Motto: „ Adevăratul eroism constă în a fi superior faţă de problemele vieţii, în orice fomă ne-ar provoca la luptă”. Napoleon Bonaparte (1769 – 1821), împărat al Franţei

De 97 de ani (ca urmare a Decretului-lege nr.1693/4 mai 1920), după Praznicul Sfintei Sărbători Înălţarea Domnului (Ispasul), românii sărbătoresc şi Ziua Eroilor. Drept prinos pentru toţi eroii neamului românesc, aceasta a fost proclamată sărbătoare naţională prin Legea nr.379/2003. În acest context, joi, 25 mai 2017, Garnizoana Şimleu Silvaniei, Primăria şi Consiliul Local au organizat activităţi de sărbătorire a Zilei Eroilor.

Festivităţile au început înaintea prânzului, la Cimitirul Eroilor. Din anul 2015, aşa se numeşte Cimitirul Catolic (strada Mihail Sadoveanu), întrucât atunci a fost identificat, în incinta acestuia, mormântul sergentului Emil Barbu (1920-1944), din satul Ludişor, comuna Voila (județul Braşov). Acesta a decedat în urma transportului de muniţie înspre Şimleu Silvaniei. De asemenea, acolo sunt şi 10 morminte ale unor soldaţi germani, căuţi în luptele din zona Şimleului, în perioada 5 septembrie – 16 octombrie 1944, în timpul retragerii lor spre Carei. În prezenţa ing. Septimiu Cătălin Ţurcaş – primarul oraşului, a col. Anghel Ioana – comandantul Batalionului 315 Artilerie „Simion Bărnuţiu” şi a unor cadre militare din Garnizoana şimleuană  s-a efectuat un ceremonial de pomenire şi de cinstire a acestora, cu Gardă de Onoare, serviciu religios şi depuneri de coroane de flori. La finalul ceremoniei, trompetul a dat stingerea pentru toţi eroii.

Apoi, activităţile au continuat în jurul Sfintei Troiţe din faţa Bisericii Ortodoxe nr.1, unde, la ora 12:00, în dangătul clopotelor, începea ceremonia, în prezenţa multor şimleuani şi nu numai. Pe fondul muzical al „marşului de întâmpinare”, Garda de Onoare alcătuită din militari ai Regimentului 69 Artilerie Mixtă „Silvania”, sub comanda mr. Adrian Anghel, a dat onorul primarului Septimiu Cătălin Ţurcaş şi colonelului Ştefan Toader – comandantul Garnizoanei şimleuane, care au salutat Drapelul de Luptă şi au trecut în revistă Garda de Onoare.

În continuare, a fost intonat Imnul de Stat al României, urmând Te Deumul soborului de preoţi de la Bisericile Ortodoxe şi Greco-Catolice, cu săvârşirea parastasului de pomenire pentru eroii români căzuţi pe câmpurile de luptă pentru libertate, dreptate şi credinţă, pentru apărarea ţării şi întregirea acesteia. Întreaga solemnitate a fost coordonată de plt. Maria-Claudia Ungureanu, având şi o scută expunere tematică, iar sonorizarea fost asigurtă de dl. Romeo Oltean (Primăria şimleuană).

În discursul său, col. Ştefan Toader a spus, printre altele:

„ […] Cinstirea eroilor este o datorie sacră a oricărui popor, pe cale de consecinţă, şi a fiecăruia dintre noi. Mai mult decât atât, este o datorie a fiecărui popor şi este o tradiţie să cinstim mormintele celor care au căzut pe teritoriul României şi aparţin altor state, indiferent că ne-au fost aliaţi sau ne-au fost inamici. Această sărbătoare îşi are originea în anul 1920, când a fost proclamată cinstirea eroilor. […] De asemenea, în anul 1923 a fost creată instituţia Eroului Necunoscut şi a Ostaşului Necunoscut. Ostaşul Necunoscut a fost identificat de către unul dintre cei mai tineri militari, un elev din Liceul Militar, pe numele său Eusebiu Camilar, care a fost pus să arate, dintre sicriile aflate în faţa sa, unul dintre ele. Trecând prin faţa lor, a ales unul dintre ele şi a spus „acesta este tatăl meu”. […] Să ne aplecăm frunţile în faţa acestor martiri ai neamului, prin sacrificiul cărora suntem astăzi o naţiune liberă. Hristos s-a Înălţat! Glorie Eroilor României!”.

De asemenea, în cuvântarea sa, primarul Septimiu Cătălin Ţurcaş a reliefat, printre altele:

„ […] De fiecare dată, în 25 mai, la marea sărbătoare a Înălţării Domnului, ne adunăm aici şi, cu responsabilitate, ne amintim de cei care au făcut posibilă libertatea noastră de astăzi. […] Am fost în urmă cu o oră şi jumătate în Cimitirul de pe strada Sadoveanu şi, împreună cu cadre militare, am depus coroane de flori, atât la mormântul eroului român, cât şi la mormintele eroilor germani, care au căzut la datorie în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, aici, în Şimleu Silvaniei. […] Şi în viaţa noastră de zi cu zi există foarte mulţi eroi şi, din păcate, pe majoritatea, noi, cei mulţi,  nu-i observăm. Oameni care s-au născut să facă bine, oameni care se apleacă la suferinţele celor de lângă ei. Ar trebui să-i numim şi pe ei, la fel, eroi, pentru că sunt nişte eroi. […] Ar trebui ca în această zi, poate, să ne îndreptăm un gând şi asupra lucrurilor bune pe care oamenii din ziua de azi le fac pentru semenii lor. […] Să le dea Dumnezeu odihnă veşnică tuturor eroilor care s-au jertfit pentru ţară, pentru un ţel. Şi, cu siguranţă, ca în această mare sărbătoare, în care Domnul se Înalţă la Cer, sufletele lor, atunci când au murit, s-au înălţat la Cer pentru libertatea noastră de astăzi. Dumnezeu să-i odihnească! […]”.

Odată cu intonarea Imnului Eroilor, au depus coroane de flori reprezentanţi ai: Primăriei şi Consiliului Local Şimleu Silvaniei; Ministerului Apărării Naţionale, prin Unităţile Militare din Garnizoana şimleuană; Asociaţiilor Naţionale ale Veteranilor de război, Cadrelor militare în rezervă şi în retragere şi Cultului Eroilor „Regina Maria” (filiale locale); Bisericilor Ortodoxe şi Greco-Catolice; CN „Simion Bărnuţiu”, CT „Iuliu Maniu” şi LT „Ioan Ossian”; Şcolilor Gimnaziale; Partidului Social Democrat; Partidului Naţional Liberal (filiale locale); SC „Simex” SA; Uniunii Democrate a Maghiarilor din România (filiala locală).

A urmat un program cultural-artistic adecvat, prezentat de un grup de 30 de eleve de la Şcoala Gimnazială „Horea”, pregătit de prof. Traian Albu. Remarc bunăvoinţa directorului şcolii, prof. Cosmin Porcar, care, în nenumărate rânduri, a asigurat participarea unor elevi la desfăşurarea diferitelor evenimente din viaţa comunităţii şimleune. Elevele au fost monitorizate de prof. Cornelia Filip ( prof. Traian Albu a lipsit motivat), iar conducerea şi acompaniamentul orchestral au aparţinut cantautorului Petre Gliguţa (Cercul Militar şimleuan). Au fost citite poeziile: Ziua Eroilor (eleva Alexia Şandor), Sub piatra funerară (Adriana Man) şi Rugăciunea noastră (Dalia Şandor) şi interpretate cântecele: Vă-ntoarceţi din război, Moartea vitează, Cântecul lui Ştefan şi Colind la Înălţarea Domnului. Ca de obicei, asistenţa a răsplătit încântătoarea evoluţie a acestora cu aplauze binemeritate.

Festivitatea s-a încheiat cu atractiva defilare a Gărzii de Onoare, prin faţa Parcului Central al oraşului Șimleu Silvaniei, pe strada 1 Decembrie 1918.

                                                                                                               Prof. Marin ŞTEFAN,

                                                                                                       Publicist, Şimleu Silvaniei

 Motto: „Dacă ai o grădină şi o bibliotecă, ai tot ceea ce îţi trebuie”.

        Marcus Tullius CICERO (106 – 43 î.Hr.), filozof şi scriitor roman

 Azi, luni, 15 mai 2017, se împlinesc 170 de ani de la naşterea  poetului, publicistului şi pedagogului Ioniţă Scipione Bădescu, patronul spiritual al Bibliotecii Judeţene Sălaj. Mi-am adus aminte, consultând, iarăşi, Calendarul Istoric al Sălajului, realizat de dl. Daniel Mureşan – directorul Ziarului „Magazin Sălăjean”. Ioniţă Scipione Bădescu a fost fiul protopopului Ion Bădescu, văzând lumina zilei în mijlocul lunii lui Florar (15 mai) 1847, în satul Răstolţul Mare (atestat documentar în anul 1334, Rotolch), comuna Buciumi, judeţul Sălaj, unde a absolvit clasele primare. A urmat cursurile şcolii secundare la Beiuş şi Oradea, luându-şi bacalaureatul în anul 1867.

Atras de literatură, în oraşul de pe Râul Crişul Repede din Câmpia de Vest a României, la Oradea, a activat în cadrul „Societăţii de lectură”, debutând la 19 ani cu poezia „Adio către Ardeal”, publicată în Revista „Familia” nr. 13 din 5 mai 1866, editată de renumitul publicist român Iosif Vulcan, revista la care a debutat şi Mihai  Eminescu cu poezia „De-aş avea” (25 februarie/9 martie 1866), când Iosif Vulcan i-a schimbat numele din Eminovici în Eminescu! Peste doi ani (1868), aflat la Pesta (Ungaria), la studii, Ioniţă Scipione Bădescu publică volumul „Poezii originale”. La revistele „Familia” şi „Concordia” publică şi traduceri în limba maghiară, precum şi în limba română, fiind preferaţi poeţii maghiari Petöfi Sándor (1823-1849) şi Vörösmarty Mihály (1800-1855), reprezentanţi ai romantismului. Din anul 1869 îşi continuă studiile de litere şi filozofie la Bucureşti, colaborând la revistele: Românul, Foaia societăţii pentru literatura română şi Trompeta Carpaţilor. Pentru abnegaţia lui culturală, Societatea Literară „Orientul” îl trimite în Maramureş pentru a culege poezii populare, publicând o parte dintre ele în Revista „Convorbiri Literare”.

Ioniţă Scipione Bădescu se va stabili la Iaşi, unde îşi va lua licenţa în litere şi filozofie, lucrând şi la revistele „Curierul de Iaşi” şi „Noul curier român”. După ce activează la Viena (1874-1878), revine la Iaşi, dar pleacă la Bucureşti şi lucrează ca redactor la Ziarul „Timpul”, alături de Mihai Eminescu şi Ion Luca Caragiale, legând frumoase prietenii cu aceştia. Apoi, funcţionează ca profesor şi director la Şcoala Normală din Galaţi, iar între anii 1881-1884 este angajat ca revizor şcolar la Neamţ, Suceava, Botoşani şi Dorohoi. În anul 1886, la Botoşani, editează revistele „Curierul Botoşanilor” şi „Curierul român”, având o activitate prodigioasă şi la Revista „Ţara-de-Sus”, cu articole literare şi folclorice. Multe poezii de-ale sale au un puternic caracter patriotic, printre acestea numărându-se: Martirilor independenţei, Armatei române şi Trâmbiţele răsună. Pentru mesajul ei înălţător, poezia „Trâmbiţele răsună” a fost pusă pe muzică de compozitorul şi dirijorul ieşean Gavriil Musicescu (1847-1903), leat cu Bădescu! În plus, la încoronarea Regelui Carol I (10 mai 1881) Ioniţă Scipione Bădescu a publicat volumul de poezii patriotice „Coroana României”, fiind decorat cu Medalia „Bene-Merenti” (adică, Celui ce a binemeritat), ca  răsplată pentru meritul său de poet şi publicist cultural-literar.

De remarcat că, în anii 1887-1889 Ioniţă Scipione Bădescu se află, mereu, în preajma lui Mihai Eminescu, care era bolnav, sprijinându-l atât material (în limita posibilităţilor sale), cât şi spiritual, dovedindu-şi buna şi sincera prietenie cu cel mai mare poet al românilor. De fapt, în 20 iunie 1889, I.S. Bădescu publică articolul „La moartea lui Mihai Eminescu”, iar la inaugurarea bustului lui Mihai Eminescu de la Botoşani (11 septembrie 1890) a făcut, din nou, dovada prieteniei sale cu Luceafărul poeziei româneşti, ţinând un discurs omagial, în prezenţa multor personalităţi ale acelui timp, printre care se aflau scriitori, poeţi şi publicişti, precum: Barbu Ştefănescu Delavrancea, Grigore Ventura, Anton C. Bacalbaşa şi Panait Muşoiu.

În anul 1901 Bădescu se află în Bucureşti, bolnav, dar revine după un an la Botoşani, murind în 4 octombrie 1904. A fost înmormântat la Cimitirul „Eternitatea” din Botoşani, iar pe monumentul său funerar se află scris:

„Scipione I. Bădescu, poet-publicist şi fost revizor şcolar. Ridicat prin stăruinţa prietenilor săi şi a Asociaţiei Corpului Didactic Primar din Botoşani – 1930”.

Pentru valoroasa sa activitate culturală şi literară, Ioniţă Scipione Bădescu a fost, este şi rămâne un om de seamă al Sălajului, al României. În acest context, numele său se află pe frontispiciul Bibliotecii Judeţene Sălaj, din anul 1971. Mai întâi, din anul 1957, Biblioteca din Zalău a purtat numele său, până când aceasta a devenit o instituţie culturală judeţeană. Despre viaţa şi activitatea poetului şi gazetarului/publicistului Ioniţă Scipione Bădescu se regăsesc date concrete în Dicţionarele biobibliografice „OAMENI DE SEAMĂ AI SĂLAJULUI” (volumul I, paginile 47-49, Zalău – 2004) şi „SĂLAJ – OAMENI şi OPERE” (Editura DACIA XXI, 2011, paginile 32-33).

Aşadar, se cuvine să ne închinăm cu pietate memoriei lui Ioniţă Scipione Bădescu, pentru preţuirea activităţii sale literare, editoriale, publicistice şi pedagogice, desfăşurată cu destul devotament pentru progresul material şi spiritual al tuturor românilor.

                                                                                                                 Prof. Marin ŞTEFAN,

                                                                                                        Publicist, Şimleu Silvaniei

În oraşul Şimleu Silvaniei, ziua de 9 Mai a fost sărbătorită, din nou, cu destulă măreţie, pe măsura triplei sale importanţe: 140 de ani de la proclamarea Independenţei de Stat a României (9 mai 1877), 72 de ani de la sfârşitul celui de Al Doilea Război Mondial (9 Mai 1945) şi 32 de ani de la consfinţirea Zilei Europei de către Consiliul European de la Milano (iunie 1985). Mai pe scurt: Ziua Independenţei, Ziua Victoriei şi Ziua Europei, adică cele trei motive tradiţionale pentru sărbătorirea zilei de 9 Mai. Da, pentru că aceste evenimnte semnificative din istoria României se înscriu ca momente glorioase ale luptei românilor pentru dreptate socială, libertate, unitate şi independenţă. De aceea, sărbătorirea zilei de 9 Mai a devenit şi pentru şimleuani, precum pentru poporul român, un bun prilej de recunoştinţă şi de cinstire a generaţiilor de bravi luptători şi de eroi pentru dezideratele amintite.

În această circumstanţă, marţi 9 mai 2017, cu o vreme agreabilă, în ciuda fluctuaţiilor acestei primăveri capricioase, mulţi şimleuani şi nu numai s-au adunat, iarăşi, în jurul Sfintei Troiţe din faţa Bisericii Ortodoxe nr. 1 pentru a sărbători Ziua de 9 Mai, zi de mare însemnătate naţională şi internaţională.

Activităţile au fost coordonate de către plt. Maria-Claudia Ungureanu, având şi o scurtă cuvântare tematică, iar sonorizarea a fost asigurată de dl. Romeo Oltean (Primăria şimleuană).

Festivitatea a început cu primirea onorului de către col. Ştefan Toader – comandantul Garnizoanei şimleuane şi ing. Septimiu Cătălin Ţurcaş – primarul oraşului Şimleu Silvaniei, salutând Drapelul de Luptă şi trecând în revistă Garda de Onoare. După intonarea Imnului de Stat al României şi Imnului Uniunii Europene, a urmat Te Deumul unui sobor de preoţi de la Bisericile Ortodoxe şi Greco-Catolice şi săvârşirea parastasului de pomenire pentru eroii români căzuţi pe câmpurile de luptă pentru apărarea ţării şi întregirea neamului românesc.

Despre importanţa Zilei de 9 Mai, privind cele trei semnificaţii ale sale, au vorbit col. Ştefan Toader şi ing. Cătălin Ţurcaş, oferind date concrete despre cele trei ipostaze ale Zilei de 9 Mai, cu trimiteri edificatoare la situația internă și internațională, privită și în contextul existenței și funcționării Uniunii Europene.

Apoi, în baza Ordinului Şefului Statului Major General al Armatei României, s-a conferit titlul onorific de „Veteran”, domnilor: col. Ştefan-Marcel Miculac (participare la misiunea KFOR Kosovo, martie-iulie 2004), lt.col. Liviu-Alin Dumitrescu (participare la misiunea Batalionului 2 Manevră în TO Afganistan, ianuarie-august 2013), lt.col. Maricel Băruţ (participare la echipa operaţională de consiliere şi legătură tip sprijin de luptă – OMLT CS – rotaţia II, TO Afganistan, martie-octombrie 2011), lt.col. Constantin-Sorinel Băla şi plt.mj. Cornel Pop (ambii participare la echipa operaţională de consiliere şi legătură tip sprijin de luptă – OMLT CS – rotaţia III, TO Afganistan, septembrie 2011-aprilie 2012). Oficierea a fost făcută de către col. Ştefan Toader, iar cei cinci ofiţeri şi subofiţeri au fost felicitaţi şi de primarul Septimiu Cătălin Ţurcaş, în aplauzele întregii asistenţe.

În timpul intonării Imnului Eroilor, au depus coroane de flori şi jerbe reprezentanţi ai: Primăriei şi Consiliului Local Şimleu Silvaniei; Unităţilor Militare din Garnizoană; Cadrelor militare în rezervă şi în retragere, Veteranilor de război şi Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor (filialele Şimleu Silvaniei); Poliţiei, Jandarmeriei şi Secţiei de Pompieri; Partidului Social Democrat; Partidului Naţional Liberal; Uniunii Democrate Maghiare din România (filialele locale ale acestora); Bisericilor Ortodoxe şi Greco-Catolice; Spitalului Orăşenesc „Dr.Ioan Puşcaş”; Colegiului Naţional „Simion Bărnuţiu”, Colegiului Tehnic „Iuliu Maniu” şi Liceului Tehnologic „Ioan Ossian”; Şcolilor Gimnaziale; S.C. „Simex” S.A., precum şi mulţi copii din grădiniţele  şimleuane.

În continuare, un grup de eleve, reprezentând Şcoala Gimnazială „Horea” şi Colegiul Naţional „Simion Bărnuţiu”, sub conducerea prof. Traian Albu (Şcoala „Horea”) şi acompaniamentul orchestral al cantautorului Petre Gliguţa (Cercul Militar) a întărit atmosfera sărbătorească printr-un adecvat program cultural-artistic, cu recitări (poeziile: Ziua Victoriei, Oastea ţării, Marşul anului 1877, Salutaţi oastea română!, De dragul Ardealului şi Rugăciunea noastră) şi cântece (Marşul gloriei, Bravi ostaşi ai României, Fraţilor de arme, Nu ne vindem ţara, Din Ardealul meu prea sfânt şi Ai grijă, Doamne Sfinte!). În aplauzele binemeritate ale participanţilor, au încheiat programul cu „Odă bucuriei”, poezia lui Friedrich Schiller și muzica compozitorului Ludwig van Beethoven, devenită Imnul Uniunii Europene în anul 1985.

Festivitatea a luat sfârşit cu aşteptata şi îndrăgita defilare a Gărzii de Onoare, alcătuită din militari ai Regimentului 69 Artilerie Mixtă „Silvania”, sub comanda lt.col. Dănuţ Buzea, pe strada 1 Decembrie 1918, în faţa Parcului Central al oraşului Şimleu Silvaniei, într-o ambianţă  sărbătorească, cu multă voie bună.

                                                                                                                                   Prof. Marin ŞTEFAN,

                                                                                                                          Publicist, Şimleu Silvaniei