ORAȘUL ȘIMLEU SILVANIEI, cu sediul în Șimleu Silvaniei, str. Libertății, nr. 3, județul Sălaj, derulează, începând cu data de 19 septembrie 2019, proiectul”Reabilitarea, extinderea, modernizarea, echipare structură educațională – grădinița de copii cu program prelungit nr. 2 – Simleu Silvaniei”, cod SMIS 120853.
Primăria orașului Șimleu Silvaniei, împreună cu Crucea Roșie-filiala Șimleu Silvaniei și Centrul Național de Informare și Promovare Turistică organizează în premieră târgul ocazional de Crăciun în perioada 28-29 Noiembrie. Cu sprijinul voluntarilor parcul Cetății din Șimleu Silvaniei se va umplea de atmosfera minunată a sărbătorilor de iarna cu arome de scorțișoară și turtă dulce .
Parcul Cetății va îmbrăca haine festive înaintea sărbătorii nașterii pruncului Iisus. Producătorii tradiționali vor oferi decorațiuni de Crăciun, turtă dulce, ciocolată, vin fiert și multe alte surprize.
O atracție specială o va avea bradul care va fi împodobit împreună cu locuitorii orașului. Bineînțeles de nelipsit va fi Moș Nicolae/Crăciun care vine special pentru toți copiii. În acest an dorința organizatorilor este de a atrage cât mai mult public implicat în activitățile culturale și sociale ale orașului, de a oferi un sprijin familiilor cu copii aflați în situații mai dificile și de a încerca să redea zâmbetul și atmosfera feerică a Crăciunului tuturor celor care nu au avut parte de ea în ultima vreme.
Căsuța specială a Moșului îi așteaptă pe toți iubitorii acestei sărbători să participe la clipe și împreună să se bucure de magia sărbătorilor.
Motto: „Poți scrie o carte pentru subiect, pentru tine și – cazul cel mai rar – pentru cititori”.
Nicolae IORGA (1871 – 1940), istoric, scriitor și om politic
Unul dintre evenimentele importante din viața unui dascăl este și scrierea unei cărți. Aceasta poate fi din domeniul în care este licențiat autorul sau aparține unor genuri literare. Desigur, poți scrie o carte, dar nu poți să o lași așa, să nu o lansezi. Asta, fiindcă prima lansare de carte creează o stare emoțională, plină de așteptări și semnificații. De aceea, contează și momentul în care are loc lansarea.
În acest context, profesorul pensionar Teodor CRIȘAN a scris cartea „PAȘI PRIN URSITE”. El s-a născut la 7 septembrie 1948, în localitatea Șard, județul Alba. Este profesor de matematică, absolvent al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Facultatea de Matematică (1976). A fost profesor la Colegiul Național „Simion Bărnuțiu” din Șimleu Silvaniei (1976 – 2013), precum și director al acestui colegiu (1990 – 2012). A obținut Diploma de Master în management educațional la Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” din Arad (2006), fiind membru al Societății de Științe Matematice din România, filiala Sălaj. În plus, este coautor și colaborator la câteva Culegeri de Matematică (2001 – 2011) și al breviarelor colegiului: Anuar – 1994, La cumpăna dintre milenii – 2000, Conjuncturi și permanențe – 2003, Tradiție și modernitate într-o școală europeană – 2009.
Acest volum de poezii a fost lansat în 4 octombrie 2019, cu prilejul sărbătoririi Centenarului Colegiului Național „Simion Bărnuțiu” Șimleu Silvaniei, un moment deosebit de propice, cu multe persoane prezente, printre care erau foști elevi și colegi ai autorului. Despre autor și carte au vorbit: prof. Bianca Șerban – directoare a colegiului și prof. Marcel Lucaciu – inspector de specialitate al Inspectoratului Școlar Județean Sălaj, fost elev al acestei școli. În același fel, a vorbit concis și autorul, care, după felicitările de rigoare, a oferit peste 100 de exemplare ale volumului unora dintre cei prezenți, cu autografe personalizate.
Cartea „Pași prin ursite” a apărut la Editura „Limes” (din Florești, județul Cluj), cu sprijinul considerabil al profesorului Mircea Petean – director al editurii, remarcabil poet și prozator clujean, membru al Uniunii Scriitorilor din România, membru fondator al Asociației Scriitorilor Profesioniști din România și membru al Societății Române de Haiku. În cele 129 de pagini ale cărții se află 69 de poezii, grupate în patru capitole: Anotimpuri fecunde (17), Pe margini de clipe (24), Rondeluri (18) și Glose (10). În volum se găsește o excelentă prefață (Mircea Petean) și o postfață cu un foarte bun argument (Prof. Dr. Anca Rus, Cluj-Napoca). Poeziile lui Teodor Crișan reflectă o parte importantă din trăirile și activitatea extrașcolară a acestuia, dar și din realitatea societății contemporane. Poetul, da, poetul ne poartă, „pas cu pas”, prin felurite predestinări. Din acest punct de vedere, a dat un titlu inspirat cărții sale. Și prin aceste poezii, Teodor Crișan și-a dovedit creativitatea, realizând o carte valoroasă. Autorul are o voce proprie, iar poemele sale, cu versuri clasice sau cu formă fixă, sunt scrise cu suflet pentru ca cititorul să simtă o emoție, să-i stârnească trăiri și amintiri. I-am apreciat această vocație mai demult, când a citit propria-i glosă „Odă femeii”, la o seară de poezie desfășurată cu prilejul sărbătoririi a 125 de ani de existență a Școlii Gimnaziale „Silvania” Șimleu Silvaniei.
Despre poet și cartea sa, cuvintele lui Mircea Petean, în prefață, denotă profunzime și competență, pe măsura valorii lui. Acesta spune:
„Ceea ce m-a frapat de la bun început la Teodor Crișan a fost strădania sa de a-și apropia o bună tehnică a versificației. Nici nu e de mirare! Matematician, de formație, el are un apetit înnăscut pentru rigoare, ordine și armonie. Iată-l, așadar, lăsându-se sedus mai degrabă de dorința de a performa literar, depășind obstacole pe care singur și le ridicase – de la orgoliul de a scrie în vers clasic, la acela de a compune poeme cu formă fixă, precum rondelul sau glosa – decât de nevoia de a se exprima liber și dezinvolt, în răspăr cu reguli și exigențe de orice fel. (…) În plus, el este adeptul declarat al tradiției, în sens larg, și al tradiționalismului, ca modalitate poetică. (…) Una dintre temele favorite, la care revine mereu, în diverse forme, de-a lungul cărții, este tăcerea. (…) Într-unul dintre cele mai frumoase poeme ale cărții, de o subtilă melancolie pricinuită de sentimentul pierderii tuturor reperelor, el vorbește despre „carapacea tăcerii”, ca o sugestie a unei societăți închise în propria abstracțiune, condamnată la sterilitate. Spaima de prăbușire a unei lumi aflate în degringoladă creează viziuni aproape apocaliptice în poeme ca „Transcendență” și „Valori pustii”. Încrezător în și apărător al valorilor morale tradiționale, poetul se simte profund atașat de strămoșii țărani, truditori pe glia străbună, dar și făuritori de cântece nepieritoare, precum și de cei ce vin. (…) Poetul se simte, astfel, îndreptățit să sancționeze metehne precum lăcomia, aroganța, ori cinismul, care otrăvesc corpul social, în versuri aspre, revoltate („Izbândă”), dezamăgite („Golanii liberi”). (…) Spre onoarea sa, nu e mai puțin aspru cu sine însuși, cel ce se îndepărtează uneori – vinovat – de înaltele comandamente morale care ar trebui să-i jaloneze existența: „Vremelnic cu mine fac pace, / mă cert și mă iert episodic, / rănesc bariere opace / ce urcă perfid și metodic”. (…) Rondelurile cele mai reușite sunt: al „omului nefericit”, al „morilor de vânt”, al „capului pierdut”, al „razei de soare”, al „soției supărate”, al „unei lacrimi”, al „farului aprins”: „Ai fost cândva un far aprins, / stăpân peste întinsa zare, / ce dominai fără hotare / înveșmântat în necuprins. // De vitregii n-ai fost atins, / căci flacăra nemuritoare / învăluia farul aprins / stăpân peste întinsa zare. // Dar într-o zi ai fost învins / de valuri grele, zdrobitoare, / ce reușeau să te doboare / în furia ce le-a cuprins / c-ai fost, cândva, un far aprins”.Cartea se încheie cu zece glose. E o performanță în sine cutezanța de a scrie așa ceva în zilele noastre. (…) Îndrăzneț, bun meșteșugar, apărător al valorilor morale creștine, vrednic român cu privirea ațintită atât înspre trecutul, cât și înspre viitorul neamului său, cetățean al universului, în același timp, Teodor Crișan sfârșește prin a convinge…”.
De asemenea, în aceeași circumstanță, argumentul doamnei Anca Rus este edificator:
„(…) Am avut astfel ocazia să intru într-un spațiu al unei ample meditații poetice asupra timpului și asupra luptei omului cu inexorabila sa curgere, cu tot ce implică ea ca forță distructivă la nivel individual și social. Am întâlnit în acest spațiu imaterial ochiul pătrunzător al poetului așezat „pe margine de clipe”, privirea lui avidă să prindă tot ce există și se manifestă, bun ori rău, în lumea pe care își propune s-o scruteze și s-o reprezinte artistic. Am văzut această privire convertită în vers usturător la adresa derivelor morale și sociale ale lumii contemporane, în ciclul intitulat „Glose”. Însă vederea exactă a ceea ce nu ar trebui să fie, însă este, a ceea ce a fost bun și s-a pierdut nu-l împiedică pe poet să vadă în juru-i și „anotimpuri fecunde”, „transcendențe”, „dăinuiri”, „dialoguri cu clopotele”, cu sacrul ivit de te miri unde, din firul ierbii, dintr-o „floare de lotus”, dintr-o cută de pe obrazul ființei iubite. Căci nicio clipă privirea critică a poetului nu sufocă fragila, eterna speranță în forța de renaștere și de curățire interioară a omenescului. Invit cititorul să se lase cuprins de vraja poeziei și purtat de ea prin „salonul albastru de vise” construit de Teodor Crișan”.
La rândul meu, vă invit să citiți poemul „Rugă”:
„Revarsă, Doamne, mângâiere / peste șuvoiul umilinței, / ce poartă lacrimi în tăcere / într-un alai al suferinței! // Alungă gândurile rele, / ce urcă peste noi în pâlcuri, / alină patimile grele, / ce ne coboară în adâncuri! // Desprinde ancora coruptă / de legea blândă și captivă, / pornește sunetul de luptă / pentru salvarea din derivă! // Zdrobește lanțul lăcomiei, / ce ne desparte de virtute, / renaște aura frăției / și țelul nobil din dispute! // Oprește aspra pribegie, / cu resemnările de jale, / și pune veșnic energie / în simfonii universale! // Aprinde flacăra străbună / de omenie și onoare / și dă-ne-o iarăși în cunună / de armonie ziditoare!”.
Așadar, Teodor Crișan a pășit cu brio în rândul poeților, având tot ce-i trebuie pentru a continua și pe acest tărâm minunat al poeziei, cea considerată „regina” sensibilității umane. Prin sensibilitatea-i caracteristică și spiritul inventiv, el a demonstrat că matematica și poezia fac „casă bună”!
Felicitări, domnule Teodor CRIȘAN!
Prof. Marin ȘTEFAN,
Publicist, Șimleu Silvaniei
Dumunica, 17.11.2019, sala de sport a Liceului “Emil Racovita “ din Baia Mare, a fost gazda editiei din acest an, a deja traditionalului concurs ”Cupa Toamnei” la Karate Shotokan, turneu organizat de catre C.S.Condor din Baia Mare si eveniment care se regaseste in calendarul A.N.A.K. 2019.
Competitia a reunit peste 120 de sportivi din Bihor, Satu Mare, Salaj si Maramures, care s-au intrecut in probe de kumite individual, sectiunile W.K.F. si Shobu Ippon, probe ce s-au desfasurat intr-o atmosfera amicala si de fair-play, de fapt cum altfel daca a fost un concurs intre prieteni .
Salajul a aliniat la startul acestei intreceri un lot de 24 de sportivi de la C.S.Omega si Clubul Copiilor din Simleu Silvaniei alaturi de C.S.Coste Jibou, sportivi care au avut o evolutie deosebita, totalizand la finalul concursului 28 de clasari pe podium, astfel: 10 locuri I; 8 locuri II; 10 locuri III.
Iata rezultatele simleuanilor pregatiti de subsemnatul:
Locul I – Filip Amira, Pop Maia, Rad Ioana, Croitoru Cezar, Bal Luca, Ilinca Cristian, Bal Matei, Gal Nicolae si Ilinca Marius.
Locul II- Barth Alexandra, Moisi Diana, Jozsa Patrick, Bancsik Alexandru, Ratiu Iann, Cosma David si Gal Nicolae.
Locul III – Toma Medeea, Moisi Diana, Rad Ioana, Mak Szilard si Cionca Gabriel.
Pentru jibouanii condusi de instructorul Coste Calin, au punctat urmatorii: Locul II – Moldovan Alexandru; Locul III- Ciurte Petra, Sziklavari Katalin, Moldovan Alexandru, Surducan George si Ciurte Lucian.
Rezultate frumoase, sportivi bine pregatiti, un palmares bogat, drept pentru care merita felicitari sincere.
Deasemenea multumim gazdei noastre, sensei Duta Viorel, presedintele C.S.Condor din Baia Mare si presedintele Asociatiei Nord Amical Karate, pentru buna organizare si logistica deosebita. Nu pot sa nu remarc si prestatia brigazii de arbitrii, cu membri consacrati, dar si cu tinerii debutanti dornici de afirmare. Au arbitrat bine si merita si ei felicitati pe aceasta cale.
Succes pe mai departe tuturor !!!
Prof. Pop Gheorghe
Editia cu numarul XI, a Campionatului European de Karate Shotokan al W.S.F. de la Skopje, din Macedonia, ne-a imbogatit palmaresul cu 7 medalii. Un aur, un argint si 5 medalii de bronz. Maia, Marius si Tania s-au intors si de acesta data acasa cu rezultate frumoase, dovada ca la Simleu Silvaniei se munceste serios. Peste 780 de sportivi din 19 tari au luat startul acestei intreceri puternice, cu sportivi foarte bine pregatiti, unde fiecare medalie obtinuta conteaza !
*Pop Maia-Elena, categoria copii III: Locul I , Campioana Europeana la kumite echipe si de trei ori bronz la sectiunile W.K.F. , Shobu Ippon si Shobu Sanbon.
*Ilinca Marius-Adrian: argint la Shobu Sanbon, Vicecampion European la juniori masculin.
*Pop Tania-Maria, bronz la kumite echipe si tot bronz la kumite Shobu Sanbon juniori feminin.
Aceeasi trei sportivi care in urma cu putin timp erau laureati la Gala Olimpicilor Invatamantului salajean din partea Clubului Copiilor din Simleu Silvaniei, ca urmare a palmaresului lor din anul scolar 2018-2019. Munca sustinuta si perseverenta duce la astfel de rezultate.
Felicitari tuturor sportivilor nostri, dar si tuturor sportivilor salajeni, medaliati la intrecerile de profil din toamna aceasta.
Bravo, copii !!!
Prof. Pop Gheorghe
Motto: „O glumă este un lucru foarte serios.”
Winston CHURCHILL (1874 -1965), scriitor și om politic britanic
În urmă cu patru ani (22-23 octombrie 2015), la Șimleu Silvaniei, s-a desfășurat prima ediție a Festivalului Național de Umor „ De la LEU la ȘIMLEU… cursul valutar al umorului !”. Acesta a prins „viață” ca urmare a propunerii ing. Cristian Bilț – atunci, președintele Consiliului de Administrație „SIMEX PLUS S.R.L.” Șimleu Silvaniei, într-o discuție cu Sorin Tănase – artist umorist din Baia Mare (sătmărean de origine) și ing. Septimiu Cătălin Țurcaș – primarul orașului. La ediția a treia (27 octombrie 2017), organizatorii – Primăria Orașului Șimleu Silvaniei, Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj și Casa de Cultură Șimleu Silvaniei – au „rebotezat” frumoasa și instructiva manifestație cultural-artistică, numind-o: Festivalul de Umor „ȘIMLEU DE AUR. DE LA LEU LA ȘIMLEU”.
Joi, 31 octombrie 2019, Primăria, Consiliul Local și Casa de Cultură din orașul Șimleu Silvaniei i-au prezentat pe seniorii umorului românesc în acest festival, într-un spectacol aniversar: „5 ANI DE ȘIMLEU, cu sos de umor și folk tăiat mărunțel”. Dacă, în toți acești ani, cotația leului a scăzut „pas cu pas”, iar ROBOR-ul (indicatorul de referință pentru dobânzi la credite în lei) a „explodat”, ducând la un acces la credite restricționate, umorul, prin „UN ȘimLEU”, a fost principala „valută” în Țara Silvaniei, apreciindu-se substanțial sub efectul contribuției artiștilor care au urcat pe scena Casei Orășenești de Cultură. Da, pentu că glumele, anecdotele, poantele, ironiile și vorbele spirituale, spuse în mod serios (vorba lui Winston Churchill), precum și cântecele, au „declanșat” veselia și buna dispoziție în rândurile publicului spectator. Din păcate, la această ediție aniversară, au fost multe locuri libere în sală… Nu cred că este de vină „campania electorală” transmisă la diferite posturi de radio și televiziune sau online. Mai degrabă, zic eu, ar fi prezența multor oameni la LUMINAȚIE, întru cinstirea morților, așa cum este tradiția în Ardeal.
Din nou, în holul Casei de Cultură, au fost vernisate două expoziții de caricatură și grafică satirică. Una, despre protagoniștii festivalului, numită „Surpriză! Deja ai o caricatură… Descoperă-ți-o singur !”, a maestrului Cristinel Vecerdea-Criv ( Cercul Militar Lugoj), cel care a realizat și portrete „la minut” doritorilor, printre care s-a aflat și subsemnatul. Cealaltă, intitulată „Ilustrații la volumul MARELE ZID CHINEZESC GERMAN” al scriitorului clujean Cornel Udrea, realizată de către prof. univ. dr. Cristian Cheșuț – prorector al Universității de Artă și Design din Cluj-Napoca. Domnia sa a realizat și atractivul afiș al festivalului.
Spectacolul a fost „deschis” de către Sorin Tănase, care a vorbit despre istoricul festivalului și a mulțumit celor care s-au implicat în realizarea acestui eveniment. Au fost nominalizați seniorii umorului românesc care au urcat pe scenă, la cele patru ediții, anunțând absența regretatului artist Gyuri Pascu, plecat în dreapta Domnului, cea a scriitorului clujean Cornel Udrea (probleme de sănătate), precum și a actorului Horațiu Mălăele (prezent la altă activitate). A evidențiat asigurarea părții tehnice (sonorizarea) de către clujeanul Orlando Rus. În plus, înainte și după fiecare punct din programul festivalului, Sorin Tănase a desfătat spectatorii prin vorbele sale de haz, anecdote și persiflări cu „adrese subînțelese”.
Ca de fiecare dată, Diana și Ionică Horvath Bugheșiu (Grupul Folk „Clasic” din Baia Mare) au interpretat Imnul Festivalului, pe versurile lui Cornel Udrea. În continuare, cei doi artiști au încântat asistența cu melodiile: Sunt cântecul, Descântec de lună și Pas cu pas. Apoi, publicul l-a primit cu aplauze prelungite pe îndrăgitul actor clujean Dorel Vișan. În acest „spectacol de suflet”, domnia sa a spus povestea pilduitoare a unui „om necăjit și nemulțumit de viața lui”. În continuare, a recitat impecabil poezia „Puntea lui Rumi” (inspirată din înțelepciunea indiană), scrisă de „marele cărturar George Coșbuc, numit, pe nedrept, poetul țărănimii, cel care vorbea cinci limbi, cursiv”.
După o frumoasă proiecție video despre Gyuri Pascu, in memoriam, cu o parte a evoluției acestuia la prima ediție a festivalului, a intrat pe scenă artistul brăilean Costel Pătrășcan. Acesta a înveselit asistența cu o interesantă și bogată videoproiecție de caricatură comentată. Talentatul tenor Marian Buzilă (Satu Mare), prezent și la edițiile anterioare, a impresionat spectatorii, și de această dată, cu melodiile: Nessun dorma!; Al doilea vals ; Funiculi, Funicula! și Abballati. A urmat artistul Jean Paler, cu recitalul „Umorul – pastila vieții”, purtându-i pe spectatorii entuziasmați prin diferite situații trăite sau… inventate!
După două ore de spectacol, a apărut Grupul „VOUĂ”, cu alt spectacol: „Ce ne este 9?”. Acest grup a împlinit 37 de ani de existență, având mai multe denumiri și mai multe „formule” de alcătuire. Acum, sub comanda aceluiași mentor, Adrian Fetecău, au fost prezenți: Vlad Jipa, Dan Caramihai, Ovidiu Mihăilescu, Jean Lemne, Silviu Filip, Florin Nan și Andrei Necula. Aceștia, în aplauzdele publicului, prin cântece și diferite scenete de un bun rafinament, au demonstrat că „și râsul ne unește”.
În final, Sorin Tănase a spus:
„Vă mulțumim din tot sufletul pentru că ați fost alături de noi la această ediție aniversară! Sperăm, din tot sufletul, ca acest festival să trăiască, să ne mai întâlnim sănătoși. Mulțumesc, încă o dată, domnului primar Țurcaș! Mulțumesc Primăriei! Vă mulțumesc dumneavoastră, tuturor, și tuturor celor care credeți în evenimentele acestea, care mai au curajul să țină undeva umorul, la un nivel de bun simț! Vă mulțumim din tot sufletul! Să ne revedem cu bine!”.
Festivalul s-a încheiat, iarăși, cu un moment înălțător, când admirabilii artiști (pe scenă) și generoasa asistență (în picioare) au aplaudat și au cântat, împreună, frumoasa melodie a Grupului „Phöenix”, Andrii Popa.
Bravo, TUTUROR! FELICITĂRI!
Prof. Marin ȘTEFAN,
Publicist, Șimleu Silvaniei
