CAMPIONATUL NATIONAL DE KARATE SHOTOKAN W.S.F.

În perioada 21-23 martie 2025, Sala Polivalentă din Tg. Secuiesc a găzduit ediția din acest an a Campionatului Național de Karate Shotokan W.S.F. , ediție la care au participat în jur de 200 de sportivi din întreaga țară.
Sportivii s-au întrecut în probe de kata și kumite, individual și echipe, la kumite fiind secțiunile de Shobu Ippon, Nihon Shobu, Shobu Sanbon, W.S.F. sportiv și Open.
Delegația șimleuană a fost formată din patru sportivi, lot comun C.S. Omega și Palatul Copiilor Zalău, Structura Șimleu Silvaniei, doi cadeți și doi juniori, care au avut o evoluție deosebită, astfel:
CADEȚI.
– CIONCA GABRIEL- VASILE,-70 kg, aur la Nihon Shobu, bronz la Shobu Ippon și Shobu Sanbon și argint cu echipa de juniori.
– BAKAI PATRIK-DOMINIK, +70 kg, aur la Nihon Shobu și Shobu Sanbon, argint la Shobu Ippon, Open și cu echipa de juniori.
JUNIORI.
– POP MAIA-ELENA, -59 kg, argint la Nihon Shobu și Shobu Sanbon și bronz la Shobu Ippon.
– BAL MATEI-GABRIEL, -76 kg, aur la Shobu Ippon, Nihon Shobu, Shobu Sanbon și argint cu echipa de juniori.
Un total de 14 medalii de toate culorile,( 6 de aur, 5 de argint și 3 de bronz) care ne fac mândri de acești copii deosebiți, pentru că puțini știu câtă muncă stă în spatele acestor rezultate, sacrificii din partea lor, dar și a părinților.

Felicitări tuturor și mult succes pe mai departe!

Prof. Pop Gheorghe

Conferință aniversară. 100 de ani de la apariția ziarului „Meseșul” Zalău

Motto: „Ziarul nu este numai o știre, telegramă, articol de fond, reportaj, numai politică și informație… Ziarul e o stare sufletească”. Tudor ARGHEZI (1880-1967), scriitor român

Joi, 6 martie 2025, Consiliul Județean Sălaj, Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj (CCAJS), Muzeul Județean de Istorie și Artă din Zalău, cotidianul „Magazin Sălăjean” și Asociația Jurnaliștilor din Sălaj au organizat o Conferință aniversară cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la apariția ziarului „Meseșul” Zalău, vorbindu-se și despre presa sălăjeană de-a lungul timpului. Manifestarea s-a desfășurat în Sala „Porolissum” a CCAJS, la care au participat câteva personalități  sălăjene ale vieții politice, educative, cultural-artistice și jurnalistice, dar (Nota Bene!) și mulți elevi zălăuani.

Conferința a fost deschisă de către Daniel Săuca – managerul CCAJS și președintele Asociației Jurnaliștilor din Sălaj. La invitația domniei sale, istoricul Marin Pop a prezentat câteva date și imagini despre ziarul „Meseșul” – o gazetă culturală și informativă apărută la Zalău, la 31 ianuarie 1925, din inițiativa profesorului Leontin Ghergariu. Ziarul a fost tipărit la Tipografia „Luceafărul” din Zalău cu sprijinul unui comitet, iar redactor-responsabil a fost  Remus Roșca. Videoclipul prezentat, având diferite titluri tematice din perioada interbelică, a fost bine comentat de către Marin Pop. Apoi, Daniel Mureșan – directorul ziarului „Magazin Sălăjean”, s-a referit la „Istoria presei românești”, printr-o mică dar inedită expoziție filatelică bine rânduită, invitând participanții la vernisajul acesteia după sfârșitul conferinței. În acest demers tematic, la rugămintea lui Daniel Mureșan au vorbit: Sebastian Olaru – corespondent al Agenției Agerpres, despre activitatea din filiala Sălaj; Mirel Matyas – directorul Casei Corpului Didactic Sălaj, despre Revista de Matematică, scrisori, timbre filatelice și Revista „ Școala noastră”; Adrian Lungu – corespondent Radio România pentru județul Sălaj și redactor al Ziarului „Magazin Sălăjean”, despre istoricul Radio România și emisiuni sălăjene; Daniel Săuca – redactor-șef al Revistei „Caiete Silvane”, editată de CCAJS, sub egida Consiliului Județean Sălaj, al Primăriei municipiului Zalău și al Uniunii Scriitorilor din România, despre această revistă de cultură, care apare lunar de 20 de ani în format tipărit, cât și online, pe site-ul „www.caietesilvane.ro”.

În parte a doua a conferinței, activitatea a continuat cu discursul lui Daniel Săuca despre starea presei, cu întrebări referitoare, mai cu seamă, la: existența acesteia în sens tradițional; rețelele de așa-zisă socializare, cu sute de milioane de jurnaliști „specialiști” în informație; rolul jurnalistului și cel al jurnalismului cu adevărat; difuzarea și controlul informațiilor; manipularea și propaganda acestora. În această circumstanță, la invitația de a se răspunde la astfel de întrebări au avut intervenții pertinente: Claudiu Bîrsan – prefectul județului Sălaj, Vasile Pădurean – președintele grupului de firme „Universul” și deținătorul cotidianului „Graiul Sălajului”; Corina Bejinariu – managerul Muzeului Județean de Istorie și Artă din Zalău.

Apoi, Daniel Săuca a spus:

„ Asociația Jurnaliștilor din Sălaj există de mulți, mulți ani și ea cuprinde membri din toate mediile din presa locală. E vorba de presă tipărită, radio și televiziune. Am fost la un moment dat mai mulți, astăzi am rămas mai puțini. Dar cred că cei care au rămas sunt jurnaliști în adevăratul sens al cuvântului. Adică, chiar au, și urmează o meserie. Faptul că, în ultimii ani, nu au fost atât de vocali sau de prezenți, are diverse cauze. Dar asta nu înseamnă că noi nu am fost împreună și nu am discutat sau nu discutăm despre ceea ce mai putem să facem. Domnul Pădurean, pe de altă parte, spunea că mai există presă, și domnia sa vorbea despre calitate. Iar în privința calității, noi avem discuții mari pe această temă de mulți ani și, din păcate, tot mai puțin se scrie calitativ. Dar asta este cu totul și cu totul altă dezbatere. (…) Asociația Jurnaliștilor din Sălaj este una dintre puținele asociații profesioniste din țară care editează un anuar și are și un site. O să încercăm pe viitor să fim, cum spunea și domnul Pădurean, mai vocali. O să vedem în ce măsură vom fi și convingători pentru unii care contează în ecuația asta a mass-media. Asociația jurnaliștilor ar putea să facă mult mai mult, dar din păcate, cam toate scrierile noastre din ultimii ani au fost fără răspuns, fără ecou. (…) Nu putem vorbi despre condiția jurnalistului în România, din punctul meu de vedere, atâta vreme cât această profesie nu este reglementată. Nu putem să vorbim despre un control civil al difuzării informației atâta vreme cât spațiul online, nici astăzi, nu este reglementat. Și sunt multe atâtea lucruri care, pur și simplu, mai există. (…) O să vedem dacă asemenea reglementări vor veni. În acest an, vom continua să mai avem dezbateri într-un mod mai restrâns, o să le filmăm și o să le difuzăm în mediul online, pentru că altă soluție nu e. (…) Nu cred că un ziar din Zalău, de exemplu, se va putea lupta cu marile concerne mondiale din domeniul tehnologiei media. Nu cred. Pe de altă parte, nu știu dacă vom putea lupta noi cu expansiunea divertismentului, care în România, cel puțin la nivelul audiențelor, cred că este peste 90%. Cu siguranță. Asta vrea lumea și asta cere lumea. Jurnalism profesionalist se mai face în România, la un nivel bun și foarte bun, dar la București, la marile trusturi de media. Nu la toate, dar sunt câteva la care chiar se face jurnalism cu adevărat”.

La îndemnul domnului Daniel Săuca, discuțiile au continuat, atât individual, cât și în dialoguri, cu completări potrivite subiectului dezbătut și argumentate bine domeniului de activitate pe care-l reprezintă Daniel Mureșan, Corina Bejinariu și Mirel Matyas.

Așadar, în acest mod s-a desfășurat această conferință aniversară, reliefându-se faptul că presa românească a avut și are de suferit din cauza implicării neavenite a multor rețele de socializare, a lipsei reglementării profesiei de jurnalist și a mediului online. Iar ziarele „Magazin Sălăjean” și „Graiul Sălajului” sunt singurele publicații tipărite în Sălaj, care vor continua această activitate jurnalistică, fiindcă presa trebuie să fie un mijloc principal de informare corectă și adevărată în societate.

                                                                                                    Prof. Marin ȘTEFAN – UZPR,

                                                                                                         Publicist, Șimleu Silvaniei

Doliu în învățământul șimleuan. A murit profesoara Elena ȘTEFAN

După o lungă și grea suferință, marți, 25 februarie 2025, ne-a părăsit pentru totdeauna un dascăl deosebit ce l-a avut învățământul sălăjean, doamna Elena Ștefan.

Elena (BĂLAJ) ȘTEFAN s-a născut la data de 10 decembrie 1941, în comuna Zau de Câmpie, județul Mureș, unde părinții ei, Bălaj Mihai și Victoria, împreună cu fratele ei, Ioan, se aflau în refugiu, plecând din comuna Dioșod (Sălaj), în 12 octombrie 1940, după ce au fost și în comuna Tăureni (Mureș), din cauza Dictatului de la Viena.

Apoi, la 1 septembrie 1942, toți patru au ajuns în comuna Berești – Bistrița, județul Bacău, unde tatăl său a fost numit notar, iar mama sa, învățătoare la Școala Elementară. De acolo, în 1 septembrie 1945, și-a urmat familia în localitățile: Săuca  (județul Satu Mare), Ariniș (județul Maramureș), Halmășd, Bobota și Vârșolț (toate din județul Sălaj). În orașul Șimleu Silvaniei au venit, toți patru, la 1 septembrie 1956.

A absolvit clasele primare, astfel: clasa I, la Școala din Ariniș, clasele a II-a, a III-a și a IV-a la Școala din Halmășd, iar pe cele elementare (V-VII), la Școala din Bobota.

A urmat clasa a VIII-a la Liceul de Cultură Generală din Carei, iar clasele IX-XI la Liceul de Cultură Generală „Simion Bărnuțiu” din Șimleu Silvaniei.

A fost licențiată a Facultății de Educație Fizică și Sport din cadrul Institutului Pedagogic Cluj, cursuri de zi (1963).

După absolvirea Facultății a fost angajată la:

–  Școala Generală de 8 ani Șimleu Silvaniei: 1 septembrie 1963 – 1 septembrie 1965;

– Școala Medie Mixtă Șimleu Silvaniei (acum, CN „Simion Bărnuțiu”), prin transfer: 1 septembrie 1965 – 1 septembrie 1966;

– Școala Generală Nr. 1 Șimleu Silvaniei, prin transfer: 1 septembrie 1966 – 1 noiembrie 1966;

– Consiliul Raional Șimleu al Organizației Pionierilor, prin transfer: 1 noiembrie 1966 – 12 martie 1967;

– Consiliul Raional Șimleu al U.T.C., promovată în interes de serviciu: 12 martie 1967 – 28 februarie 1968;

– Școala Generală Nr. 1 Șimleu Silvaniei (acum, Școala „Silvania”), reîncadrată: 1 martie 1968 – 30 iunie 1999 (la pensionare).

În 13 august 1969, s-a căsătorit cu profesorul Marin ȘTEFAN, având două fiice: Ștefania (căsătorită Miclea) și Liliana (căsătorită Santavan), precum și patru nepoți: Mara și Mihai Miclea; Cristina și Luca Santavan. A fost o persoană minunată, care –  cu iscusință, răbdare și multă înțelegere – a dat viață, înțelepciune și bună rânduială familiei sale.

Profesoara Elena ȘTEFAN a deținut gradul didactic I (media 10) din anul 1985 și a avut o bogată și valoroasă activitate instructiv-educativă și cultural-artistică cu elevii și tinerii. Prin aceasta și prin merite personale, a contribuit la dezvoltarea și consolidarea unei bune imagini a orașului Șimleu Silvaniei, respectându-și cu onoare statutul nobil de om al școlii. A fost o profesoară cu vocație, cu tact și cu foarte mult har, a iubit copiii, iar aceștia au respectat-o în mod deosebit. Întregul său proces instructiv-educativ a fost un act de creație făcut cu multă dragoste și pricepere pentru buna dezvoltare fizică și intelectuală a elevilor. A fost un exemplu pentru generațiile sale de elevi, cadre didactice și concetățeni. A găsit întotdeauna cuvinte care să pătrundă în sufletul și inima tuturora. Iar cu mulți dintre elevii săi a obținut rezultate bune și foarte bune la diferite competiții și concursuri sportive la nivelul orașului, al raionului Șimleu și al regiunii Crișana, precum și al județului Sălaj, la: atletism, handbal, volei și chiar la fotbal, fiindu-le antrenoare. Echipa sa de handbal-băieți de la Școala Medie Mixtă Șimleu Silvaniei (Teofil Chiș, Nicolae și Ioan Ilieș, Gheorghe Perneș, Augustin Damian, Dan Magda, Călin Crîsnic, Ioan Chiorean, Mircea Ortelecan, Raul Bălănescu, Cristian Costache și Alexandru Leibi) a fost campioană a raionului Șimleu și vicecampioană a regiunii Crișana, în cadrul Campionatului Republican Școlar (Beiuș, 1966). Tot în anul 1966, elevii săi Nicolae și Ioan Ilieș au fost campioni ai raionului Șimleu și ai regiunii Crișana la tenis de masă, proba de dublu, câștigând medalia de bronz la finala pe țară, desfășurată la Sibiu. Sanda Avram, eleva sa, a fost promovată în echipa de handbal-fete „Silcotub” Zalău, Divizia de Junioare I. Vasile Dănuț Ciontoș, elevul ei, a fost component al echipei de volei din Divizia Națională A „Silvania” Șimleu Silvaniei (câștigătoare a Cupei Balcanice în anul 1983), precum și al divizionarei „A”, Elcond Zalău. De asemenea, el a fost antrenor al echipelor de volei – fete și băieți „Universitatea” Cluj-Napoca, și deține titlul de maestru al sportului la volei. Totuși, cea mai bună performanță a unui elev de-al său a fost Teofil Chiș, component al echipelor de volei „Silvania” Șimleu Silvaniei, „IEFS” și „Dinamo” București, precum și al echipei naționale a României, medalie de bronz la Campionatul European de Volei Helsinki (Finlanda, 1977) și locul VI la Campionatul Mondial din Mexic (1974). Cu echipa din Șimleu Silvaniei, Teofil Chiș a câștigat Cupa Balcanică (1983), fiind maestru emerit al sportului la volei și Cetățean de Onoare al orașului Șimleu Silvaniei. Iar cu echipele de băieți ale Școlii Gimnaziale Nr. 1 din Șimleu Silvaniei a câștigat mai multe etape județene la minifotbal, handbal și volei, în cadrul Campionatelor Republicane și ale Cupei Văilor Sălăjene, precum și ale Cupei Orașelor Sălăjene.

În plus, în timpul  liceului, ca elevă (Elena Bălaj) a fost și o bună sportivă, câștigând locul I cu echipa de fete, la etapa regională Crișana a Campionatului Republican Școlar de Handbal în 11 (Oradea, 24-26 aprilie 1959) și locul III la cea a Campionatului Republican Școlar de Baschet (Oradea, 8-10 mai 1959).

Profesoara Elena Ștefan a îndeplinit și funcții didactice, printre care: dirigintă; responsabilă a Comisiei de educație fizică, muzică, desen și lucrări practice (educație tehnologică) din școală; responsabilă a Cercului Pedagogic al profesorilor de educație fizică și sport din Centrul Metodic Șimleu; președintă a Casei de Ajutor Reciproc – învățământ și a Grupei de Sindicat, ambele din școală; responsabilă a muncii patriotice cu elevii claselor V-VIII. A avut și o activitate extracurriculară intensă în viața sportivă orașului: organizatoare de competiții sportive; arbitru la: atletism, handbal, volei, minifotbal și tenis de masă. O contribuție importantă a avut la organizarea și desfășurarea „Festivalului sportului școlar șimleuan” și la serbările sfârșiturilor de ani școlari, materializate prin frumoase programe de gimmnastică ritmică și sportivă, încheiate cu întreceri la diferite ramuri de sport. A participat la numeroase activități, cursuri și stagii de perfecționare, desfășurând o bogată activitate metodico-științifică prin referate tematice, lecții deschise și informări de specialitate, atât la nivelul  Comisiei metodice din școală, cât și la nivelul Cercului Pedagogic al profesorilor de educație fizică și sport. Ca urmare a nominalizării sale de către Inspectoratul Școlar Județean Sălaj, în anul școlar 1997-1998, a organizat și desfășurat o bogată și complexă activitate de cercetare la elevii claselor V-VIII, privind calitățile somatice și capacitatea motrică a acestora în vederea utilizării datelor obținute la realizarea programei școlare de educație fizică pentru aceste clase, care a apărut în anul 1999.

De remarcat că, a făcut parte din echipa de volei „Cooperatorul” Șimleu Silvaniei, participantă în campionatele Raionului Șimleu și ale Regiunii Crișana, alături de Ilona Cherecheș, Ecaterina Iloc, Elena și Maria Radu, Lajtos Maria și Gótz Éva, iar antrenori erau: Alexandru Mihancea, Ioan Cristea și Valer Pop. În anul 1968, a activat chiar și în echipa de teatru a Casei Orășenești de Cultură din Șimleu Silvaniei, în piesa „FIICELE” (autor Sidonia Drăgușanu), în regia artistică a prof. Dragoș Drăgănescu, alături de șimleuanii: Laurențiu Pașca, Fejér Elisabeta, Ligia Ciceo, Florica Crainic, Olimpia Varga, Ana Antal, Gheorghe Florian, Avram Pașca, Rodica Ilieș și Marin Ștefan (viitorul ei soț). Au avut loc spectacole reușite pe scena Casei de Cultură din Șimleu, precum și la Baia Mare, Satu Mare, Marghita, Crasna și Pericei. De asemenea, a participat la diferite concursuri orășenești la șah, tenis de masă și popice (categoria senioare), cu rezultate dintre cele mai bune.

Drept recunoaștere și apreciere a activității sale, printre altele, Elena Ștefan a fost onorată cu Distincția „Merite deosebite în activitatea sportivă” (Consiliul Național pentru Educație Fizică și Sport, 1971), Diplome de Excelență și de Merit, de la: Consiliul Raional Șimleu al Uniunii de Cultură Fizică și Sport, regiunea Crișana (1959 și 1966); Uniunea de Cultură Fizică și Sport a Regiunii Crișana (1959 și 1966); Consiliul Raional al Organizației Pionierilor Șimleu (1967); Casa Orășenescă de Cultură Șimleu Silvaniei (1968); Consiliul Național al Organizației Pionierilor (1971); Consiliul Județean pentru Educație Fizică și Sport Sălaj (1978); Școala Gimnazială Nr. 1 Șimleu Silvaniei (1974, 1986 și 1999); Direcția pentru Sport a Județului Sălaj (1986); Școala Gimnazială „Silvania” Șimleu Silvaniei (2008, 2010 și 2016); Clubul Copiilor Șimleu Silvaniei (1988); Biblioteca Orășenească „Alexandru Sterca-Șuluțiu” Șimleu Silvaniei (1988, 1995, 2001 și 2006), fiind nominalizată de mai multe ori „cititoare fruntașă”, la vitrina instituției; Federația Română „SPORTUL  PENTRU TOȚI” (2007); Primăria și Consiliul Local Șimleu Silvaniei (2001 și 2019).

Elena Ștefan a fost soția vechiului nostru colaborator, Marin Ștefan, un condeier de seamă al Șimleului.

Înmormântarea  a avut loc joi, 27 februarie 2025, la Capela Cimitirului „Horea” din orașul Șimleu Silvaniei.

Dumnezeu s-o odihnească în pace!

                                                                                                          Redacția „Magazin Sălăjean”