Copiii şi tinerii cu vârsta cuprinsă între 10 şi 25 sunt invitaţi să participe la cea de a VII-a ediţie a Festivalului Concurs Naţional de Cultură Populară “Tradiţii Silvane”. Festivalul se va desfăşura în perioada 19-21 aprilie la Şimleu Silvaniei. Potrivit profesorului Gavril Neaga, directorul Clubului Copiilor din Şimleu, concursul cuprinde trei secţiuni: “Cântecul popular”, “Pictură” şi “Cusături, ţesături tradiţionale”.

La secţiunile “Cântec popular” şi “Pictură”, pot participa copiii şi tinerii cu vârste cuprinse între 10-25 ani, iar la secţiunea “Cusături, ţesături tradiţionale” nu există o limită de vârstă. Pentru fiecare secţiune a concursului se vor oferi premiile I, II şi III şi premii speciale, iar cel mai talentat participant va primi marele premiu în valoare de 2.500 lei.

Concursul îşi propune să valorifice şi să promoveze folclorul autentic dar şi costumul popular românesc de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, făra elemente de kitsch.

Manifestarea este organizată de Clubul Copiilor din Şimleu Silvaniei sub patronajul Ministerul Educației Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, a Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Sălaj, în parteneriat cu Primăria Oraşului Şimleu Silvaniei, Centrul de Cultură şi Artă Sălaj, Asociaţia Culturală “La Fântâna Dorului” Şimleu Silvaniei Asociaţia de tineret “Silvatin” Şimleu Silvaniei.

Persoanele interesate pot obţine detalii la adresa www. fantana-dorului.ro la secţiunea concurs “Tradiţii Silvane” 2016 sau la adresa de e-mail clubulcopiilor_simleu@yahoo.com

Sursa: www.magazinsalajean.ro

Importante descoperiri arheologice, în jurul a două morminte dacice, au fost făcute la finele săptămânii trecute, la Meseşenii de Sus, de către arheologii din cadrul Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă (MJIA) Zalău.

Astfel, în perioada 25-26 martie, o echipă de arheologi din Sălaj şi Alba, coordonată de Horea Pop, șeful Secției de Cercetare din cadrul muzeului din Zalău, a descoperit numeroase urme ale civilizaţiei dacice, ce confirmă atât statutul de luptători al dacilor- cuţite, vârfuri de lance, un capăt de toporişcă, catarame de centură, fibule de fixare mantiilor, dar şi pasiunea lor pentru frumos- mărgele colorate şi numeroase verigi.

Cercetarea arheologilor a pornit în urma unor informaţii privind prezenţa în zona unei foste cetăţi dacice a unor căutători de comori.Deplasându-se la faţa locului, echipa de arheologi coordonată de Horea Pop, nu i-a mai găsit pe cei ce căutau ilegal vestigii istorice, în schimb a descoperit întâmplător într-o pădure din apropiere, o cataramă şi fibule, piese ce au determinat echipa să revină pentru cercetări amănunţite. Piesele descoperite, par să fie piese ce făceau parte din inventarul unui mormânt dacic de incineraţie, spun reprezentanţii MJIA Zalău.

„Diagnosticul pentru delimitarea si recuperarea mormintelor dacice s-a incheiat. A debutat pe zăpadă şi s-a finalizat pe ploaie. Locaţia a fost cetatea dacică de la Meseşenii de Sus. Efortul a fost pe măsura descoperirilor care situează situl printre cele mai timpurii dintre cetăţile dacice cunoscute pănă acum. Este vorba despre mijlocul sec. II a. Chr. imediat după alungarea celţilor din Transilvania. Cele două morminte, răvăşite din păcate chiar de către daci, par să aparţină unei capetenii şi unui războinic. Piesele de vestimentaţie sunt un argument în acest sens.“,

transmite arheologul Horea Pop.

Sursa:  www.salajulpursisimplu.ro

În timpul lucrărilor de consolidare a zidurilor, muncitorii au găsit într-un perete două recipiente din sticlă care erau folosite de Clara Maniu pentru a prepara amestecuri de plante medicinale pe care le folosea în tratarea anumitor boli sau răni grave. Aceste leacuri s-au arătat a fi cu adevărat miraculoase, mai ales că erau folosite atunci când medicii nu mai dădeau nicio șansă de supraviețuire.

„Lucrând la consolidarea zidurilor, muncitorii au găsit într-o nişă, în camera care odinioară îi găzduia pe Ioan şi Clara Maniu, două recipiente din sticlă, care, credem noi, îi serveau Clarei Maniu pentru prepararea „leacurilor, fiind cunoscută preocuparea ei pentru medicina naturistă”,

explică parohul Cristian Borz.

Mai exact, Clara Maniu prepara infuzii din anumite plante. Mama lui Iuliu Maniu deținea o adevărată colecţie de ceaiuri precum şi tot felul de alifii preparate cu multă grijă și pricepere, chiar de ea. La Dealul Ţarinii veneau numeroși oameni necăjiţi și bolnavi. Pe cei mai mulți îi îndruma spre spitalul din Şimleu sau la medicii din Zalău, însă pentru cei pentru care avea leac, îi vindeca ea. Recompensa era numai mulţumirea sufletească de a fi făcut un bine.

Un om salvat de la orbire

Nepotul ei, Ionel Pop, îşi aminteşte că era în clasa I primară la Şimleu când a venit la Dealul Ţarinii un ţăran cu un ochi aproape distrus, după ce o așchie i-a sărit în ochi și i-a spart corneea. Clara Maniu l-a ţinut în casă aproape o lună de zile, timp în care, de 2-3 ori pe zi, îi sufla în ochi un praf cafeniu, făcut de ea. Lua dintr-o cutiuţă pe cotorul unei pene de gâscă câte o cantitate mică de pulbere, o apropia de ochi şi o sufla. La început, omul putea zări în imagine un fir de păr vertical, care, cu timpul, a dispărut, și și-a recăpătat vederea. În semn de mulțumire, omul mai ajuta cu ce putea pe lângă casă, iar nepoților le spunea tot felul de povești. După ce s-a vindecat complet, țăranul mai venea din când în când ca să presteze unele munci drept mulţumire, spre bucuria copiilor care aveau posibilitatea de a asculta noi poveşti.

Brațul unui țăran salvat de la amputare

La Bădacin, trăia un ţăran, Giurca Sâi, care lucre cu ziua la Dealul Ţarinii. Într-o vară, povesteşte Ionel Pop, Giurca a venit disperat de la spitalul din Zalău cu două răni infectate în zona brațului, speriat că doctorii se gândeau la amputare. „În viaţa mea nu văzut răni mai urâte – spune Ionel Pop – erau ca două cratere adânci, în fund era carne vie, în jur era puroi, braţul era umflat şi vânăt”. Clara l-a mângâiat, i-a dat pentru întărirea moralului un pahar de pălincă şi s-a grăbit la bucătărie să prepare alifia. Mulţi ani după aceea Giurca Sâi venea la lucru cu ziua la gospodăria din Dealul Ţarinii, cu braţul teafăr, asemenea celuilalt.

O copilă bolnavă de tuberculoză salvată de la o moarte sigură

Tot Ionel Pop îşi aminteşte că pe vremea când era student, a venit la Bădacin în vacanţa de vară și, într-o zi, s-a oprit la umbra unui măr de lângă casa de la Dealul Ţarinii, un car tras de boi, care scurta drumul trecând prin proprietatea lor. Era un ungur din Ilişua care îşi ducea acasă fiica bolnavă de TBC în ultimul stadiu al bolii. Tatăl o luase de la spital pentru că nu vroia ca fata lui să moară acolo. Ajunși la Clara Maniu, aceasta i-a descoperit faţa care era învelită într-un „lipideu”. Fata avea faţa unui mort, era galbenă, cu cearcăne adânci vineţii în jurul ochilor căzuţi în orbite; nu mai putea să spună decât câteva cuvinte horcăite. Până s-au odihnit boii, până a îmbucat omul ceva, Clara Maniu a și pregătit „siropul”.

„Poatea jută Dumnezeu şi foloseşte, aşa cum cred eu că va folosi”,

spunea Clara.

Cu licărire de nădejde a primit omul cele două sticle cu siropul galben-verzui şi după o zăbavă de trei ceasuri a îndemnat boii să pornească spre casă.

După vreo trei ani, Ionel Pop se găsea la Dealul Ţarinei, la culesul viilor. Fete, flăcăi, femei, bărbaţi din Bădăcin, culegeau şi coborau în „putoane” încărcate în spate, rodul dulce, aducându-l la teascul instalat în „colniţă”. Era veselie, era cântec, aşa cum e la culesul viilor. Iată că în cântecele româneşti se împleteşte un cântec unguresc.

„Cine să fie oare unguroaica în lumea asta de români?”

E Mariska din Ilişua, fata care s-avindecat de siropul primit ca leac de TBC de la Clara. E măritată şi are un copil voinic. Mariska a devenit o femeie zdravănă, rumenă în obraji, cu fusta încreţită, care cobora ager cu povara din spate. Când auzea de culesul viilor la Dealul Ţarinii ori de altă lucrare mai mare, Mariska venea la Bădăcin împreună cu soţul lei şi ajutau.

Clara Maniu l-a vindecat și pe copilul care fura cireşe din ograda lor şi care a căzut într-un par care i-a intrat în umăr. A vindecat arsuri, opăreli sau tot felul de „buboi” care apăreau atunci.

Pentru că Bădăcinul a cunoscut nu doar un Om, ci mulţi Oameni, pentru că acolo, casa care i-a strâns sub acoperişul ei încă se împotrivişte cu ultimele puteri distrugerii şi uitării, am demarat un proiect ca să salvăm o filă de istorie naţională. Ca să legăm şi noi, generaţia curentă, lucruri bune de cele înfăptuite de cei de dinaintea noastră.

Doritorii pot să sprijine acest proiect, donând în conturile:

Lei: RO22 RZBR 0000 0600 0208 5400

Euro: RO18 RZBR 0000 0600 0289 9205

Dolari: RO11 RZBR 0000 0600 1092 7730

Cont PayPal: salvaticasamaniu@yahoo.com

deschise la Raiffeisen Bank, Agenţia Şimleu-Silvaniei, jud. Sălaj

Sursa: www.salajulpursisimplu.ro

Aproximativ 100 de persoane au participat sămbătă, 26 martie, la prima ediție a Marșului pentru Viață, desfășurat la Șimleu Silvaniei. La eveniment au participat reprezentanți ai principalelelor culte din oraș, reprezentanți ai unor instituții locale, dar și oameni simpli care au venit însoțiți de copii pentru a susține dreptul la viață al copiilor nenăscuți.

Traseul Marșului a început din fața Bisericii Ortodoxe aflată lângă Parcul Mare, a continuat pe lângă Colegiul National „Simion Bărnuţiu” și s-a terminat la Biserica Greco-Catolică „Sfânta Treime” din localitate unde s-au ținut câteva discursuri. În acest an, peste 120 de localități din România și din Republica Moldova au marcat acest eveniment, printre care se află și municipiul Zalău alături de orașul Jibou.

Sursa: www.salajulpursisimplu.ro

Guvernul a prelungit până la 30 iunie 2016, termenul până la care contribuabilii pot plăti impozitul/taxa pe clădiri, pe teren și pe mijloacele de transport și pot beneficia astfel de bonificația stabilită de către consiliile locale pentru plata integrală a acestor obligații. Reducerile aplicate de Consiliile Locale, valabile până acum doar până la 31 martie, rămân aşadar valabile în continuare, în acest termen prelungit, până la 30 iunie.

Măsura este inclusă într-o Ordonanță de Urgență aprobată în ședința de miercuri a Guvernului, prin care au fost aduse unele modificări Codului Fiscal. Potrivit actului normativ, pentru anul 2016, primul termen de plată a impozitului/taxei pe clădiri, impozitului/taxei pe teren, respectiv impozitului/taxei asupra mijloacelor de transport se prelungește de la 31 martie 2016 la 30 iunie 2016.

De asemenea, a fost prelungit cu două luni, de la 31 martie 2016 la 31 mai 2016, termenul până la care persoanele fizice și juridice care dețin mijloace de transport radiate din circulație până la 31 decembrie 2015, au obligația să depună o declarație în acest sens, însoțită de documente justificative, la compartimentele de specialitate ale autorităților locale.

O altă modificare vizează prelungirea cu două luni, de la 31 martie 2016 la 31 mai 2016, a termenului până la care persoanele fizice care au în proprietate clădiri cu destinație mixtă sau nerezidențială pot depune declarația privind destinația clădirii. Tot cu două luni, până la 31 mai 2016 se prelungește și termenul până la care persoanele juridice pot depune declarația privind clădirile pe care le dețineau în proprietate la data de 31 decembrie 2015, destinația și valoarea impozabilă a acestora.

Sursa: www.magazinsalajean.ro

Tradiţională ofertă a locurilor de muncă aduce pentru sălăjeni 94 de joburi la nivel de judeţ. Potrivit Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Sălaj, instituţia unde agenţii economici au anunţat locurile de muncă vacante, oferta este valabilă în perioada 24-31 martie. Se fac angajări în: producţie şi prestări servicii, industria alimentară, industria lemnului, comerţ şi industria confecţiilor.

Oferta se adresează persoanelor cu studii medii cu sau fără calificare.

Angajatorii caută: muncitori necalificaţi – montatori mochetă, linoleu şi parchet, lăcătuşi mecanici, şoferi autocamion maşină mare tonaj, sudor, lăcătuş mecanic, manipulant mărfuri, operatori la maşini unelte cu comandă numerică, operatori sondaje opinie, recepţioner hote, sudor, lăcătuş, bucătar, ospătar, tapier şi confecţioner articole piele.

Locurile de muncă precizate suntdisponibile în municipiul Zalău, Şimleu Silvaniei, Hereclean şi Horoatu Crasnei, iar pentru mai multe informaţii persoanele interesate se pot adresa la sediul AJOFM Sălaj.

Sute de oferte în străinătate

Tot în această perioadă, angajatorii din Spaţiul Economic European oferă prin intermediul reţelei Eures oferă locuri de muncă în străinătate. Astfel, potrivit ultimei oferte actualizată joi, 24 martie, angajatorii europeni pun la dispoziţia sălăjenilor 392 de joburi după cum urmează: Marea Britanie – 209 locuri de muncă din care 60 pentru îngrijitor persoane – infirmier, 60 asistent medical, 58 bucătar, 30 îngrijitor persoane şi un job pentru şofer profesionist; Suedia – 55 locuri de muncă din care 20 pentru femei de serviciu, 15 vopsitor auto, zece pentru mecanici auto şi zece tinichigiu auto;

Germania – 53 locuri de muncă din care 15 pentru factori poştali, zece – mecanic proces în tehnologia prelucrării plasticului şi a cauciucului, cinci electrician industrial, cinci inginer proces în tehnologia prelucrării plasticului şi a cauciucului, cinci – şofer camion pe distanţe lungi, doi pentru inginer electrician, doi – ergoterapeuţi, doi – tehnician electronist – tehnologie de operare, două pentru electrician, un post inginer calitate – producţia de echipamente în industria aerospaţială, un post dezvoltator software, un post inginer sistem de navigaţie satelit Galileo, un job de şofer camion – trafic local, un post mecanic echipamente sanitare, de încălzire şi aer condiţionat; Slovacia – 43 locuri de muncă din care 30 pentru şoferi autocamion transport internaţional, şapte pentru îngrijitor persoane – infirmieri, şase pentru sticlari; Republica Cehă – 21 locuri de muncă din care 15 pentru şofer profesionist camion, cinci pentru şlefuitor – pilitor şi unul pentru şofer camion transport intern şi internaţional; Polonia – patru locuri de muncă din care unul pentru administrator – muncitor birou asistenţă, unul pentru dezvoltator Android, unul pentru designer grafic, unul pentru asistent manager;

Olanda – trei locuri de muncă din care două pentru designer software şi unul pentru programator; Norvegia – trei locuri de muncă din care unul pentru doctorand în departamentul biomedical, unul pentru postdoctorand în departamentul biomedical şi unul pentru inginer instrumente de măsurare şi Spania – un loc – maseur. Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă în străinătate accesa portalul Eures naţional, www.eures.anofm.ro, sau se pot prezenta la sediul AJOFM Sălaj, departamentul munca în străinătate.

Sursa: www.magazinsalajean.ro

Personalitatea lui Iuliu Maniu depășește barierele cunoașterii activității și a vieții lui, în prezent limitate. Azi, cred că știm doar ce trebuie să știm despre acest simbol al scenei politice românești. Tocmai dimensiunea caracterului său îl condamnă la anonimat într-o Groapă Comună, parcă vădit gândită în așa manieră încât să îl facă uitat, din simplul motiv că a fost și este în continuare un personaj politic incomod.

În plină campanie de strângere de fonduri pentru salvarea Conacului de la Bădăcin, avem nevoie de o cunoaștere mult mai profundă a vieții lui, pentru a înțelege de ce, de atâta timp, nu s-a putut interveni în această cauză. Cu stăruința și puterea cu care și-a sacrificat viața pentru intențiile politice,

Maniu s-a ghidat întotdeauna după propriul său motto:

„Ca oameni politici putem fi oricând adversari, dar niciodată dușmani”.

Acesta a fost, din păcate, doar motto-ul lui Maniu, nu și al altora, explicându-se de ce a fost persecutat atât în timpul vieții, cât și după moarte. Pentru a-l cunoaște și mai bine pe cel care ne-a unit, am stat de vorbă, în cadrul unui interviu, cu strănepotul lui Iuliu Maniu, părintele Matei Boilă. Am dorit să adresez întrebări a căror răspunsuri să creioneze portretul omului, un Maniu la care să aibă acces atât gândul, cât și sufletul. Acest scop nu putea fi atins decât printr-un dialog cu o persoană foarte apropiată familiei sau chiar cu un membru al familiei.

Citește articolul complet pe: www.salajulpursisimplu.ro

În cadrul unei vizite desfășurate duminică, 20 martie, la Casa Memorială „Iuliu Maniu” din Bădăcin, Președintele Executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), Radu Preda și Directorul General al IICCMER, Cosmin Budeancă, s-au interesat de starea actuală a proiectului de reabilitare a monumentului istoric.

Vizita acestora vine pe fondul unei colaborari semnate în toamna anului trecut, între IICMER și Parohia Greco-Catolică Bădăcin, colaborare care vizează dezvoltarea unor proiecte culturale cu scopul refacerii memoriei lui Iuliu Maniu şi a familiei sale, precum şi a victimelor regimului comunist persecutate în lagarele şi coloniile de muncă. Alături de cei doi reprezentanți ai IICCMER, a participat și istoricul Marin Pop, în calitate de reprezentant al Muzeului Județean de Istorie și Artă Zalău (MJIAZ).

După această vizită, cu toții s-au îndreptat către Muzeul aflat la demisolul Bisericii Greco-Catolice acolo unde se găsesc obiectele care au aparținut familiei Maniu.

IICCMER este o instituție publică având personalitate juridică, aflată în subordinea Guvernului și în coordonarea primului-ministru. Menirea Institutului este studierea perioadei comuniste din istoria României, și, dacă este necesar, sesizarea organelor de justiție pentru pedepsirea celor vinovați de comiterea unor crime.

Sursa: www.salajulpursisimplu.ro