„Suferințele, dificultățile sau nevoile trăite în mod nemijlocit ne maturizează mai repede și ne învață mai mult decât lectura tragediilor literare.”(Octav Dângeanu)

Subtitlul articolului: „O vorbă a unui bătrân dascăl pentru absolvenții de liceu, promoția 2020-2021”.

Pentru învățământul din România, pandemia a venit ca un blestem. Este blestemul de a nu se putea desfășura cum s-a făcut de veacuri-elevul în bănci și profesorul la catedră. În anul școlar 2020/2021, cei care răspund de soarta școlii romănești principala problemă căreia au trebuit să-i dea răspuns șă să-i găsească soluții de rezolvare a fost- ce fel de școală facem de mâine ? Una cu toți elevii în bănci sau alta în care unii sunt în școală și alții acasă în fața tabletei?

Puține au fost etapele în care toți elevii din țară au participat la forma de învățământ față în față. De-aici numeroase consecințe negative privitoare la ce nivel de pregătire s-a putut realiza procesul instructiv-educativ. Primii care simt consecințele acestui învățământ mereu în schimbare în modul de derulare, deci unul cu nedorite discontinuități, cu prelungite vacanțe, practic un învățământ hibrid, sunt elevii care în curând susțin Bacalaureatul.

O problemă majoră căreia nevinovații absolvenți de liceu trebuie să-i găsească soluția potrivită este după ce să învețe pentru Examenul de Maturitate. Aparent, aceasta este o falsă problemă, atâta timp cât azi ei au la îndemână mai multe surse din care să se pregătească pentru examenul de limba și literatura română: manualele școlare; notițele de la ore; auxiliarele didactice; internetul; orele particulare; însemnările ce le-au putut lua de la lecțiile on-line. Care din ele este de preferat? Oricare, în măsura în care îi asigură candidatului la examen conținutul cerut de programă. Manualele școlare? Mai mult nu, decât da! De ce? Actualele manuale sunt merituoase sub multe aspecte. Totuși, un elev nu se poate pregăti la nivelul cerut după acestea pentru că deoarece/fiindcă din ele lipsesc unele aspecte esențiale pretinse la examen. De asemenea, ele în mică măsură au factură didactică. Predomină în conținutul lor exercițiile și întrebările și mai puțin explicațiile, demonstrațiile privind modul de a răspunde adecvat la anumite întrebări mai de specialitate. Să nu uităm că la noi există aceleași tipuri de manuale și pentru clasele de elită/speciale, precum și pentru cele care pregătesc elevii pentru a practica o meserie și nu pentru a urma o formă de învățământ superior. Mai mult, elevii nu au la dispoziție decât manualele din clasa a XII-a, celelalte din anii precedenți le-au predat școlii.

Caietele de notițe sunt o soluție ? În cea mai mare măsură da. Totul este în funcție de cât de sistematic și de responsabil au fost predate lecțiile de către profesori și de măsura în care s-a ținut cont de cerințele examenului de absolvire. Mă îndoiesc, însă, de calitatea notițelor luate de elevi la lecții urmărite pe internet. Îmi vine greu să cred că notițele de la orele on-line sunt prea consistente și  că elevii noștri singuri în fața tabletei neînsuflețite sunt conștiincioși, notându-și cele predate cum se cuvine. Mulți nu o fac nici în clasă, când sunt supraveghiați direct de către profesor.

Este internetul „Arca lui Noe” în această situație? În mare măsură da, iar în mică măsură nu. El oferă tuturor informații de toate felurile, la toate temele. Mai mult, aici elevii găsesc variante concrete de formulare a subiectelor de examen, dar și de rezolvare a lor, precum și baremul de corectare. Pe internet apar, însă, și variantele de tratare a subiectelor ce nu aparțin unor autorități în domeniu. De aceea, se impune o selecție a ceea ce luăm de aici. Această selecție nu o poate face decât un elev ce stăpânește materia școlară. De obicei, temele ce apar aici sunt reflectate pe larg și stufos. Aceasta presupune din partea cititorului să le conspecteze. Au toți elevii noștri răbdare de a o face? Mă îndoiesc. Ei caută pe internet altfel de teme. Consider că este un lucru păgubos faptul că cei mai mulți dintre noi credem că tot ce ne oferă internetul merită luat drept bun, credibil. Atâta timp cât nu există o cenzură științifică a ceea ce se difuzează pe aceste canale de socializare, trebuie să luăm cu spirit critic ceea ce ni se oferă.

O soluție viabilă pentru o temeinică pregătire a examenului de Bacalaureat o reprezintă orele particulare. Sunt mulți profesori bine pregătiți care de ani de zile dau astfel de ore și au rezultatele așteptate. Aceste ore nu sunt însă ieftine. În condițiile de azi, câți elevi își pot permite să ia astfel de ore?

După 1989, s-a înmulțit numărul așa-ziselor auxiliare didactice, îndeosebi celor destinate elevilor din clasele terminale. O categorie aparte în rândul lor o reprezintă culegerile ce cuprind problemele de Bacalaureat rezolvate în conformitate cu actualele cerințe. Numărul lor pur și simplu a proliferat la toate disciplinele de examen. Prețul lor este unul relativ rezonabil. Astfel de lucrări au un foarte mare succes în rândul elevilor. Cu ani în urmă, criticul și istoricul literar Nicolae Manolescu într-un articol le numea „cârjele manualelor școlare”.Subscriu fără rezerve acestei  sugestive aprecieri metaforice. Elevii cumpără aceste culegeri precum pâinea caldă. Ele au devenit în ultimii ani adevăratele manuale ale elevilor. Multe dintre ele au pe generic  sintagma „Bacalaureat de nota 10”. Cum să refuzi o astfel de carte  ce-ți  asigură succesul dorit ?

Internetul  ne-a făcut mai comozi. Apăsăm pe taste și ne vin informațiile dorite imediat. Ce să mai caut atunci prin librării sau biblioteci? Așa ceva, oferă și elevilor aceste „cârje”: în ele autorii prezintă tematica pentru examen în forma cerută la examen. Altfel zis, parcurgându-le, nu mai ai nevoie să citești și din alte surse pentru că ți se oferă totul „pe tavă”. Așadar, la o parte manuale școlare, notițe! Ce părere am despre acestea? Nu am competența de a da un raspuns  precum ar face-o  o autoritate în domeniu.

Ce pot spune cu siguranță este că ele sunt utile elevilor și chiar profesorilor. Cu siguranță, însă, puținor subiecte tratate in ele eu le-aș da nota zece. Multe dintre ele sunt făcute peste noapte. Sunt lucrări grăbite de competiția comercială. De aceea, răspunsurile, în parte, sunt standardizate, de-a dreptul  robotizate, aprecierile nu sunt însoțite  întotdeauna și de argumente din text, lipsesc opiniile de autoritate, anumite probleme sunt explicate în mod simplist, ceea ce nu-l ajută pe elev să le înțeleagă etc.,etc.

Prin urmare, ce i-aș răspunde eu unui absolvent care m-ar întreba după ce să învețe pentru Bacalaureat? Toate sursele informative despre care am vorbit sunt de luat în seamă. Eu pledez

pentru  ca elevul să pornească în pregătire de la ceea ce l-a învățat profesorul său în anii de liceu. Din celelalte surse să ia aspectele prin care completează, îmbunătățește spusele omului de la catedră. Ca un răspuns general, părerea mea este că o pregătire temeinică și pe măsura fiecărui candidat se poate face numai dacă sursa de informare răspunde la două condiții : să trateze subiectele/temele pentru examen în conformitate cu cerințele programei  și s-o facă într-o manieră încât elevul să înțeleagă cel mai bine și mai ușor.

Pentru siguranța reușitei la acest examen de finalizare a studiilor, am două „soluții” care asigură reușita la proba de limba și literatura română: să fi citit operele prevăzute pentru evaluare și să stăpânești terminologia adecvată acestei discipline școlare.

De ce am scris acest articol? Nicidecum pentru a-i „dădăci” pe absolvenți. Ei sunt suprasaturați de sfaturi, lor le trebuie soluții.  Am scris pentru a-i atenționa și eu, precum mulți colegi de breaslă au făcut-o și o fac, pe cei care elaborează noua programă de limba și literatura română pentru liceu și, firește, pe cei care vor concepe și realiza noile manuale școlare, să aibă prioritar  în vedere și concordanța între programă și manual, precum și tematica pentru evaluarea finală. Atunci , elevii nu vor mai avea nevoie de „cârje” didactice, iar ministerul de resort prin comisiile sale nu va mai trebui să schimbe anual statutul examenului final. Elevul va ști din start ce are de învățat și din ce anume va fi notat în finalul liceului.

În 2021 Bacalaureatul va fi unul special, precum a fost întregul an școlar. Cei care vor gândi subiectele pentru Bac să nu uite următoarele: pandemia i-a afectat foarte mult pe tineri, chiar dacă, aparent , unii par indiferenți față de aceasta. I-a afectat nu numai acest mod hibrid în care au avut loc cursurile școlare, ci și faptul că li s-au „furat” bucuriile tinereții dintr-un an de viață. Ei nu și-au putut marca împlinirea majoratului sau alte manifestări specifice anului de absolvire a liceului. Au trăit și ei tristețea aflând că unii din părinții lor au devenit șomeri, că și-au pierdut definitiv pe cineva din familie ori apropiat etc. , etc.

Pornind de la această nedorită realitate pe care o trăim cu toții, sunt convins că toți factorii, școlari și neșcolari, implicați în pregătirea Bacalaureatului 2021 vor pune pe prim-plan, în mod obligatoriu, și pregătirea psihologică a absolvenților pentru ca aceștia să poată trece cu succes examenul de absolvire. Pregătirea psihologică începe prin a cultiva  în rândul elevilor absolvenți optimismul, gândirea pozitivă, pentru ca ei să nu privească examenul precum  „o sabie a lui Domocles”, ci ca pe un examen firesc, desfășurat in condiții speciale, care le va da posibilitatea să arate că nu sunt nicio generație blestemată, nici pierdută, ci una care a ajuns la vârsta maturității mai degrabă decât era normal și că nenorocita de pandemie nu i-a îngenuncheat, nu le-a ucis speranțele și nici nu le-a întunecat orizontul de așteptări/de idealuri.

Optimismul , speranța, tinerețea-acestea nu pot fi călcate nici de tancuri, nici ucise de obuze sau de orice pandemie.

Ele sunt componente esențiale ale coloanei vertebrale a vieții omului. Unii creștini spun că Dumnezeu a dat viața pe pământ tocmai pentru a nu fi singur. Atunci, cum să renunțe la ea?

                                                       Mult succes, stimați absolvenți !

                                                                                                               Prof. Octavian Guțu