Lucrările de construcție a drumului forestier de pe Măgură, începute în această primăvară, vor fi finalizate în această săptămână, conform unei declarații a primarului orașului Șimleu Silvaniei, Septimiu Țurcaș.

„Ieri (n.r. 26 octombrie) am fost pe teren și am identificat ceea ce nu este încă făcut. Mai au de pus 975 de metri de parapeți, de turnat un timpan de pod și 1300 m de pietruit și compactat”,

a declarat edilul orașului.

Drumul se întinde dinspre Cehei, înspre Bădăcin, pe o distanță de aproximativ 6 km. Accesul în zonă va fi deschis de îndată ce lucrările vor fi terminate.

Scopul construirii acestui drum forestier este de a facilita accesul turiștilor pe Măgură și de a asigura accesul proprietarilor de păduri în zonă, în vederea exploatării, în condiții legale, a materialului lemnos.

Sursa: www.salajulpursisimplu.ro

Motto: „Umorul este agerimea spiritului”.

(Feodor Mihailovici Dostoievski, 1821-1881, scriitor rus)

La Şimleu Silvaniei, timp de două zile (22-23 octombrie 2015), moneda naţională a României, leul, s-a menţinut la aceeaşi cotaţie bancară, pe când umorul, prin “UN ŞimLEU”, a devenit principala „valută”, apreciindu-se substanţial, sub efectul primei ediţii a Festivalului Naţional de Umor „De la LEU la ŞIMLEU… cursul valutar al umorului!”.

Acest festival inedit a fost organizat de Primăria urbei de la poalele Măgurii Ţării Silvaniei, fiind iniţiat în urma propunerii ing. Cristian Bilţ – preşedinte C.A. Simex Plus S.R.L. Şimleu Silvaniei, într-o discuţie cu ing. Septimiu Cătălin Ţurcaş – primarul oraşului. După cum s-a văzut, discuţia, adică „marea provocare” la un astfel de demers cultural-artistic a ajuns un proiect viabil, bine primit de şimleuani şi nu numai, în care inginerul Cristian Bilţ şi societatea economică pe care o conduce au avut o contribuţie importantă la desfăşurarea întregului spectacol.

Da, joia şi vinerea trecute, pe scena Casei Orăşeneşti de Cultură, umorul a fost… la el acasă! Atunci, glumele şi ironiile, înfăţişate serios, au produs multă veselie şi haz în rândul publicului, unul, pe cât de divers, pe atât de entuziast. Câteva aspecte problematice ale vieţii cotidiene au fost transpuse într-o manieră comică printr-un ridicat simţ al umorului, etalat de protagonişti. Stilul personal şi harul fiecăruia, evidenţiate într-o atrăgătoare evoluţie scenică (cuvinte familiare, gesturi, epitete, expresii excentrice etc.) au fost pe măsura aşteptărilor, realizându-se un „comic de conjunctură”, provenit din cele întâmplate în lumea în care trăim.

În spectacolul umoristic, interpreţi admirabili ai râsului, ai veseliei şi ai bunei dispoziţii, cu intonaţii plăcute şi nestânjeniţi de ceva sau de cineva, au fost: Eugen Albu – epigramist; Gavril Moisa – poet-epigramist; Cornel Udrea – scriitor ( toţi trei din Cluj-Napoca) şi Sorin Tănase – artist umorist (Baia Mare). Ultimii doi au coordonat, cu profesionalism, activităţile întregului festival, în calitate de: moderatori, prezentatori şi gazde totale!!

Excelenţe în recital au fost inegalabilii actori: Ioan Gyuri Pascu (prima zi) şi Dorel Vişan (a doua zi). Ioan Gyuri Pascu a cântat cu şi fără nedespărţita chitară, încântând asistenţa şi prin recitările în stilu-i caracteristic. Dorel Vişan – cel care… a „închis” festivalul, a fost magnific. Pe lângă contribuţia tematică subtilă la reuşita acestuia ( a festivalului de umor), Dorel Vişan – actor de excepţie al filmului şi al teatrului românesc – a avut un expozeu încântător, minunat, despre filozofia vieţii, demn de personalitatea şi de caracterul acestuia. A prezentat exemple pertinente din ţara noastră şi din lumea largă, cu „trimiteri” către semenii noştri, cu precădere spre tineri, fiindcă… „pe mâna lor va ajunge România de mâine”. A încheiat cu recitarea magistrală a poeziei regretatului Adrian Păunescu, Repetabila povară, cea mai frumoasă poezie din lume pe care a auzit-o, în care se vorbeşte despre relaţia dintre părinţi şi copii. A fost ascultat cu atenţie de întreaga asistenţă şi aplaudat cum se cuvine, aşa cum au fost răsplătiţi şi ceilalţi interpreţi, deopotrivă artişti ai artei umorului românesc şi universal. Într-un final „de poveste”, cu publicul în picioare, s-a cântat la unison – artişti şi spectatori – cunoscuta melodie „Rău mă dor ochii mă dor”, în varianta originală. A fost impresionant!…

Evidenţiez faptul că, la acest festival inedit, glumele, epigramele şi întâmplările hazlii au fost însoţite – în mod fericit – cu cântece, atât de muzică uşoară şi populară, cât şi clasică sau folk, denumite: Ipostaze Folclorice (Viorica Trif); Folk şi Tradiţii (tenorul Marian Buzilă, Grupul „IZA” Maramureş, Folk Performance şi Grupul Classic – Ionică şi Diana Horvath); Divertisment Interpretativ „Zâmbete la purtător” (Grupul „Experiment ’77 Făgăraş“, „Bis” Sibiu Nănaşii şi Ion Mercea). În plus, în holul Casei de Cultură, au fost organizate expoziţii de: caricatură şi grafică satirică „Expo Ridendo” (Cristian Vecerdea – Criv, din Lugoj, făcând zeci de portrete „la minut” dornicilor, mai ales copii); obiecte… imposibile „Logica Absurdului” (prof. univ.dr.Cristian Cheşuţ – rectorul Universităţii de Artă şi Design Cluj-Napoca şi studenţii anului II Design); expoziţie, cu vânzare, de carte de literatură umoristică „Libresse…Oblige” (Cornel Udrea, Florin Alexandru, Gavril Moisa şi Eugen Albu).

Cornel Udrea şi Sorin Tănase au coordonat, cu profesionalism, activităţile întregului festival, în calitate de: moderatori, prezentatori şi gazde totale! De asemenea, aceştia au înmânat diplome şi „cadouri simbolice” interpreţilor, precum şi promotorilor acestui festival, Cristian Bilţ şi Septimiu Cătălin Ţurcaş.

Despre festival, maestrul Dorel Vişan a spus:

„Faptul că a fost foarte multă lume în sală, dovedeşte că oamenii sunt interesaţi să s-apropie, prin tot ce pot, de sufletul lor. Atâtea lucruri ne despart, că atunci când ne apropiem de noi, parcă e sărbătoare. Şi acesta este un lucru foarte bun. E nevoie să ne apropiem, iar, de noi, pentru că ne-am îndepărtat prea mult, ne-am înrăit, şi să înţelegem, iar, ce importanţă are iubirea în lume”.

De asemenea, primarul Septimiu Cătălin Ţurcaş a precizat:

„În primul rând, m-am bucurat de ideea de a face acest spectacol. Aşa cum am spus, dl. Bilţ a venit cu această idee, care, ieri şi astăzi, s-a concretizat şi cred că ce s-a întâmplat în sală, ceea ce a văzut toată lumea, a demonstrat că a fost un lucru extraordinar şi mă bucur, în special pentru noi, pentru şimleuani, fiind direct beneficiari ai acestui spectacol. Şi, evident că, fiind un festival de umor şi nu numai, îmi doresc foarte mult ca acesta să fie unul permanent, ca în fiecare an să ne întâlnim şi să ne descreţim frunţile, deschizându-ne sufletul pentru frumos”.

Aşadar, în acest mod s-a organizat şi s-a desfăşurat prima ediţie a Festivalului Naţional de Umor „De la LEU la ŞIMLEU… cursul valutar al umorului!”, un „regal fără egal”, plăcându-le spectatorilor, pentru că, vorba lui Platon, „chiar şi zeilor le place o glumă bună”.

În acest context, în această frumoasă viaţă pământeană, ar trebui să ţinem seama de pilda unei epigrame a maestrului Eugen Albu:

„Urmaţi-mi sfatu-n mod ritos / Şi-o să vă fie viaţa dragă: / Luaţi umorul în serios / Şi greutăţile în şagă !”.

Prof. Marin ŞTEFAN
Publicist, Şimleu Silvaniei

Cu prilejul organizării la Șimleu a Festivalului Național de umor intitulat „De la LEU la ȘIMLEU… cursul valutar al umorului”, care se va desfășura în intervalul 22-23 octombrie, la Casa Orășenească de Cultură din oraș, organizatorii evenimentului au programat o conferință de presă care s-a desfășurat joi, 22 octombrie, la Primăria orașului Șimleu Silvaniei.

În cadrul conferinței au luat cuvântul principalii reprezentanți ai festivalului, umoristul Sorin Tănase și coordonatorul de programe de divertisment Cornel Udrea –moderatorii acestui festival– care au vorbit despre situația scenei umoristice de la noi din țară și despre apetitul scăzut al publicul român pentru acest tip de activitate, corelând umorul rafinat cu un anumit tip de educație. Totodată, aceștia și-au exprimat dorința ca festivalul să devină o tradiție în urbea de la poalele Măgurii.

La eveniment au fost prezenți și clujeanul Gheorghe Căpușan, care și-a amenajat în propria casă un muzeu etnografic, alături de Cristian Bilț, cel de la care a pornit ideea organizării la Șimleu a acestui festival.

„La Șimleu nu se întâmplă lucruri extraordinare, ci lucruri normale. […] Șimleuanii știu să guste umorul, sunt oameni civilizați, cu bun simț. Suntem convinși că va fi bine. Mulțumim tuturor celor care au generat și susținut acest eveniment, un eveniment normal, nu extraordinar. De fapt, pentru ceea ce se întâmplă în țara noastră putem să spunem că este un eveniment anormal, deși ar trebui să fie normal în multe locuri”,

a transmis edilul orașului, Septimiu Țurcaș.

Reamintim că festivalul va debuta la ora 17.00 și va cuprinde un program variat, după cum urmează: Caricatură și grafică satirică, Logica absurdului, Literatură umoristică, Interpretare „Zâmbete la purtător”, Ipostaze folclorice, Folk și Tradiții. Totodată, șimleuanii îl vor putea vedea pe scenă joi, 22 octombrie, pe actorul Ioan Gyuri Pascu, iar vineri, 23 octombrie, pe actorul Dorel Vișan.

Sursa: www.salajulpursisimplu.ro

Prima ediție a acțiunii „Un Milion de Stele” s-a desfășurat vineri, 16 octombrie, în Parcul Mare din Șimleu Silvaniei, eveniment în cadrul căruia a fost semnată petiția –DA Servicii Sociale– care va fi înaintată Guvernului pentru a crește bugetul serviciilor sociale cu 0,3% pe an din PIB, până în anul 2020.

Programul a început cu un scurt moment de rugăciune pentru cei aflați în suferință, după care a urmat prezentarea proiectului, aranjarea candelelor în forma siglei Caritas, câteva discursuri, iar la final, participanții au putut semna petiția. Persoanele care doresc să susțină această inițiativă trebuie să știe că petiția poate fi semnată și online la adresa: www.caritasromania.ro/da_servicii_sociale.

Acțiunea „Un Milion de Stele” se află la a șasea ediție la nivel național și a fost marcată în alte 53 de localități din țară. Conform Caritas România, în țara noastră serviciile sociale funcţionează şi sunt finanţate descentralizat, pe principiul autonomiei locale și pot fi furnizate separat sau împreună cu alte servicii conexe, precum prestaţii sociale, servicii de sănătate şi educaţie. Dezvoltarea serviciilor sociale furnizate de către furnizorii privaţi non-profit (ONG-uri, asociaţii, fundaţii) ar contribui la incluziunea activă a persoanelor defavorizate şi ar crea locuri de muncă. Astfel, investiția în servicii sociale generează un impact pozitiv pe termen lung, iar eficienţa cheltuielii publice ar fi mult mai mare decât în cazul prestaţiilor sociale.

Sursa: www.salajulpursisimplu.ro

La mijlocul lunii lui Brumărel, în dimineaţa zilei de duminică (18 octombrie 2015), ne-a părăsit, pe neaşteptate, Alexandru Liviu Şerban, cel care a văzut lumina zilei în 24 ianuarie 1949, la Liebling, judeţul Timiş!

A fost o marcantă personalitate sălăjeană, un ofiţer superior cu un înalt spirit patriotic, pe cât de dinamic şi de entuziast, pe atât de generos cu semenii lui. Era, întotdeauna, o companie plăcută, un om cu care puteai aborda orice subiect de discuţie. Milităria şi cultura (mai ales poezia), au fost pentru Alexandru Liviu Şerban „modul lui de viaţă”.

Oraşul de la poalele Măgurii Ţării Silvaniei şi, apoi, municipiul de la poalele Meseşului, i-au oferit „ogorul fertil” pentru toate activităţile sale. A „găsit” o apreciabilă licenţă şi pentru cultură, fiind un prodigios publicist şi poet sălăjean, în cei 50 de ani de activitate, cu apariţii în presa locală şi naţională, cu precădere, prin Editura „Caiete Silvane” din Zalău.

Amintesc de: Monografia economico-militară a judeţului Sălaj (1995), Viaţa ca o glumă (1999), Onor iubirii (2001), Arca trubadurului (2003), Eternul feminin (2005), Valsul şoaptelor (2014), precum şi coautor al filmului de scurt metraj „Guruslău – 400”, realizat de Fundaţia Mihai Viteazul (2001).

Alexandru Liviu Şerban a fost licenţiat în Ştiinţe Politice şi Militare, precum şi în Artilerie şi rachete la Universitatea Naţională de Apărare Bucureşti. A ajuns colonel în rezervă, parcurgând treptele ierarhice până la comandant de regiment în Garnizoana Şimleu Silvaniei. A deţinut multiple funcţii în cadrul judeţului Sălaj, de la şef de cabinet parlamentar şi de consilier al prefectului, până la preşedinte al Societăţii Române Crucea Roşie – filiala Sălaj şi al Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria” – filiala Sălaj.

Din păcate, el a plecat sus, în dreapta Domnului, prea devreme, lăsând un gol în inimile noastre, în armata şi cultura sălăjeană şi, mai cu seamă, în inimile celor din familia sa. De aceea, se cuvine să-i aducem respectul meritat şi să-i păstrăm, pururea, frumoasele amintiri.

Dumnezeu să-l ierte şi să-l odihnească-n pace!

Prof. Marin ŞTEFAN
Publicist, Şimleu Silvaniei