoria vieţii.

Şi în acest an, ca de altfel şi în anii trecuţi, ne-au încântat şi ne-au luminat sufletele, încălzit inimile şi ne-au oferit clipe de înălţare spirituală corurile reprezentative ale principalelor culte religioase din oraş, care au cucerit aplauze “la scenă deschisă”: Corul Bisericii Romano-Catolice – dirijor D-nul OROSZ ZOLTAN, Corul Bisericii Ortodoxe Nr. 2 – dirijor prof. TRAIAN ALBU, Grupul Vocal al Casei de Cultură – dirijor prof. LAVINIA CHIŞ, Corul “BANFFY” al Bisericii Reformate – dirijor D-şoara PAPP ILONA, Corul Bisericii Ortodoxe Nr. 1 – dirijor D-ul IOAN DORU OLA, Corul Bisericii Baptiste Nr. 1 – dirijor D-ul DANIEL LUCUŢ şi Corul “TE LAUDAMULS” al Bisericii Greco-Catolice – dirijor ing. IOAN CHIOREAN.

Felicitări dirijorilor, inimoşilor şi talentaţilor corişti cărora le dorim să aibă parte de Sfinte Sărbători în pace şi belşug, de sănătate şi iubire alături de cei dragi, iar Noul An să fie purtătorul de mai bine pentru toţi locuitorii bătrânului Şimleu, să aducă împliniri personale şi profesionale şi tot ceea ce vă doriţi.

La mulţi ani fraţi creştini şi toţi buni !

“Bine aţi venit la marea sărbătoare a neamului – Ziua Naţională a României, a ţării ce pe sânul ei ne ţine de veacuri pe binecuvântata glie străbună”, sub această deviză s-au desfăşurat manifestările omagiale dedicate marii sărbători a poporului român în oraşul de sub dealurile Măgurii.

În maiestuosul sunet al fanfarei “Promenada” din Zalău, domnul primar, ing. Septimiu Cătălin Ţurcaş şi domnul col. Ştefan Toader, loctiitorul comandantului Garnizoanei simleuane, au trecut în revistă garda de onoare după care Imnul de Stat al României a trezit din nou fiori în numeroşii participanţi la omagierea acestei măreţe zile. Despre măreaţa zi au vorbit în cuvinte calde, pornite din inimă, suflet şi conştiinţă, domnii: prof. Dumitru Corbeanu, directorul Centrului Cultural , col. (r) Alexandru Liviu Şerban, consilier judeţean, ing. Lucian Bode, deputat în Parlamentul României, şi ing. Septimiu Cătălin Ţurcaş, primarul oraşului.

În intervenţiile lor, s-au subliniat următoarele idei:

• În multimilenara noastră devenire istorică au exisat repere simbolice capabile să lumineze pe deplin multiplele valori ale istoriei naţionale şi vorbitorii s-au referit la independenţa patriei, unitatea ei naţională, integritatea naţională, libertatea, demnitatea morală, democraţia şi altele. Împlinirea la 1 Decembrie 2010 a 92 de ani de la făurirea statului naţional unitar român constituie un fericit prilej pentru fiecare dintre noi de a reflecta asupra acestor deziderate fundamentale din istoria românilor, s-a subliniat în alocuţiuni. Este un fapt indeobşte cunoscut că marile evenimente istorice sunt rodul unui lung process de acumulări cantitative şi calitative, care se materializează atunci când s-au maturizat condiţiile obiective şi subiective necesare. în acest spirit larg, integrator, actul de la 1 Decembrie 1918 a încoronat lupta multiseculară a românilor vizând unitatea de neam şi limbă şi pe ceea politico-statală. O succintă incursiune în zbuciumata istorie a acestor plaiuri este de natură a ne edifica despre perenitatea ideii de unitate la români. Astfel, încă din secolul VII-lea i.e.n. din marele neam al tracilor s-au individualizat geto-dacii, care au constituit un popor unitar în spaţiul carpato-danubiano-pontic, unindu-se pentru prima data sub Burebista. Procesul de românizare a dacilor a avut ca rezultat direct făurirea poporului român, a cărui caracteristica fundamentală de-a lungul istoriei a fost unitatea sa.
• Constituirea a patru state feudale româneşti – Transilvania, Moldova, Ţara Românească şi Dobrogea – nu a afectat unitatea poporului român, din contră a încrustat-o şi mai adânc în fiinţa neamului, conştiinţa originii comune, a unităţii de neam şi limbă, strânsele relaţii culturale, precum şi mişcările de populaţie dintr-o ţară românească în alta fiind de natură a face din aceste idei şi crezuri un scop vital al numeroaselor generaţii de înaintaşi. Dacă mai adăugăm la aceste argument infailibilele acţiuni ale unor voievozi şi ctitori de neam şi ţară, precum Mircea cel Batran, Iancu de Hunedoara, Ştefan cel Mare şi corolarul acestora, Mihai Viteazul, cel care a realizat prima unire politică a ţărilor române, avem întregul tablou al celor care au trasat prin veacuri un adevarat program de acţiune pentru generaţiile următoare privind unitatea şi indestructibilitatea gliei româneşti. Aceste eforturi s-au intensificat odată cu formarea şi afirmarea naţiunii române , la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul celui de-al XIX-lea, lupta pentru unire căpătând alte dimensiuni mult mai majore şi stringente, revoluţia de la 1848 fiind cea care a evidenţiat, dacă mai era cazul, voinţa tuturor românilor de a se uni în cadrul unui singur stat naţional.
• Unirea Moldovei cu Muntenia la 24 Ianuarie 1859 a marcat după cum se ştie crearea statului modern român – prima etapă spre făurirea statului naţional unitar român. Proclamarea Independeţei de stat a României la 9 Mai 1877 şi consfiinţirea ei pe câmpurile de luptă au fost urmate de realizarea celei de a doua etape pe calea unirii tuturor românilor şi anume unirea Dobrogei cu patria mamă la 8 Octombrie 1878. După această dată lupta românilor din Basarabia, Bucovina şi Transilvania pentru scuturarea dominaţiei străine şi unirea cu România a cunoscut noi dimensiuni, împletindu-se cu activitatea desfăşurată de forţele progresiste în patria – mamă pentru acelaşi măreţ şi secular ideal. în aceste condiţii, la 27 martie 1918 Sfatul ţării întrunit la Chişinau, a decis unirea Basarabiei cu România iar la 28 noiembrie 1918 Congresul General convocat la Cernăuţi a hotărât unirea Bucovinei, iar în măreaţa zi de 1 Decembrie 1918 cei 1228 de delegaţi cu credinţional, ca reprezentanţi aleşi ai Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului istoric au votat în unanimitate pe “Câmpul lui Horea”, în prezenţa a peste 100.000 de români reprezentând toate straturile societăţii româneşti, unirea pe veacuri definitive şi pentru totdeauna a acestor străvechi meleaguri româneşti cu maica ţară, au fost ideile subliniate de vorbitori în intervenţiile lor.

“De aceea, astăzi împreună cu toată suflarea românească de pretutindeni vă chem, în numele organizatorilor acestei manifestări omagiale, să ne unim eforturile indiferent de etnie, culoare politică sau religie şi să facem în aşa fel încât lupta înaintaşilor noştri să nu fi fost zadarnică. Ne facem o sfântă datorie din a cinsti memoria şi tradiţia înaintaşilor noştri, lupta şi idealurile lor , nestrămutata lor credinţă în împlinirea şi înfăptuirea visului de secole a românilor – desăvârşirea făuririi statului naţional unitar român”

a concluzionat domnul primar ing. Septimiu Cătălin Ţurcaş.

Să răsplatească bunul Dumnezeu truda şi jertfa celor care acum 92 de ani au înscris cu litere nepieritoare pe firmamentul bătrânei Europe numele binecuvântat al României ca stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil pentru veacul veacurilor care va să vină, a fost ca un generic adoptat de participanţii care au depus coroane de flori în această măreaţă idee.

Este vorba despre: Consiliul Judeţean Sălaj, Primăria şi Consiliul Local Şimleu Silvaniei, Unităţile militare din garnizoana Şimleu, Ministerul Administraţiei şi Internelor ( Poliţia oraşului şi Secţia de pompieri Şimleu Silvaniei, ) Veteranii de război şi Cadrele militare în rezervă şi retragere, Cultele religioase: Biserica Oortodoxa şi Vicariatul Greco – Catolic, Partidul Democrat Liberal si Biroul Parlamentar, Partidul Social Democrat, Partidul Naţional Liberal, Uniunea Democrată a Maghiarilor din România şi Biroul Senatorial, Tineretul Naţional Liberal, Spitalul Orăşenesc, Colegiul Naţional “Simion Bărnuţiu” şi Colegiul Tehnic “Iuliu Maniu”, Grupul Şcolar Agricol “Ioan Ossian”, Şcoala Gimnaziala “Silvania”, Şcoala Gimnaziala “Horea”, Şcoala Gimnaziala Pustă II, Şcoala Maghiară “Istvan Bathory”, Administraţia Finanţelor Publice şi Ocolul Silvic “Măgura” Şimleu Silvaniei.

Ca întotdeauna micii artişti ai veşnic tânărului profesor Traian Albu, au prezentat un superb program artistic dedicat evenimentului prăznuit, iar defilarea gărzii de onoare a dat o notă de culoare în plus evenimentului.

De remarcat faptul că, Garnizoana militară Şimleu a produs o surpriză deosebită, participanţii la omagierea Zilei Naţionale a României, trecând printr-un culoar ( şir) de soldaţi care ţineau în semn de omagiu drapelul cu tricolorul românesc.

Agapa prietenească oferită de Primarul oraşului la sediul Prmăriei a încheiat o zi plină de semnificaţii, patriotism şi spirit românesc.