Primul memorial al copiilor din Sălaj ucişi în Holocaust

Motto: „Memoria îşi aminteşte chiar şi de uitare”.

              Octavian Paler (1926 – 2007), scriitor şi publicist român

În urmă cu 72 de ani, la 27 ianuarie 1945, cel mai mare lagăr de concentrare şi exterminare umană, Auschwitz-Birkenau (acum în Polonia), a fost eliberat. Acolo au pierit şase milioane de evrei, dintre care peste un milion şi jumătate au fost copii. Astfel, 27 ianuarie a devenit Ziua Internaţională de Comemorare a Victivelor Holocaustului, iar în oraşul Şimleu Silvaniei a fost înfiinţat Muzeul Holocaustului din Transilvania de Nord, în clădirea Sinagogii, singura din Sălaj care a rezistat tuturor vicisitudinilor vremurilor. Printre cei un milion şi jumătate de copii deportaţi şi morţi în lagărele de exterminare în timpul celui De-al Doilea Război Mondial s-au aflat sute de copii din judeţul Sălaj.

În acest context, vineri, 27 ianuarie 2017, Muzeul Memorial al Holocaustului din Transilvania de Nord, în parteneriat cu Comunitatea Evreilor Zalău-Sălaj, Primăria şi Consiliul Local Şimleu Silvaniei, Centrul de Cultură şi Artă al judeţului Sălaj, Biblioteca „Ioniţă Scipione Bădescu” a judeţului Sălaj, Inspectoratul Şcolar Judeţean Sălaj şi Direcţia Judeţeană pentru Cultură Sălaj, a organizat primul memorial al copiilor din Sălaj ucişi în Holocaust.

Activităţile au început cu ceremonia dezvelirii plăcii memoriale cu lista (nume de familie şi număr de persoane) celor 546 de copii evrei născuţi în Şimleu Silvniei şi trimişi la moarte, în iunie 1944, din Ghetoul Cehei. Aceasta, făcută din granit, a fost montată în curtea Muzeului Holocaustului cu sprijinul financiar al supravieţuitoarei Elly Berkovits Gross (avea 15 ani la deportare) şi al unei familii şimleuane care a dorit să rămână anonimă. Astfel, acest loc a devenit unul sacru pentru evei. A fost citită rugăciunea funerară „El Maleh Rachamin” (şi în limba română). Pe acest subiect, au ţinut alocuţiuni Daniel Stejerean – directorul Muzeului Holocaustului din Şimleu Silvaniei, Alex Hecht – fondatorul acestui muzeu, Dan Has – preşedintele Comunităţii evreieşti din Zalău-Sălaj şi Septimiu Cătălin Ţurcaş – primarul oraşului Şimleu Silvaniei (…„pe această plachetă găsiţi numele copiilor şimleuani care au decedat în perioada pe care nu vrem să ne-o amintim, dar, evident, nu trebuie s-o uităm”…).

După vizitarea muzeului, activităţile au continuat la Centrul Naţional de Informare şi Promovare Turistică al oraşului (CNIPT). În faţa asistenţei din sala de conferinţe, directorul Daniel Stejerean a prezentat, detaliat, două proiecte importante ale Muzeului Holocaustului. Este vorba despre proiectul intitulat „Instrument interactiv pentru predarea şi învăţarea Holocaustului” (anii 2016-2019) din cadrul Proiectului „Erasmus +”, în parteneriat cu Comisia suedeză de luptă împotriva antisemitismului, care a fost depus la Comisia Europeană, reuşind să obţină 95 de puncte (din 100). Acest proiect presupune crearea unei platforme educaţionale în limba fiecărei ţări partenere dintre cele şase (Austria, Lituania, Polonia, România, Ungaria şi Suedia – coordonatoare a proiectului), bazată pe interviuri cu supravieţuitori ai Holocaustului. Cele şase state sunt reprezentate de ONG-uri din domeniul educaţional, universitar sau cel muzeal, care vor să facă lumină în istoria europeană în privinţa consecinţelor Holocaustului, reliefând urmările nefaste ale nerespectării drepturilor omului şi ale democraţiei. România este reprezentată de Muzeul Holocaustului din Şimleu Silvaniei, iar concluziile vor fi prezentate la Conferinţa Internaţională de la Varşovia, în toamna anului 2019. Celălalt proiect este cel al înfrăţirii dintre Şimleu Silvaniei şi Petach Tikva (Israel), cu care există legături din anul 2011. Un an mai târziu, CN „Simion Bărnuţiu” din Şimleu Silvaniei s-a înfrăţit cu Liceul „Brener” din Petach Tikva, efectuându-se schimburi de experienţă prin care cele două culturi sunt cunoscute mai bine de către elevii celor două licee. În anul acesta, la acest proiect participă cea de-a treia generaţie de elevi. În luna martie, şimleuanii vor găzdui 15 elevi din liceul israelian, urmând ca în toamnă grupul şimleuan să plece în Israel. Toată prezentarea directorului Daniel Stejerean a fost dublată de o proiecţie video realizată de dl. Romeo Oltean (de la Primăria şimleuană).

Au avut discursuri tematice: Florica Pop – managerul Bibliotecii sălăjene „Ioniţă Scipione Bădescu” din Zalău, Mioara Gudea – inspector şcolar general adjunct al Inspectoratului Şcolar Judeţean Sălaj, Doina Cociş – director executiv al Direcţiei Judeţene pentru Cultură Sălaj şi Angela Maria Lipo – directoarea Şcolii Gimnaziale „Silvania” Şimleu Silvaniei. În plus, un grup de elevi de la CN „Simion Bărnuţiu” din Şimleu Silvaniei, pregătiţi de către prof. Angela Maria Lipo, a cântat „Mad world” (Lume nebună) – acompaniat la chitară de către colega lor, Daria Pop, iar elevele Teodora Ţoca şi Dalia Vîlcelean au spus povestea şimleuancei supravieţuitoare Elly Berkovits Gross (are 88 de ani şi locuieşte la New York), a mamei ei, Irina şi a fratelui său, Adalbert, concomitent cu o pilduitoare proiecţie video. O poză cu Adalbert Berkovits Gross a fost găsită de Elly la un fotograf din Şimleu Silvaniei, devenid emblema Memorialului copiilor din Sălaj ucişi în Holocaust. La fel,  Ana Paula Chiorean şi Denisa Ember au impresionat spectatorii interpretând la vioară un cântec despre Holocaust.

De menţionat faptul că în incinta CNIPT a fost amenajată o expoziţe de cărţi şi  broşuri tematice cu sprijinul Bibliotecii Judeţene „Ioniţă Scipione Bădescu” (a donat multe cărţi şi câteva filme tematice Muzeului Holocaustului din Şimleu Silvaniei) şi a fost expus un grupaj de desene grafice cu acelaşi subiect, realizate de către elevii prof. Cristian Boloş (CT „Alexandru Papiu-Ilarian” din Zalău). Apoi, domnul Daniel Stejerean a mulţumit tuturor celor care s-au implicat în organizarea şi desfăşurarea acestor activităţi, invitându-i la o bună colaborare pentru reuşitele acţiunilor viitoare. În aceeaşi notă, a remarcat şi implicarea presei scrise şi audio-vizuale de la nivel judeţean şi naţional (Televiziunea Română).

Festivităţile s-au încheiat, seara, la Nuşfalău, în casa lui Alex Hecht, cu un ritual specific de primire a reginei Shabbat, cu două lumânări aprinse, cu binecuvântarea vinului şi a pâinii „Challa”, oficiat de către Dan Has şi Alex Hecht, când invitaţii au petrecut bine, simţind căldura Shabbatului în care s-a intrat în vinerea de 27 ianuarie 2017.

 

                                                                                                                          Prof. Marin ŞTEFAN,

                                                                                                                 Publicist, Şimleu Silvaniei

Competiţie Şah Cupa „UNIRII ” Ediţia 2017

Motto:  „Şahul este piatra de încercare a inteligenţei”.

                Johann Wolfgang von GOETHE (1749-1832), scriitor, gânditor şi om de ştiinţă german

La 24 Ianuarie 1859 a avut loc Unirea Principatelor Române, Moldova şi Ţara Românească, important act istoric pe calea înfăptuirii statului naţional unitar român. Cu prilejul sărbătoririi a 158 de ani de la „Mica Unire”, Primăria şi Consiliul Local din Şimleu Silvaniei, în parteneriat cu Şcoala Gimnazială “Silvania” – „ şi-au dat mâna” –  organizând competiţia şahistă Cupa  UNIRII”ediţia 2017, pentru elevi din şcolile gimnaziale ale oraşului de la poalele Măgurii Şimleului. Concursul s-a desfăşurat în devans, vineri, 20 ianuarie 2017, în Centrul de Documentare şi Informare al Şcolii  „Silvania”, la 13 mese de şah. Au participat 68 de elevi, fete şi băieţi, jucându-se în „sistem eliminatoriu”, în urma tragerilor la sorţi individuale. Din nou, a fost reliefat interesul unor elevi pentru şah (câţiva au fost însoţiţi de părinţi sau bunici!), cei care au printre alte pasiuni şi sportul minţii, care – vorba aceea – este un joc şi nu o joacă! Mulţi dintre ei au etalat evidente cunoştinţe de „strategie şahistă”, mai ales în finalurile de partide. Juriul concursului (prof. Gavril Lungu – Şcoala „Silvania”, prof. Barna Krisztián – Şcoala „Báthory István” şi instructorul de şah Iván Vasile – pensionar) a stabilit că cei mai buni au fost:

  • clasele 0 – I: Diana Ciatarîş şi Tudor Pop (ambii de la Şcoala „Silvania”); 2. Mara Ardelean (Şcoala „Silvania”) şi Gudor Lorand (Şcoala „Báthory István”); 3. Cristina Lazăr (Şcoala „Horea”) şi Veres David (Şcoala „Báthory István”);
  • clasele II – IV: Luana Ardelean şi Mihai Molnar (ambii de la Şcoala „Silvania”); 2. Maria Lazăr (Şcoala „Horea”) şi Papp Richard (Şcoala „Báthory István”); 3. Egri Kriszta (Şcoala „Báthory István”) şi Bogdan Zaha (Şcoala „Silvania”);
  • clasele V – VIII: Böti Vivien (Şcoala „Báthory István”) şi Luigi Pop (Şcoala „Silvania”); 2. Kőteles Ştefania (Şcoala „Báthory István”) şi Sergiu Inocan (Şcoala „Silvania”); 3. Mihaela Lakatos (Şcoala „Horea”) şi Florin Ciurar (Şcoala nr. 1 „Pustă”).

La festivităţile de premiere, aceştia au fost onoraţi cu: diplome, cupe şi medalii, alături de felicitările de rigoare, iar toţi participanţii au primit dulciuri şi sucuri din partea orgnizatorilor.

Totuşi, nu pot încheia acest articol fără un punct de vedere. Unul pertinent, referitor la sportul şimleuan. Mai precis, la sportul de masă. Parcă-i nefiresc ca, în această conjunctură, cu patru zile libere (21-24 ianuarie 2017) să se desfăşoare, la nivelul oraşului, doar un concurs de şah şi acela numai pentru elevii din şcolile gimnaziale!! Au fost perioade când oraşul Şimleu Silvaniei era renumit, chiar la nivel naţional, pentru concursurile/întrecerile desfăşurate la mai multe ramuri sportive, individual şi pe echipe. Acestea erau organizate, indiferent de anotimp, la toate categoriile de participare (vârstă şi profesie), care atrăgeau numeroşi iubitori ai sportului, sub diferite motive, primele fiind dezvoltarea fizică corectă şi armonioasă, precum şi menţinerea stării optime de sănătate şi creşterea capacităţii de adaptare a acestora la factorii de mediu. Cu timpul, societatea a evoluat, perfecţionându-se sub toate aspectele în „zodia” computerului/internetului, cu toate „aplicaţiile” existente. În acest context, multe, foarte multe persoane nu-şi mai găsesc „timp liber” pentru sport, pentru mişcare, pentru sănătate. De aceea, trebuie făcut ceva, de cineva, pentru atragerea reală a oamenilor, cu precădere a copiilor şi tinerilor la practicarea sportului (părerea mea). Mă gândesc la familiile acestora, la educatoare şi învăţătoare, la profesorii de educaţie fizică şi sport din şcoli şi licee, dar şi la Comisia pentru activităţi social-culturale, învăţământ, sănătate, familie, muncă şi protecţie socială, protecţie pentru copii, tineret şi sport din cadrul Consiliului Local Şimleu Silvaniei (remunerată!), constituită şi validată în data de 23 iunie 2016. Ce părere aveţi doamnelor şi domnilor? Aşteptăm revirimentul…

                                                         

                                                                                                                   Prof. Marin ŞTEFAN,

                                                                                                          Publicist, Şimleu Silvaniei

Preşedintele Cenaclului „Silvania” lansează o nouă carte

O nouă carte semnată de preşedintele Cenaclului „Silvania”, Marcel Lucaciu, a văzut lumina tiparului. Aceasta urmează a fi lansată în cadrul celei de a 10-a ediţii a Zilelor Revistei „Caiete Silvane”, ce se vor desfăşura în perioada 17-18 martie.

Cartea „Floreta de exerciţiu” a apărut la editurile „Caiete Silvane” (Zalău) și „Școala Ardeleană” (Cluj-Napoca), cu sprijinul Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj.

În prefaţa cărţii, Carmen Ardelean preciza că

„reunind, într-o variantă revizuită, volumele de versuri Scrisori către Isolda (1995), Poemul care a împuşcat metafora (2000) şi Flori de cuc (2015), antologia de faţă nu e doar o „oglindă purtată pe marginea drumului” creaţiei autorului care a rotunjit, în dreptul său, o jumătate de secol, ci, mai cu seamă, o dovadă incontestabilă a faptului că Marcel Lucaciu e, de mai bine de două decenii, un asiduu creator al unui breviar de ontopo(i)etică”.

Despre autor

Marcel Lucaciu s-a născut în ziua de 14 iulie 1966, în oraşul Jibou, judeţul Sălaj. Este absolvent al Liceului de Filologie-Istorie „Simion Bărnuţiu” din Şimleu Silvaniei (1984) şi al Facultăţii de Filologie din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca, secţia română-latină (1989). Fiind repartizat ca profesor de limba română în judeţul Harghita (comuna Lunca de Sus), revine pe meleagurile sălăjene, în urma evenimentelor din decembrie ’89. Începând cu anul 1990, lucrează ca profesor la Liceul Pedagogic „Gheorghe Şincai” Zalău, iar din februarie 2006 ca inspector şcolar de specialitate – limba şi literatura română, la Inspectoratul Şcolar Judeţean Sălaj. Din septembrie 2012 este şi purtătorul de cuvânt al aceleiaşi instituţii.

A debutat cu versuri, în revista Tribuna (1984), apoi a colaborat cu grupaje de poezie şi cronici literare, la diferite reviste din ţară şi din străinătate: Steaua, Tomis, Convorbiri literare, Astra, Familia, Ramuri, Luceafărul, Flacăra, Contemporanul, Viaţa Românească, Agora lui Dorin Tudoran (Philadelphia) etc. De asemenea, a mai colaborat cu articole, tablete şi recenzii literare, la cotidianele Graiul Sălajului şi Sălajul Orizont (1990-1994). Ulterior, a fost redactor la revistele culturale sălăjene Gazeta de Duminică (1994-1996), Limes (1998-2000) şi Silvania. Cultură. Culte. Patrimoniu (2002-2005). Din anul 2005 (până în prezent) este redactor asociat la revista „Caiete Silvane”.

De-a lungul anilor a obţinut câteva premii literare dintre care amintim: Premiul III la Concursul literar pentru studenţi, organizat de revista Astra (Braşov, 1989); Premiul revistei De la Nistru pân’ la Tisa şi al Editurii Duminica, la Festivalul Naţional „Lucian Blaga” (Sebeş, 1992).

 

Actualmente, Marcel Lucaciu este din nou preşedintele Cenaclului „Silvania” şi colaborează, în special, la revistele Viaţa Românească (Bucureşti) şi Caiete Silvane (Zalău).

Sursa: www.salajeanul.ro

144 de ani de la nașterea lui Iuliu Maniu – un reper care a trecut proba timpului

iuliu-maniuIuliu Maniu s-a născut la Șimleu Silvaniei, în data de 8 ianuarie 1873, a trăit la Bădăcin și a murit în pușcăria de la Sighet, localitate în care zace îngropat și astăzi. Din cei 80 de ani de viață, 56 de ani i-a dăruit poporului român, prin întreaga sa activitate politică. Cu toate că a deținut funcții importante, nu acestea i-au adus respectul, ci modul în care a înțeles că trebuie abordată politica, relația cu opoziția, și nu în ultimul rând, relația cu oamenii simpli.

„Ca oameni politici, putem fi oricând adversari, dar niciodată dușmani”

Acesta era motto-ul după care și-a guvernat întreaga carieră de 56 de ani de activitate politică. Moralitatea ireproșabilă a acțiunilor lui l-au făcut un personaj de temut în rândul adversarilor politici. De numele lui este legată o bună parte a istoriei țării noastre, fiind unul dintre cei mai prestigioși oameni politici. De departe, cea mai importantă realizare ca om politic a fost implicarea în înfăptuirea Marii Unirii de la 1 Decembrie 1918, după cum el însuși mărturisea.

Iuliu Maniu, văzut din interiorul familiei

În, probabil, ultimul său interviu, strănepotul lui Iuliu Maniu, preotul Matei Boilă, a explicat cum era Iuliu Maniu, prin ochii celor apropiați:

„Ceea ce, pentru mine, l-a caracterizat pe Maniu, a fost dragostea lui mare față de familie, față de noi toți, întotdeauna gata să se sacrifice pentru intențiile politice. Este această capacitate extraordinară, pe de-o parte, de a iubi mult, pe de altă parte, de a se sacrifica mereu în vederea obiectivelor sale politice”.

Viața zbuciumată a acestui mare om nu a fost în zadar, atâta timp cât avem dorința de a răsfoi trecutul, măcar pentru a înțelege prezentul. Modelul lui Iuliu Maniu, încă, șlefuiește ucenici care duc mai departe spiritul lui. Cel mai de seamă urmaș politic, și, poate, singurul, este Corneliu Coposu, care a crescut în umbra lui, s-a format, și, ulterior, a dat lumii ceea ce și-a însușit. În fond, politica e aceeași, însă modul în care e abordată este fundamental opusă crezului celor doi. Cu decență și recunoaștere să ne întoarcem gândurile în trecut și să cinstim această zi așa cum dorim ca generațiile viitoare să-și amintească de însemnătatea acțiunilor lui Iuliu Maniu.

 

Sursa:www.salajulpursisimplu.ro