La Şimleu Silvaniei, imediat după inaugurarea Centrului Naţional de Informare şi Promovare Turistică, au început activităţile. Prima acţiune a fost iniţiată în parteneriat cu Primăria oraşului. Este vorba de invitarea la CNIPT a unei familii nevoiaşe, copleşită de greutăţile vieţii, cu trei copii minunaţi, elevi în clasele: a VIII-a, a V-a şi a III-a. Mama lor este nevăzătoare (n-a participat), iar tatăl se „descurcă” doar cu ajutorul social primit de la Primărie.

În acest context, dl. Daniel Stejeran – director al CNIPT, a spus:

„Ne-am gândit la această familie, Lucaci, întrucât are un nivel de trai scăzut, fără venituri materiale şi financiare care să le ofere posibilităţi educative şi de întreţinere decente. Cei trei băieţi sunt de toată isprava, dornici să înveţe bine şi să ajungă să poată să-şi ajute părinţii. Au vizitat sediul centrului, cu toate dotările tehnice. Apoi, împreună cu colega mea, Lavinia Berar – agent de turism, le-am arătat şi le-am explicat ceea ce înseamnă acestea pentru oraşul Şimleu Silvaniei. Au petrecut o după amiază, pe cât de relaxantă, pe atât de instructivă. I-am asigurat, totodată, de sprijinul nostru în ceea ce înseamnă activităţile extracurriculare prin implicarea lor în diverse activităţi viitoare ale CNIPT, obişnuindu-se cu modalităţile de educare din afara orelor de şcoală. Astfel de acţiuni vor mai avea loc în cadrul CNIPT, atât pentru tineri din familii nevoiaşe, cât şi pentru ceilalţi din localitate şi nu numai, cei care doresc – prin voluntariat – să înveţe lucruri noi despre turismul, cultura şi istoria locului în care trăiesc şi învaţă. La plecare, le-am oferit pachete cu obiecte promoţionale ale CNIPT, precum şi cu alimente, dulciuri şi sucuri”.

Aşadar, prima acţiune concretă după inaugurarea CNIPT Şimleu Silvaniei a avut un „start” corect, regulamentar! Ce va urma, vom vedea …

Prof. Marin ŞTEFAN
Publicist, Şimleu Silvaniei

Prima activitate oficială desfășurată în Centrul Național de Informare și Promovare Turistică (CNIPT) din orașul Șimleu Silvaniei, chiar cea de inaugurare, a umplut spațiul, la maxim, de oficialități locale și județene, directori de instituții, oameni de cultură, jurnaliști, iubitori de călătorii, atât din județ, cât și din afara acestuia, în general oameni interesați de promovarea valorilor județului Sălaj, și, bineînțeles, cei care au făcut posibilă existența acestui centru.

Evenimentul a fost gândit de organizatori sub forma unei întâlniri relaxante, în cadrul căruia oamenii adunați sub același acoperiș să ia un prim contact cu centrul, conducerea și interfața acestuia, punctele de interes turistic ale zonei, muzicienii și preparatele culinare specifice locului, precum și remarcabila șampanie de Șimleu.

„Scopul întâlnirii este acela de a începe un dialog și o colaborare efectivă și activă între toți cei implicați în domeniul turismului, a serviciilor de ospitalitate, mass-media, dar și a celor interesați din acest domeniu de activitate, organizatorii dorindu-și să vină în sprijinul celor care sunt interesați de promovarea valorilor și obiectivelor turistice din zonă și punerea în valoare a tradițiilor și obiceiurilor transmise din generație în generație“,

a transmis Daniel Stejeran, directorul Centrului Național de Informare și Promovare Turistică Șimleu Silvaniei, în preambulul evenimentului.

Ceea ce s-a și întâmplat, de altfel, întrucât după inaugurarea centrului și luările de cuvânt ale oficialităților, lumea s-a oprit să guste un pahar din șampania Silvania, din vinul locului, din produsele culinare cu specific tradițional, și nu numai, să asculte membrii trupei Old Beat din Șimleu Silvaniei, care au pregătit un mini concert de folk românesc, și să vorbească despre potențialul deloc de neglijat al zonei.

Centrul a fost realizat prin intermediul unui proiect iniţiat de autorităţile locale din Şimleu Silvaniei şi finanţat prin Ministerul Dezvoltării Regionale şi a Administraţiei Publice, valoarea totală a proiectului fiind de 631.000 de lei, din care 12.000 de lei a au venit din partea consiliului local. Suprafaţa funcţională a centrului este de circa 100 de metri pătraţi, acesta fiind amplasat în incinta unei clădiri monument istoric, ce face parte din fosta Cetate Bathory, un important obiectiv turistic din Şimleu Silvaniei.

În cadrul evenimentului a fost arborat steagul simbol al CNIPT, lângă clădirea centrului, au fost lansate paginile oficiale de web și Facebook a CNIPT, iar invitații au putut să vizioneze câteva materiale de prezentare a obiectivelor turistice din oraș și din împrejurimi.

Cât despre vinul spumant Silvania, cu aroma sa deosebită, se poate spune că face parte din elita rarelor vinuri spumante româneşti obţinute prin metoda tradiţională „Champenoise”, şi anume prin refermentarea naturală a vinului în propria butelie. Aceste condiţii nu se pot obţine decât în hrubele adânci şi întinse ca cele de la Măgura Şimleului, aflate la 60 m sub stâncă, cu galerii în lungime de 3,5 km.

De-a lungul timpului, vinul spumant Silvania a obţinut nenumărate premii şi medalii la concursurile naţionale de vinuri spumante.

Și pentru că inaugurarea centrului a fost fixată în ziua unei sărbători tradiționale românești, cea de Dragobete, laitmotivul serii nu a putut fi decât: Iubiți-vă mult!

Sursa: www.salajulpursisimplu.ro

Până în data de 25 martie, firmele pot contribui la reabilitarea Casei Memoriale „Iuliu Maniu” de la Bădăcin donînd 20% din impozitul pe profit.

„Acest lucru a devenit o practică și mi-aș dori să rămână așa. Anul trecut am avut astfel de donații, iar în acest an deja au fost câteva firme care și-au anunțat intenția de a ajuta Casa de la Bădăcin”,

a trasmis parohul Cristian Borz.

Facem apel către toate firmele, nu doar cele sălăjene, să dăruiască o parte din impozitul pe profit salvării unei bucăți din istoria națională. Au fost oameni simpli, care dintr-un salariu mizer, au reușit să doneze o cărămidă, două, trei. Aceste cărămizi s-au adunat și au contribuit la zidirea fundației Casei. Dacă acele câteva cărămizi ar fi lipsit, Casa de la Bădăcin ar fi devenit un conglomerat de deșeuri. Cu voință din partea firmelor, lucrările vor putea continua, astfel încât să nu asistăm la prăbușirea acoperișului ori a altui perete.

Sursa: www.salajulpursisimplu.ro

Istoria localităţii Şimleu Silvaniei, bogată în evenimente de orice natură, îşi are începuturile cu mii de ani în urmă, prin prezenţa dacilor autohtoni, atestată prin Cetatea „Dacidava” de pe falnica Măgură şimleuană, despre care marele istoric grec Herodot spunea că sunt „cei mai viteji şi cei mai drepţi dintre traci”. Oraşul este atestat documentar în anul 1251, având o participare activă în evenimentele istorico-sociale ale Sălajului şi o spiritualitate religioasă considerabilă. Este recunoscută situarea acestuia în fruntea mişcării de emancipare naţională a românilor din Transilvania în epoca modernă. De-acuma, urbea de la poalele Măgurii Ţării Silvaniei a devenit şi un centru turistic. Da, este oficial, pentru că, miercuri, 24 februarie 2016, în pitorescul oraş sălăjean s-a inaugurat „Centrul Naţional de Informare şi Promovare Turistică” (CNIPT) Şimleu Silvaniei, conform Proiectului Administraţiei Şimleu Silvaniei aprobat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice din România ( valoare – 631.000 de mii de lei).

Argumentele care au constituit baza ineditului „demers administrativ” sunt, pe cât de diverse, pe atât de raţionale, având în vedere locul şi rolul oraşului în acest colţ mirific de Ţară Românească, de-a lungul istoriei milenare, în vasta Depresiune a Şimleului. Unul dintre argumente este frumuseţea naturală de care se bucură („Braşov al Nordului” îi spunea, în anul 1927, Ion Simionescu – preşedinte al Academiei Române), cu peisaje unice oferite de „triunghiul”dealurilor: Măgura, Brădet şi Sfânt, cu plantaţii de pomi fructiferi (mărul este la el „acasă”!) şi viţă-de-vie, amintind de cea mai mare cramă din România, cu vinul spumant „Silvania” (după metoda franceză „Champagne”), depozitat în galerii de peste 4,5 km. Apoi, falnica Măgură (597 m), unde s-au descoperit tezaurele dacice de aur şi de argint, provoacă interesul pentru cunoaşterea acestor locuri. Acelaşi interes este stârnit şi pentru a vedea urmele Cetăţii Dacidava, de pe Măgură, mărturie a prezenţei dacilor liberi în glia străbună (menţionată de către Ptolemeu în cartea sa „Geographia”), precum şi locul „Copacilor Legii”, unde erau judecaţi răufăcătorii, dar şi pentru Cetatea Báthory din centrul oraşului. De asemenea, oraşul şi întreaga Depresiune a Şimleului oferă posibilitatea cunoaşterii unui „punct crucial” în istoria locurilor, în care, de-a lungul timpului, s-au intersectat drumurile unor personalităţi: Menumorut, Gelu, Mihai Viteazul, Ştefan Báthory, Sigismund Báthory, Horea (alias Vasile Ursu Nicola), Ioan Inocenţiu Micu (Clain), Gheorghe Şincai, Alexandru Şuluţiu-Sterca, Simion Bărnuţiu, Iuliu Coroianu, Alexandru Aciu, Octavian Goga, Iuliu Maniu, Gheorghe Pop de Băseşti, Corneliu Coposu, Ioan Ossian, Ioan şi Victor Deleu, dr. Ioan Puşcaş etc. Sunt remarcabile bisericile reprezentând multe confesiuni religioase, Monumentul „Sfânta Treime” din Parcul Central al oraşului, precum şi Mănăstirea „Sfânta Treime” de la Bic (5 km de Şimleu Silvaniei), renumită prin pelerinajele religioase, cu prilejul marilor sărbători româneşti. Nu în ultimul rând, este vorba despre „Muzeul Holocaustului”din Transilvania de Nord, cel care găzduieşe „mărturii” ale ororilor îndreptate împotriva umanităţii, făcute de odiosul Adolf Hitler şi acoliţii lui, în cel De-al Doilea Război Mondial, şi unde se desfăşoară multiple activităţi tematice. În plus, râurile Crasna şi Barcău atrag turiştii spre: lacul de acumulare de la Vârşolţ (pescuit tradiţional şi sportiv), Complexul de Agrement „Termal” din estul oraşului Şimleu Silvaniei (2 km), Biserica de Lemn Cehei şi Balta Cehei (la vest de oraş), respectiv, Păstrăvăria de la Tusa, Staţiunea „Băile Boghiş” şi Monumentul Eroilor din Comuna Martir Ip. De asemenea, sunt „deschideri” spre: Casa Memorială „Iuliu Maniu” de la Bădăcin, Monumentul lui Mihai Viteazul de la Guruslău, Centrul Cultural „Simion Bărnuţiu” de la Bocşa, Complexul Cultural „Şincai -Coposu” de la Bobota, Muzeul de Artă Populară „Ligia Alexandra Bodea” şi Rezervaţia Naturală „Mlaştina”- ambele de la Iaz şi impresionanta panoramă oferită de culmile Munţilor Plopiş în arealul localităţii Făgetu. Fără îndoială, exemplele sunt mai multe …

Activităţile de inaugurare, coordonate de drd. Daniel Stejeran – director al CNIPT, s-au desfăşurat în sediul CNIPT, în clădirea de lângă Parcul „Cetatea Medievală Báthory”, frumos reamenajată. Festivitatea a început cu arborarea Steagului Simbol al CNIPT Şimleu Silvaniei, cu prezentarea participanţilor: reprezentanţi ai instituţiilor istorice şi culturale sălăjene (Muzeul de Istorie şi Artă, Centrul de Cultură şi Artă Sălaj, Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniul Naţional Sălaj), ai instituţiilor şimleuane, cadre didactice, invitaţi de seamă. Daniel Stejeran a evidenţiat obiectivul major al CNIPT: creşterea potenţialului de promovare a turismului românesc din „regiunea” Şimleu Silvaniei la nivel naţional şi internaţional. Printre altele, spunea: „[…] Unul dintre proiectele de suflet, atât al meu, cât şi al domnului primar, este renovarea şi restaurarea Parcului „Cetatea Báthory”.[…] În primăvara aceasta vom iniţia o activitate comunitară pentru amenajarea acestuia, pe care-l vom redeschide în luna aprilie. […] Ne propunem să delimităm şi să marcăm un traseu de tracking istoric şi de relaxare pe Dealul Măgura. […] Avem un parteneriat de promovare a atracţiilor din zona Şimleului cu Patronatul Român al Oamenilor din Televiziune, prin preşedintele acestuia, dl. Traian Popescu.[…] Mulţumiri sincere coordonatorilor Proiectului CNIPT de la Fida Solutions Baia Mare, Rovena Zalău, Proinvest Gaz Şimleu, colegilor din Primăria Şimleu Silvaniei, colaboratorilor Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Sălaj Plus (manager-Laura Chirilă), reprezentanţilor mass-media şi dumneavoastră, cei care aţi spus „prezent” în această zi specială de Dragobete […] Tuturor, o primăvară minunată!”.

De asemenea, Lavinia Berar – agent de turism în cadrul CNIPT Şimleu Silvaniei, în alocuţiunea sa, a prezentat, succint, modul de accesare a informaţiilor pe site-ul centrului: www.cniptsimleu.ro, pentru diferite „meniuri” tematice.

Despre importanţa acestui inedit eveniment cultural-turistic şimleuan a vorbit şi ing. Septimiu Cătălin Ţurcaş – primarul oraşului Şimleu Silvaniei, reliefând, printre altele: „ […] O mare parte din proiectul pe care l-am început în 2006, acela ca ansamblul Cetăţii Báthory să fie pus în valoare, s-a implementat.[…] Atunci, sursele de finanţare erau închise, dar aveam alternativa proiectului nostru. Şansa noastră a fost negocierea cu doamna Marcu de la Braşov, care făcea descărcarea arheologică din interiorul cetăţii, oferindu-ne posibilitatea descărcării unei mici părţi prin care să avem startul de pornire a proiectului. […] Suprafaţa de cercetare s-a mărit de la o etapă la alta, fiind necesară şi înlăturarea unor copaci. Primăria suporta toate costurile descărcării arheologice de peste patru miliarde de lei.[…] Tot ceea ce s-a întâmplat în timp este etalat prin imaginile care se văd în această sală. […] Proiectul s-a finalizat în anul 2009, când astfel de finanţări erau închise, trebuind să aşteptăm finanţarea 2014-2020, care n-a început şi, iată, suntem în 2016. […] Am avut posibilitatea ca o parte din acest proiect să-l finanţăm prin altul, al Ministerului Dezvoltării, respectiv CNIPT. […] Acest centru este foarte important pentru că oraşul Şimleu Silvaniei are o istorie bogată, aici au trăit diferite personalităţi, aici s-au dezvoltat culturi ale multor popoare şi este util să ne cunoaştem istoria şi s-o promovăm, în acelaşi timp.[…] Lucrurile s-au derulat extrem de greu, din multe puncte de vedere, dar – până la urmă –totul a ieşit bine. […] Este foarte important să dezvoltăm turismul, atât în oraşul Şimleu, cât şi în zona acestuia, pentru că sunt lucruri frumoase care se pot vizita şi sperăm că vor fi mult mai frumoase în timp, aşa cum s-a întâmplat cu Băile Boghiş, care acum arată altfel. […] Vreau să-i chem pe şimleuanii care sunt, sufleteşte, pentru oraş într-o colaborare practică de completare a datelor cu documente şi fotografii vechi, întrucât ceea ce avem aici este interactiv şi ne pot ajuta cu informaţii suplimentare, pentru a arăta, corect, istoria acestor locuri, aşa cum a fost ea, indiferent de perioadă. […] Am pus mult suflet în acest proiect Báthory şi vreau să-l duc la bun sfârşit.[…] Vă mulţumesc tuturor pentru implicare şi, mai ales, domnului Daniel Stejeran, care, iată, s-a descurcat bine şi tot ce vedeţi aici i se datorează.[…] Am avut noroc să găsesc cea mai potrivită persoană pentru funcţia de director a CNIPT. […]”.

La reuşita festivităţii de deschidere oficială a CNIPT Şimleu Silvaniei şi-a adus contribuţia trupa locală „Old Beat Band” (Iulia Bob – solistă, Virgil Bob – solist şi chitară, Roly Boroş – clape, Nelu Zah – percuţie), încântând întreaga asistenţă cu cântece reprezentând folkul românesc (Dealul cu dor, Umbra, Înţelegere, Câmpurile aurii etc.). La fel, cocteilul şi degustarea unor produse tradiţionale locale oferite de: Cabana Brădet, Podgoria Silvania, Siciliana (Familia Cordiş), Castel Inn, Laboratorul de cofetărie Puşcaş Aliz şi Crama Carastelec au asigurat un cadru prielnic pentru „cristalizarea” acţiunilor viitoare.
De remarcat că, la intrare, participanţii au avut parte de obiecte şi materiale promoţionale având inscripţionat brandul CNIPT (mape, broşuri, pliante, agende, carneţele, autocolante, tricouri, şepci, CD/DVD şi o plasă din pânză), precum şi de un text cu punctul meu de vedere „Dragobetele – adevărata zi a îndrăgostiţilor la români!”, editat în format atrăgător de Lavinia Berar. Prin extrapolare, alături de dragostea faţă de cel/cea de lângă noi, există şi dragostea faţă de natură, faţă de tot ceea ce ne înconjoară şi-i frumos, astâmpărându-ne, fiecăruia, inima şi sufletul.

Aşadar, în mod justificat, o nouă instituţie publică din Şimleu Silvaniei şi-a deschis porţile pentru un dialog şi o colaborare efectivă şi activă între toţi cei angrenaţi în domeniul turismului, a serviciilor ospitaliere şi mass-media întru promovarea şi valorificarea tradiţiilor şi obiceiurilor din această zonă fermecătoare din nord-vestul străvechiului şi binecuvântatului Ardeal, prin crearea unor „pachete” turistice atractive, care să ofere celor interesaţi forme noi de: vizitare, cunoaştere şi agrement. Aşteptăm confirmarea …

Prof. Marin ŞTEFAN
Publicist, Şimleu Silvaniei

Românii sărbătoresc astăzi, 24 februarie – “Dragobetele”, o sărbătoare a dragostei care a fost introdusă şi în România ca efect al globalizării.

Ziua de Dragobete este asociată nu doar cu iubirea, ci și cu începutul primăverii, începutul unui an mai bun din punct de vedere sentimental. Legenda spune că “Dragobete” este o entitate mistică cu puteri deosebit de mari, care a luat forma fizică fiind fiul babei Dochia. Atunci când a venit pe Pământ a adus cu sine dragoste, fapt pentru care în ziua de 24 februarie, oamenii celebrează această sărbătoare. De aceea se şi crede că, pe 24 februarie, păsările să strâng în stoluri, îşi construiesc cuiburi şi se împerechează, iar cele care nu reuşesc să facă acest lucru rămân fără pui până anul viitor.

Această tradiție s-a răspândit și în rândul oamenilor, cei care sunt singuri de Dragobete așa vor rămâne pentru întreg anul, iar cei care întâmpină primăvara alături de partenerul de viață, vor avea noroc și belșug. Se mai spune că în această zi specială toată lumea trebuie să fie cu zâmbetul pe buze și să petreacă fără încetare pentru că zeii le-au oferit binecuvântarea pentru această zi specială.

În popor, se spune că de “Dragobete” fetele strângeau zăpadă și o topeau, pentru a se spăla cu apa obținută pe cap și pe față. În acest fel, se mențineau frumoase tot anul și băieții le remarcau mai repede. În zonele rurale, fetele foloseau apa din zăpada pentru a face diferite farmece prin care să-și atragă ursiții. Tot în unele zone din țară, superstiția de “Dragobete” spune că îndrăgostiții trebuie neapărat să se sărute în această zi, dacă vor să rămână împreună cât mai mult timp. De fapt, tot de “Dragobete” îndrăgostiții fac o logodnă neoficială, prin care își jură iubire veșnică. Acest lucru îi ajută să fie împreună pe viață.

Potrivit unei tradiții străvechi, de “Dragobete” gospodinele trebuiau să semene busuioc în răsadnițe, apoi să aibă grijă de răsaduri până la sărbătoarea Sfântul Gheorghe, când îl plantau afară, în grădină. Ulterior, busuiocul semănat de Dragobete era folosit în descântece, farmece și tratamente, deoarece se considera că avea puteri magice.

Sursa: www.magazinsalajean.ro

În această lună, luna lui făurar, vremea a fost favorabilă lucrărilor, astfel că la Casa Memorială Iuliu Maniu din Bădăcin s-a trecut la consolidarea pereților și s-a refăcut un zid care s-a prăbușit în urmă cu două săptămâni. S-ar putea face mai mult decât atât, doar că banii donați de românii de suflet ca răspuns la Campania publică „Salvați istoria națională, Salvați Casa lui Iuliu Maniu” sunt pe terminate, astfel că lucrările începute vor rămâne în curând în coadă de pește cu toată bunăvoința firmei de construcții, care este dispusă să aștepte câteva luni până la plata facturilor.

Vineri, 19 februarie, șantierul a fost vizitat de arhitectul proiectului de reabilitare, Octavian Muth, expertul tehnic Ioan Haiduc și ing. Lucian Tîrla – din partea proiectanților, iar din partea constructorului, de ing. Horia Moțiu și ing. Mirel Lețiu. S-au evaluat lucrările făcute până în prezent și s-au dat noi dispoziții de șantier. Problema este că lucrările care se derulează acum s-ar putea să depășească, ca și cost, suma de bani strânși prin intermediul campaniei.

Casa lui Iuliu Maniu are nevoie de bani pentru continuarea lucrărilor

„Am consolidat pereții. În mai multe puncte s-au decupat pereții la bază și s-au introdus grinzi din beton armat. Pereții care au fost afectați parțial s-au rezidit. O porțiune dintr-un perete exterior care s-au prăbușit la începutul lunii februarie a fost refăcut. Am fost zidite ușile și geamurile care au fost create în perioada comunistă. Au fost refăcuți în interior pereții originali pentru a reda casei vechea structură. Folosim donațiile venite în ultima perioadă, dar o să intrăm foarte curând în datorii.“

Reamintim că în primele nouă luni de la demararea campaniei publice „Salvați istoria națională, Salvați Casa lui Iuliu Maniu”, mulți oameni inimoși din țară și străinătate au pus mână de la mână și au strâns peste 70.000 de lei, au fost mobilizate resurse umane și materiale, primii pași în salvarea monumentului istoric memorial au fost făcuți, iar că lucrările de reabilitare și consolidare a fundației Casei lui Iuliu Maniu au fost încheiate. De atunci s-au strâns în continuare alți bani, care vor fi folosiți la plata lucrărilor efectuate în această lună.

Astfel, cu sprijinul Episcopiei Greco-Catolice Oradea, s-a finanţat proiectul tehnic de consolidare şi reabilitare, care a costat 15.000 lei, banii adunați în urma campaniei publice fiind folosiți la refacerea şi consolidarea fundaţiei. De asemenea, s-au făcut demersurile şi s-au obţinut avizele şi autorizaţiile necesare începerii lucrărilor, branşamentul electric şi organizarea de şantier, demolarea anexei “parazit” de lângă prispa laterală, anexă construită în anii comunismului.

Un grup de români din Washington, alături de fostul consul SUA în România interesați de soarta casei

Casa lui Iuliu Maniu are nevoie de bani pentru continuarea lucrărilor

Tot la acest sfârșit de săptămână, sâmbătă noaptea, 20 februarie, via Skype, până la ora 03:00 am (ora României), pr. Cristian Borz, cel care are în îngrijire și încearcă din răsputeri de peste 15 ani să salveze casa, a răspuns întrebărilor adresate de un grup de români din Washington. Întâlnirea la care a luat parte și fostul consul SUA în România a fost organizată la inițiativa lui Dorin Munteanu, un tânăr din diaspora, care cunoaște foarte bine proiectul de salvare a Casei Memoriale „Iuliu Maniu“. A fost vizionat spotul de campanie, iar participanții au primit informații despre stadiul actual al lucrărilor și pe suport de hârtie.

Un popor fără istorie e ca un om fără memorie

Casa Memorială Iuliu Maniu, construită în 1879, potrivit documentului găsit în fundația casei, document care dezvăluie numele celor care au lucrat la casă, e locul care mai păstrează încă viu spiritul celui care a fost marele om politic Iuliu Maniu. Iar asta în ciuda eforturilor autorităților comuniste, și, apoi, prin neimplicare și dezinteres, a celor care au condus țara după 1989, de a-l arunca în uitare pe cel care a avut curajul să pună mai presus de orice interesele românilor, cel care a făcut totul pentru ridicarea națiunii române în spiritul unei morale creștine, a unui naționalism luminat, cel care a refuzat să se înscrie în masonerie, pentru că “singurul ordin pe care trebuie să-l urmez conform conștiinței mele este al convingerilor mele”.

Chiar dacă prima etapă a lucrărilor de reabilitare și consolidare a fost finalizată, mai sunt multe de făcut pentru a se putea reabilita total monumentul istoric memorial, acolo unde se regăsește o parte importantă a istoriei poporului român. Istorie pe care nu avem voie să o lăsăm uitării, pentru că fără istorie, poporul român ar fi ca un om fără memorie, fără conștiință de sine.

Astfel, cei care doresc să sprijine acest proiect, o pot face donând în conturile:

Lei: RO22RZBR0000060002085400

Euro: RO18RZBR0000060002899205

Dolari: RO11 RZBR 0000 0600 1092 7730

Cont PayPal: salvaticasamaniu@yahoo.com

deschise la Raiffeisen Bank, Agenţia Şimleu-Silvaniei, jud. Sălaj

Sursa: www.salajulpursisimplu.ro

Cea de-a IV-a ediție a Masterclass-ului Neurochirurgical, desfășurat în perioada 18-20 februarie, la Cluj-Napoca, a adus împreună șapte specialişti de renume mondial în această supraspecializare și peste 160 de studenţi şi medici rezidenţi, din țară și din străinătate. Tema dezbătută în acest an a fost „Gliomul”, o tumoră ce se dezvoltă în sistemul nervos central, și care prezintă șanse foarte mici de supraviețuire.

În cadrul acestei ediții, au fost prezentate cele mai uzuale tehnici de intervenție în cazul gliomului, iar participanții au putut asista la o astfel de intervenție, transmisă în direct, care a fost realizată de Prof. Dr. Ioan Ştefan Florian, șeful Clinicii de Neurochirurgie din Cluj-Napoca. La eveniment, studenții au participat cu prezentări legate de anatomia sistemului nervos, cât și cu noțiuni fundamentale despre glioame, iar lectorii au vorbit despre cele mai noi metode de tratament.

La finalul evenimentului, atât organizatorii, cât și participanții, s-au arătat mulțumiți de reușita acestui eveniment unic la nivel mondial.

„A IV-a ediție a Masterclass-ului Neurochirurgical a fost un succes! Am reușit să aducem lectori de calibru internațional la un curs de neurochirurgie dedicat studenților. Dovada reușitei este mulțumirea și satisfacția participanților la finalul acestui eveniment, cât și motivația acestora de a persevera în această direcție. Totodată, lectorii invitați și-au exprimat aprecierile față de această inițiativă, fiind plăcut surprinși de ceea ce facem la Cluj-Napoca.”,

precizează coordonatorul Cercului Studenţesc de Neurologie şi Neurochirurgie Cluj-Napoca, șimleuanul Vlad Pădurean.

La cea de-a IV-a ediţie a Masterclass-ului au fost prezenți neurochirurgi de renume mondial, avizați pe tema dezbătută, „Gliomul”:
• Prof. Dr. Ioan Ştefan Florian, Șeful Secţiei de Neurochirurgie, Secția Clinică de Neurochirurgie (SCJU) Cluj;
• Prof. Dr. Clemens M.F. Dirven, șeful Departamentului de Neurochirurgie, Centrul Medical Erasmus, Rotterdam, Olanda;
• Prof. Dr. Ihsan Solaroglu, Departamentul de Neurochirurgie, Universitatea Koç, Istanbul, Turcia;
• Prof. Dr. Kresimir Rotim, șeful Departamentului de Neurochirurgie al Centrului Medical Universitar „Sestre Milosrdnice” din Zagreb, Croația;
• Prof. Dr. Feridun Acar, șeful Departamentului de Neurochirurgie, Universitatea Pamukkale, Denizli, Turcia;
• Dr. Tomislav Sajko, Departamentul de Neurochirurgie al Centrului Medical Universitar „Sestre Milosrdnice”, Zagreb, Croația;
• Dr. Victor Volovici, medic rezident neurochirurg, doctorand, Centrul Medical Erasmus, Rotterdam, Olanda – co-fondatorul conceptului de Masterclass Neurochirurgical în Cluj-Napoca.

Organizatorii celei de-a IV-a ediții a Masterclass-ului au fost: Cercul Studenţesc de Neurologie şi Neurochirurgie Cluj-Napoca, Organizaţia Studenţilor Medicinişti Cluj-Napoca, Cercul Științific de Radiologie și Imagistică și Societatea Studențească de Chirurgie din România, Cluj.

Sursa: www.salajulpursisimplu.ro

Galeriile lungi de patru kilometri și jumătate, săpate în stânca unui deal din Șimleu Silvaniei, în care temperatura și umiditatea se mențin constante tot timpul anului, creând condiții asemănătoare cu cele în care se produce celebra băutură din regiunea franceză Champagne, sunt mediul perfect pentru “plămădirea” unuia din cele mai bune vinuri spumante din România.

Primul beci a fost săpat în stâncă încă de la finalul secolului XVIII, la inițiativa evreilor din oraș, care s-au gândit, inițial, doar la un loc de păstrare a fructelor și legumelor. Principala extindere ce formează rețeaua actuală de galerii a fost însă realizată în perioada comunistă, atunci când a apărut și fabrica de vin spumant.

“Ideea inițială a aparținut comunității de evrei din oraș, care a săpat primii 90 de metri de galerie, în perioada 1876 — 1880. Prima dată au fost depozitate aici fructe și legume, iar mai apoi și vin. Evreii au constat că acesta se păstrează foarte bine și, încetul cu încetul, a devenit un depozit pentru sticlele de vin. Comuniștii au fost cei care și-au dat seama de importanța locului și au săpat rețeaua actuală de beciuri“,

a precizat, pentru AGERPRES, Daniel Stejeran, directorul Centrului Național de Informare Turistică din Șimleu Silvaniei.

Beciurile subterane Șimleu Silvaniei formează astăzi cea mai mare cramă din România, ca suprafață, potrivit oenologului italian Emanuele Reolon, cel ce oferă consultanță producătorului de vin spumant ce deține aceste galerii.

“Este cea mai mare cramă din România, ca suprafață. Avem patru kilometri și jumătate de beciuri, săpate manual, sub pământ. Primul beci a fost săpat în jur de 1800 — nu știu exact anul și până în 1985 au fost completați toți cei patru kilometri și jumătate de galerie. E cea mai mare, cum am zis, ca suprafață și, cel mai important lucru este că avem roca vizibilă, se poate vedea. La ce ne ajută roca? Ne ajută să menținem temperatura și umiditatea constantă tot timpul anului. Adică în 25 decembrie și în 15 august este exact aceeași temperatură și umiditate, ceea ce ne ajută foarte mult la maturarea vinului spumant, care este produsul cel mai important pe care-l facem noi aici. De ce? Pentru că vinul spumant are nevoie de o temperatură constantă, fără lumină — de obicei becurile sunt stinse și are nevoie de umiditate constantă, pentru că trebuie să facă a doua fermentare aici, în beciuri și trebuie să o facă în mod foarte, foarte liniștit. 12 grade este cea mai bună temperatură, aceeași care se păstrează în cramele din Champagne. Metoda pe care noi o folosim este exact aceeași, metoda Champagne, doar că noi producem vin spumant pentru că denumirea Champagne se poate folosi doar în regiunea respectivă din Franța“,

a precizat, pentru AGERPRES, Emanuele Reolon.

Vinul spumant produs în orașul de la poalele Măgurii este unul din puține din România care mai respectă încă, cu strictețe, metoda franceză tradițională de producere, metodă ce presupune o a doua fermentare în sticlă a vinului, cu un adaos de drojdie și implică o răsucire treptată a sticlelor ce se realizează manual, zilnic, de către angajații companiei.

“Îmbuteliem și stivuim sticlele în poziție orizontală. Drojdia fermentează, consumă zahăr, care este în vin și produce dioxid de carbon, practic bulele. Asta durează o lună, o lună și jumătate, dar noi păstrăm sticla în poziția asta cel puțin un an. De ce? Pentru că abia în momentul în care se termină fermentarea vinul începe să înglobeze dioxidul de carbon și să formeze bule. Cu cât mai mult rămâne vinul, cu atât mai frumoase, mai micuțe și mai finuțe sunt bulele. Sticla stă aici cel puțin un an, cel mai bine doi-trei ani. (…) Mai apoi trebuie să aducem sticla de la poziția orizontală la cea verticală și pentru a face asta folosim metoda manuală. O persoană, în fiecare zi, vine și învârte sticla câte o optime, până ajunge la poziția verticală. În acel moment drojdia se află în dop și prin procesul de degojare dăm afară drojdia, dăm afară dopul de plastic, punem dop plută și putem să scoatem sticla pe piață”,

detaliază oenologul italian.

Citește articolul comlet pe: www.agerpres.ro

Centrul Naţional de Informare şi Promovare Turistică (CNIPT) din Şimleu Silvaniei îşi va deschide miercuri, 24 februarie, porţile pentru invitaţi şi turişti. După cum a explicat Daniel Stejeran, directorul Centrului, în cadrul evenimentului, organizatorii s-au gândit să le ofere celor prezenţi câteva surprize deosebite.

„Va fi arborat steagul simbol al CNIPT Şimleu Silvaniei lângă clădirea în care îşi va desfăşura activitatea, iar invitaţii vor putea să vizioneze câteva materiale de prezentare a obiectivelor turistice din oraşul de sub Măgură şi din împrejurimi, vor putea degusta produse specifice. Tot cu această ocazie vor fi lansate paginile oficiale de web şi Facebook a CNIPT Şimleu Silvaniei”,

a precizat reprezentantul centrului.

Printre invitaţii speciali se vor afla şi membrii trupei „Old Beat” din Şimleu Silvaniei care vor pregăti un mini-concert de folk românesc. Seara se va încheia cu lansarea lampioanelor de Dragobete din Cetatea Bathory.

„Scopul acestei întâlniri este acela de a începe un dialog și o colaborare efectivă și activă între toți cei implicați în domeniul turismului, a serviciilor de ospitalitate, mass-media dar și celor interesați din acest domeniu de activitate. Prin astfel de inițiative ne dorim să venim în sprijinul celor care sunt interesați de promovarea valorilor și obiectivelor turistice din zona noastră și punerea în valoare a tradițiilor și obiceiurilor transmise din generație în generație. Crearea unor pachete turistice atractive care să ofere turiștilor forme noi de diversitate, de agrement și de vizitare va duce la creșterea și îmbunătățirea ofertei turistice în zona noastră”,

a adăugat directorul CNIPT din Şimleu Silvaniei. Evenimentul este organizat de Primăria şi CNIPT Şimleu Silvaniei.

Sursa: www.magazinsalajean.ro