Marţi, 30 august 2016, s-a desfăşurat la Cluj-Napoca (în sala Fundaţiei Culturale “CARPATICA” – Galeria Artelor) a II-a Conferinţă a Federaţiei Naţionale a Românilor Persecutaţi Etnic (FNRPE) „Pro Memoria 1940-1945” din Ardealul de Nord, Basarabia, Bucovina de Nord, Ţinutul Herţa şi Cadrilater, în urma dictatelor comunisto-nazisto-fascisto-horthyste din anul 1940 şi a celor alungaţi din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş după evenimentele din decembrie 1989. FNRPE a fost înfiinţată la 30 august 2006 de către delegaţii refugiaţilor din judeţele: Alba, Bihor, Cluj, Covasna, Harghita, Maramureş, Satu Mare, Sălaj şi Timiş, precum şi din Bucureşti, alături de invitaţi ai: instituţiilor statului român, bisericilor, mass-media etc. Atunci, actul de constituire a FNRPE „Pro Memoria 1940-1945” a fost semnat de şapte membri constitutivi, printre care s-a aflat şi regretatul dr. Ioan Puşcaş – preşedinte al Asociaţiei Refugiaţilor, Expulzaţilor, Deportaţilor şi Deţinuţilor Politici din judeţul Sălaj.
Lucrările conferinţei au fost deschise şi conduse de prof.univ.dr.ing. Barbu I. Bălan – preşedinte executiv al FNRPE. În prezidiul conferinţei a fost ales şi Ionel Buza – reprezentant al Asociaţiei din Judeţul Sălaj ( registrator medical la Spitalul Orăşenesc „Dr. Ioan Puşcaş” din Şimleu Silvaniei). După alegerea comisiilor de lucru, dl. Barbu I. Bălan a propus un moment de reculegere în memoria celor care au trecut la cele veşnice : refugiaţi, expulzaţi, deportaţi, eroi şi martiri ai neamului românesc, timp în care s-a cântat Imnul Eroilor. A urmat un potpuriu de cântece patriotice susţinut de o formaţie corală de la Fundaţia „Îngrijirea Vârstnicului” din Cluj-Napoca, care a încântat întreaga asistenţă prin melodiile interpretate cu prilejul împlinirii a 10 ani de existenţă a FNRPE. De asemenea, în acest context, dl. Eugen Albu – preşedinte al Cenaclului „Satiricon” al epigramiştilor clujeni a provocat o stare de satisfacţie participanţilor prin conţinutul/mesajul catrenelor sale, referindu-se şi la propaganda iredentistă şi la obscenităţile promovate la „ Zilele Maghiare” de la Cluj-Napoca (Concertul din seara zilei de marţi, 16 august a.c.), o manifestaţie antiromânească care nu trebuie tolerată, ci condamnată cu toată convingerea şi puterea de instituţiile României!!!
Printre documentele dezbătute în cadrul ordinei de zi, s-au aflat: Semnificaţia Zilei de 30 August 1940 (Av. Gheorghe Petrescu – vicepreşedinte FNRPE), sinteza Raportului de activitate a FNRPE în perioada 2006-2016 (Dl. Barbu I. Bălan), Raport asupra activităţii Muzeului Naţional al Refugiaţilor şi a Comlexului Muzeal „Andrei Bojor” din Mureşenii de Câmpie, judeţul Cluj (Muzeograf Alexandra Hedeş Bunea – director şi secretar general al FNRPE), Raportul Comisiei de Cenzori (Prof. univ.dr.ec. Petru Sturz – preşedinte al Comisiei de Cenzori), Propuneri pentru modificarea statutului FNRPE (Av. Gheorghe Petrescu şi av. Vasile Moiş – vicepreşedinţi FNRPE), Apelul Conferinţei (Prof. univ.dr. Ioan Corneanu – vicepreşedinte FNRPE), Discutarea materialelor prezentate şi propuneri pentru Proiectul de Hotărâri (Coordonatori: prof. univ. dr. ing. Adrian Moisoiu – vicepreşedinte FNRPE şi Barbu I. Bălan), Alegerea noilor organe de conducere ale FNRPE şi a Comisiei de Cenzori (Coordonatori: magistrat Ioan Bâtea şi lector univ. ing. Mircea Popa – vicepreşedinţui FNRPE) şi Aprobarea Proiectului de Hotărâri (Comisia de Redactare).
În cadrul discuţiilor şi propuneriler au vorbit nouă delegaţi, printre care s-a aflat şi Ionel Buza. Biroul Executiv al FNRPE are 13 membri, în frunte cu Barbu I. Bălan – preşedinte executiv. În Consiliul Director al FNRPE au fost aleşi 35 de membri, printre care se găseşte şi sălăjeanul Ionel Buza. Comisia de Cenziori are trei membri. Toate documentele au fost aprobate în unanimitate.
Biroul Executiv al FNRPE, prin Barbu I. Bălan, a conferit fiecărui delegat câte o Diplomă Aniversară „cu ocazia împlinirii a 10 ani de activitate (2006-2016) a FRNPE din perioada 1940-1945, mulţumindu-vă pentru sprijinul acordat în această activitate. La mulţi ani!”. Printre aceştia este şi subsemnatul, în calitate de membru al Colectivului de Redacţie al Revistei „Pro Memoria 1940-1945”, în paginile căreia, de 12 ani, se regăsesc diferite atribute statutare ale FNRPE, precum şi articole, documente, mărturii despre cele întâmplate românilor persecutaţi, refugiaţi, expulzaţi sau deportaţi din motive etnice, în perioada 1940-1945. Prin popularizarea suferinţelor acestora, revista şi-a propus ca generaţiile viitoare să nu le uite, făcând tot posibilul ca ele să nu se mai repete vreodată.
Prof. Marin ŞTEFAN,
Publicist, Şimleu Silvaniei

































A trecut un veac de la intrarea României în Primul Război Mondial. Atunci, în timpul acestei conflagraţii mondiale, peste 330.000 de eroi români şi-au dat viaţa pentru reîntregirea României. În acest context, conform Hotărârii de Guvern nr. 821/2015, cu modificările şi completările ulterioare, Garnizoana din Şimleu Silvaniei, în parteneriat cu Primăria şi Consiliul Local, a organizat o ceremonie militară şi religioasă pentru comemorarea a 300 de eroi români, pieriţi în luptă sau în prizonierat.
Pe parcursul celor 11 zile, un grup de animatori, numit „Fatti di Speranza”, va veni la Bădăcin tocmai din orașul italian Brescia, pentru a organiza o serie de activitaţi atractive pentru tineri și copii, printre care amintim jocurile în echipă, atelierele de lucru, învăţarea de cântece, lecţiile de pictură, dans şi de limba italiană. Toate activităţile se vor desfăşura la Şcoala Primară ,,Iuliu Maniu” din Bădăcin, sub atenta îndrumare a cadrelor didactice implicate în proiect.
Totodată, prin acest parteneriat se urmărește cultivarea prieteniei, a socializării, a deschiderii şi a fraternizării copiilor de diferite vârste, naţionalități, obiceiuri şi tradiţii, dar şi dezvoltarea ideii de voluntariat, prin implicarea gratuită în slujba semenilor, într-o lume diversă, multiculturală.
Coordonatorul principal al proiectului este prof. Maria Borz, cadrele didactice implicate în parteneriat fiind: directorul Şcolii Gimnaziale Nr.1 Pericei, prof. Filip Gyongyi-Ana; prof. Jozsa Erika, prof. înv. primar Bacsadi Izabella, prof. înv. primar Kiraly Eniko, prof. Jozsa Marcela, prof. înv. primar Debre Beata, prof. înv. primar Breda Krisztina, secretar Sfăt Teodora-Crina, prof. înv. Primar Sabău Anca Alina, prof. înv. Primar Molnar Krisztina-Eva şi coordonatorul de structură al Grădiniţei cu Program Normal Bădăcin, Man Liana. Totodată, de la Colegiul Naţional ,,Simion Bărnuţiu” Şimleu Silvaniei participă prof. Otilia Vasil, de la Şcoala Gimnazială Nr.1 Panic – prof. Dobrai Erika, de la Grădiniţa cu Program Prelungit Nr.2 Şimleu Silvaniei – prof. Sale Claudia, iar de la Parohia Greco-Catolică Bădăcin – părintele Cristian Borz.
Implicarea lui Maniu în asigurarea unei bune educaţii copiilor din Bădăcin nu s-a rezumat doar la ridicarea şi dotarea unei şcoli. Localnicii îşi amintesc că ori de câte ori venea acasă, acesta trecea pe la şcoală şi se interesa de la dascăli de rezultatele elevilor la învăţătură. Celor mai buni elevi Maniu le oferea burse şi îi trimitea la studii prin ţară la Cluj sau Bucureşti. „În note de impresii” aflată la dispoziţia vizitatorilor Casei Memoriale „Iuliu Maniu“ din Bădăcin, Ştefănucă Chişiu nota în 2001, la vârsta de 72 de ani, o întâmplare de pe vremea când era clasa a III-a primară. Bătrânul îşi amintea despre cum într-o zi „Domnişorul Iuliu Maniu” a oferit elevilor pachete mari cu bomboane în schimbul recitării unei poezii. Premiul cel mare – un pachet de bomboane de 2 kilograme – era oferit elevului care recita o poezie pe care Maniu nu o auzise până atunci.