Peste 430 de elevi din judeţul Sălaj sunt în acest an şcolar, 2015-2016, beneficiari ai programului “Bani de liceu”. Aceştia primesc lunar un ajutor financiar în valoare de 180 de lei, drept sprijin pentru continuarea educaţiei. Acest ajutor se acordă elevilor care provin din familii cu o situaţie materială precară în baza unei cereri. Potrivit Ministerul Educaţiei şi Cercetării , în judeţul Sălaj de acest ajutor financiar beneficiază un număr de 439 de elevi de liceu. Sprijinul financiar prevăzut în cadrul Programului naţional de protecţie socială “Bani de liceu” se acordă lunar, în cuantum de 180 lei pe lună, la începutul anului şcolar, pe perioada cursurilor şcolare, inclusiv pe timpul pregătirii şi susţinerii examenului de bacalaureat sau de diplomă şi pe perioada practicii în producţie.

Bursa nu este condiţionată de obţinerea unor performanţe şcolare, singura condiţie impusă este prezenţa la ore. Beneficiarii “Banilor de liceu”, care înregistrează mai mult de 20 de absenţe într-o lună, pierd banii începând cu luna imediat următoare şi nu mai pot fi reprimiţi în program, în acelaşi an. Sumele reprezentând sprijinul financiar se repartizează inspectoratelor şcolare judeţene de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării, pe baza listelor cu beneficiarii sprijinului financiar transmise de inspectoratele şcolare şi validate de comisia constituită la nivelul Ministerului. Plata sprijinului financiar către elevi se face prin casieriile unităţilor de învăţământ.

În anul şcolar precedent, aproximativ 860 de liceeni din judeţ au beneficiat de această bursă socială. Mai exact, a fost vorba despre 858 de elevi, din cadrul celor 23 liceale din judeţ, care fie se află în întreţinerea unor familii în care venitul brut lunar pe membru de familie, realizat în ultimele trei luni anterioare cererii, este mai mic de 150 de lei, fie beneficiază de o măsură de protecţie socială ori sunt aflaţi sub tutelă. În urmă cu doi ani, în Sălaj, 1.094 de liceeni, care proveneau din familii cu venituri reduse, au primit, inclusiv pe perioada vacanţelor şi a practicii, câte 180 de lei lunar, însă, pe parcursul anul şcolar, din cauza absenţelor acumulate au rămas fără bursa socială.

La nivel naţional de această bursă socială beneficiază peste 60.000 de elevi de liceu.

Sursa: www.magazinsalajean.ro

Peste 500 de credincioși din aproape toată Transilvania și aproximativ 10 preoți au participat în noaptea de vineri spre sămbătă, 18-19 martie, la noaptea de Veghe desfășurată la Biserica Greco-Catolică „Sfânta Treime” din Şimleu Silvaniei.

Această noapte de Veghe, devenită deja o tradiție în Biserica Greco-Catolică constă într-un program continuu de rugăciune ce se desfășoară pe parcursul unei nopți.

Tema din acest an a fost „Milostivirea Divină şi Sfântul Iosif”, iar motto-ul „Fiţi milostivi precum Tatăl vostru Cel ceresc milostiv este!”. Din programul de rugăciune desfășurat în acest an amintim Sfânta Lirurghie Greco-Catolică și Romano-Catolică, Calea Sfintei Cruci, Paraclisul și Acatistul Maicii Domnului, Rozarul de Durere și de Mărire și Adorația.

Preasfinţia Sa Virgil Bercea, a decretat Biserica din Şimleu, alături de Catedrala „Sfântul Nicolae” din Oradea, una dintre bisericile unde se poate obţine indulgenţa plenară, intrând pe Poarta Sfântă şi împlinind ceremonialul recomandat de Papa Francisc, ceremonial care a fost făcut împreună cu toţi participanţii prezenți la eveniment.

Sursa: www.salajulpursisimplu.ro

În urma unui proces de colectare de date de la toate unităţile spitaliceşti cu secţii de obstetrică-ginecologie şi neonatologie din ţară, demarat la începutul anului, Ministerul Sănătăţii a alocat peste 7 milioane de euro pentru achiziţia a 597 de incubatoare.

Spitalul Judeţean de Urgenţă Zalău şi Spitalul Orăşenesc „Prof. dr. Ioan Puşcaş” Şimleu Silvaniei ar putea fi dotate cu incubatoare în cadrul programului „Mama şi copilul”, derulat de către Ministerul Sănătăţii. Potrivit reprezentanţilor Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Sălaj, cele două unităţi medicale din judeţ au raportat un necesar de şase incubatoare, solicitare ce a fost transmisă, ulterior, Ministerului.

„La SJU Zalău există, în prezent, nouă incubatoare, fiind solicitate încă patru. Unitatea spitalicească din Şimleu deţine două astfel de aparate medicale şi a cerut să i se mai aloce încă două. Nu ştim încă dacă şi câte incubatoare vor ajunge în judeţ”,

ne-a declarat Ligia Marincaş, directorul DSP Sălaj.

Statisticile celei mai mari unităţi spitaliceşti din judeţ arată că în 2015, la SJU Zalău au venit pe lume 1.836 de bebeluşi, 210 dintre aceştia fiind prematuri.

„La Şimleu, anul trecut au văzut lumina zilei 146 de nou-născuţi, 16 născuţi prematur. Pentru a putea face faţă situaţiilor în care micuţii se grăbesc să vină pe lume, am solicitat să ni se asigure încă două incubatoare, pe lângă cele două din dotare. De menţionat că, anual, câteva zeci de paciente însărcinate care se prezintă la Camera de Gardă din oraş cu complicaţii ori risc de naştere prematură sunt trimise la Zalău”,

a precizat Mihail Vigu, purtătorul de cuvânt al spitalului de sub Măgura.

Spitalele din ţară au nevoie de aproape 600 de incubatoare

La nivel naţional, spitalele au raportat un necesar de 597 de incubatoare, pentru acoperirea acestuia Ministerul Sănătăţii alocând un buget de 33 milioane de lei, adică echivalentul a peste 7,3 milioane de euro. Din totalul incubatoarelor ce vor fi achiziţionate prin programul „Mama şi copilul”, 132 vor acoperi necesarul celor nouă spitale aflate în subordinea Ministerului, iar 465 vor fi destinate celor 114 unităţi spitaliceşti din ţară, a anunţat ministrul Patriciu Achimaş-Cadariu. Normele legale în vigoare precizează că spitalele publice din reţeaua autorităţilor locale au obligaţia de a contribui la achiziţionarea aparaturii medicale cu fonduri de minim 10 la sută din valoarea totală a achiziţiei. După alocarea acestei cofinanţări, Ministerul Sănătăţii pune la dispoziţia diferenţa de 90 la sută din fondurile necesare achiziţiei incubatoarelor. Programul „Mama şi Copilul” reprezintă o prioritate asumată la nivel strategic, atât din perspectiva dezvoltării asistenţei medicale pentru nou-născuţi, a screening-ului prenatal, cât şi a diferitelor tipuri de servicii medicale necesare deopotrivă mamei şi copilului, susţin oficialii Ministerului. Iniţiativa legată de dotarea tururor spitalelor cu incubatoare reprezintă doar începutul unui demers mai amplu în marja programului „Mama şi Copilul”. În acest sens, Ministerul Sănătăţii va elabora până la data de 1 iunie 2016 un Plan de Acţiune realist şi eficient, care să identifice şi să acopere principalele nevoi în domeniu. Planul de Acţiune va îngloba informaţii şi propuneri din rândul specialiştilor în domeniul sănătăţii, dar şi al societăţii civile implicate în zona de sănătate a mamei şi copilului. Pentru a asigura efectivitatea acestui demers vor fi organizate în perioada martie – mai 2016, o serie de întâlniri strategice la nivelul centrelor universitare”

– precizează Ministerul Educaţiei, într-un comunicat de presă.

Sursa: www.magazinsalajean.ro

Dorința de a sprijini proiectul de salvare a Casei Memoriale „Iuliu Maniu” a trecut frontierele țării, ajungând chiar în Statele Unite. Acolo unde există dorință de implicare, nu mai există limite ori granițe, iar acest lucru tocmai ne-a fost confirmat.

La inițiativa unui român stabilit în Washington D.C., Dorin Munteanu, un grup de oameni s-au adunat la masa discuțiilor și au dorit să afle mai multe informații despre stadiul actual al lucrărilor de reabilitare și despre cum ar putea să contribuie la acest demers. Ei au fost puși în contact cu parohul Cristian Borz care le-a prezentat toate informațiile pe care acești oameni le cereau.

În urma întâlnirii virtuale, grupul s-a arătat mișcat de povestea Casei și a decis să contribuie cu o donație în valoare de 2.100 $. Dincolo de colecta lor care este foarte bine-venită, mai ales acum când ne aflăm în impasul de a ne achita datoriile, un lucru la fel de important este faptul că ecoul campaniei noastre rezonează departe și ajunge la urechile celor sensibili la ideea de a salva. O donație simbolică a venit din partea ambasadorului României în SUA, George Maior, care a vrut să facă parte din acest măreț proiect.

Se pare că această Casă va deveni o piesă în patrimoniul sufletesc mondial dată fiind implicarea de până acum a oamenilor care, indiferent de naționalitate, s-au simțit responsabili în a-și aduce aportul la păstrarea unui fragment al identității naționale. Scopul de a vedea lucrările finalizate ne unește pe toți sub cupola acestei campanii, dând naștere unei puteri căreia nu i se poate opune rezistență. Le mulțumim tuturor celor care, într-o formă sau alta, s-au implicat în acest proiect și ne dorim ca și în viitor să avem parte de aceeași susținere.

Cei care doresc să se implice o pot face donând în conturile:

Lei: RO22 RZBR 0000 0600 0208 5400
Euro: RO18 RZBR 0000 0600 0289 9205
Dolari: RO11 RZBR 0000 0600 1092 7730
Cont PayPal: salvaticasamaniu@yahoo.com

deschise la Raiffeisen Bank, Agenţia Şimleu Silvaniei, jud. Sălaj.

Sursa: www.salajulpursisimplu.ro

Un misterios coridor aflat în zidul dublu al unei biserici vechi de șapte secole din localitatea Uileacul Șimleului trezește și astăzi interesul specialiștilor privind scopul pentru care a fost realizat, lipsa unor documente și informații relevante lăsând loc legendelor și polemicilor.

Cel puțin trei sunt variantele care dau o explicație plauzibilă privind scopul inițial al acestui coridor intermural unic în România, cu o lățime de doar 65-85 de centimetri. Cea mai nouă ipoteză a fost formulată de Csók Zsolt, cercetător științific specializat în perioada de ev mediu cuprinsă între secolele X-XIV, care atribuie coridorului un rol de apărare, mai exact un loc în care sătenii s-ar fi putut retrage în cazul unei invazii.

Perioada de construire a bisericii reprezintă o altă necunoscută în istoria locală. Istoricul maghiar Bunyitay Vincze plasează fondarea lăcașului de cult în preajma rebeliunii păgâne a lui Watha (secolul al XII-lea), restul specialiștilor plasând construcția nu mai devreme de secolul al XIII-lea, când satul era deja în posesiunea neamului Pok. Pe de altă parte, un alt istoric — Entz Géza — încredințează construcția bisericii judelui regal Móricz (Mauricius), bazându-se pe argumente stilistice și de istorie regională.

“Biserica este situată pe un deal, ce domină valea Crasnei, pe malul stâng al acesteia. Din punct de vedere administrativ actual, este pe teritoriul satului Uileacu Șimleului, comuna Măeriște, pe teritoriul fostului comitat medieval al Crasnei, ce aparținea de domeniul nobiliar al Șimleului Silvaniei. Despre edificiu în sine nu deținem surse documentare, dar a atras atenția specialiștilor datorită coridorului format în zidurile navei, a căror funcțiune poate fi doar presupusă la faza actuală a cercetărilor. Ea este amplasată în strâmtoarea Crasnei, înaintea ieșirii acesteia spre zona de câmpie, unde exista un punct de vamă. Prezumția noastră de bază este că această biserică este poziționată aici cu scopul supravegherii drumului sării. Dat fiind faptul că intrarea în zonă era controlată de fortificația medievală timpurie de la Ortelec și abația de pe Meseș, siguranța drumului era garantată de fortificația sau fortificațiile de la Șimleu, iar ieșirea din zonă era monitorizată de biserica de la Uileac. Astfel, putem găsi și o funcție acelui coridor în zidurile navei: sistem defensiv, în caz de asediu. Datarea construcției ei imediat după Invazia Tătaro-Mongolă nu face altceva, decât să susțină această teorie”,

afirmă Csók Zsolt.

Potrivit acestuia, istoriografia a semnalat și posibilitatea existenței aici a unei mănăstiri, dar, în stadiul actual al cercetărilor, nu se poate decât infirma acest lucru. Presupusa mănăstire a dat naștere unei alte teorii privind coridorul din biserică.

Istoricul român Virgil Vătășianu, dând credibilitate mitului mănăstirii de călugărițe, acordă coridoarelor rolul unor elemente pretențioase pentru cursul liturghiei, în sensul că acestea ar fi folosit pentru izolarea călugărițelor participante la slujbe.

”Bătrânii satului spun că au auzit de la bătrânii lor că biserica ar fi fost a unei mănăstiri de călugărițe, situate în apropiere, într-o zonă cunoscută și astăzi drept ‘Todomb’, adică Dealul Lacului. Se spune că acolo ar fi fost un lac cu pești, ce asigura hrana celor de la mănăstire. În mitologia locală se păstrează chiar amintirea unui tunel de lemn, ce ar fi făcut legătură între biserică și mănăstire, prin care călugărițele puteau ajunge dintr-un loc în altul fără a fi văzute de restul lumii”,

afirmă la rândul ei Clara Boer, o fostă profesoară, actualmente pensionară.

Trecând de la gura lumii la adevărul istoric, atât cât este el consemnat, conform lui Vasile Drăguț, în secolele XII-XIII, este menționată documentar mănăstirea căreia îi aparținuse această biserică. Și scriitorul Petri Mór spune că ruinele mănăstirii mai erau vizibile la începutul secolului al XIX-lea.

“În momentul de față nu avem nicio informație certă asupra existenței vreunei mănăstiri benedictine — ordin monahal timpuriu, care asigură exercitarea puterii regale la nivel de organizare ecleziastică în teritoriu, începând din secolul al XII-lea — pe teritoriul comitatului Crasnei, singura pomenire a unui edificiu monahal fiind a celui de la Zăuan, din 1299, dar care permite, doar cu mari indulgențe prezumția existenței benedictinilor în zonă. Abația Sfânta Margareta de pe Meseș putea avea jurisdicție asupra teritoriului comitatului, dar distanțele și mai ales geografia comitatului împiedicau o prezență stabilă în teritoriu”,

afirmă Csok Zsolt, arheolog expert la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei Cluj.

O a treia variantă privind motivul realizării zidului dublu ar putea fi aceea că biserica este, de fapt, o replică mai mică a marilor catedrale din Europa, în care corpurile laterale au fost înlocuite de acest coridor.

Cercetătorul maghiar Entz Géza afirmă că arhitectura bisericii este în concordanță cu ctitorul acesteia Móricz (Mauricius), din neamul Pok, iar această construcție poate fi interpretată ca varianta provincială a unei basilici trinavate, cu tribună, asemeni bisericilor ctitorite de persoana amintită pe teritoriul posesiunilor acestuia de peste Dunăre, cum ar fi Egregy, Őriszentpéter, Kallósd, Szigliget-Avas.

“O altă posibilă explicație a acestui element constructiv constă în adaptarea bisericii la terenul pe care se află aceasta. Știm bine că în această perioadă, și mai ales în cazul unor constructori de rang înalt, planul cel mai comun este cel basilical, cu o navă principală și două laterale. În cazul Uileacului, poziția ei nu permite acest lucru, astfel, coridoarele formate în grosimea zidurilor navei pot forma un fel de nave laterale false”,

apreciază Csok Zsolt.

Această ultimă variantă este îmbățișată și de cel care slujește în biserică din 1990, preotul reformat Balasz Francisc.

“Dacă mergem în timp, acum 750 de ani, tot acest teritoriu aparținea lui Mauricius, care a fost o persoană importantă la curtea regală. Fiind om învățat și cărturar, a umblat în străinătate, pentru că la vremea respectivă maghiarii mai făceau expediții către Occident. Acolo o fi văzut o catedrală mai mare, monumentală, și asta de aici o fi o replică în miniatură, unde stâlpii au fost înlocuiți de pereții interiori. În catedralele mari sunt, în principal, trei nave, dar aici fiind mult mai mică nu mai există stâlpii, în locul lor fiind pereții dubli, mai ales că geamurile așa sunt așezate că întotdeauna lumina cade pe altar. Desigur, toate construcțiile din Evul Mediu aveau și rol de apărare”,

susține preotul.

Lăsând la o parte zidul dublu și enigmele din jurul său, biserica din Uileacul Șimleului are și alte elemente care o fac un important monument de arhitectură, precum o inscripție care se poate citi doar “în oglindă” sau o frescă deosebit de frumoasă, cu Maica Fecioară și pruncul Iisus, realizată înainte de preluarea bisericii de către reformați și păstrată în mod miraculos sub un strat de tencuială.

Edificiul poartă semnele clare ale stilului romanic, stil arhitectural specific zonei, începând din secolul al XII-lea. După o pauză de 200 de ani, în care satul nu a fost locuit, iar biserica a fost abandonată, în 1751 ea a fost preluată de reformați, care au purces la renovarea ei, mai ales că fusese afectată de un incendiu ce îi distrusese acoperișul, boltit inițial. O dovadă a acestor lucrări este inscripția ce se păstrează pe un panou din actualul tavan casetat de lemn, pe care se poate citi, doar ”în oglindă”, un mesaj pictat la data de 5 iulie 1751, în care se spune:

”Pentru slava lui Dumnezeu, s-a renovat biserica din Uileacu Șimleului, din banii enoriașilor, în acea vreme fiind predicator Veer Ferencz”.

Interesant este și motivul care a dus la declanșarea incendiului: focul a pornit de la o pipă nestinsă a unui meșter care lucra în biserică.

În 1823, clopotul a fost mutat din turnul bisericii într-o construcție de lemn din apropiere, deoarece greutatea sa și vibrațiile produse puneau în pericol structura de rezistență a edificiului. Între anii 1844 — 1846, biserica a fost extinsă, cu mențiunea că, la partea frontală nou adăugată nu s-a reprodus coridorul intermural, astfel încât el se regăsește azi doar pe laturile bisericii. Din 1855, biserica are și o mică orgă, nefuncțională în prezent, iar în 1923 acoperișul de șindrilă a fost înlocuit cu unul de tablă.

O cercetare arheologică a bisericii a survenit în momentul în care a fost demarat proiectul pentru restaurarea și conservarea monumentului istoric, în anul 2010. Conform acestor cercetări, se poate afirma faptul că analogii apropiate ale acestui edificiu se pot găsi în zona Odorheiului de azi, pe valea Târnavei Mici, și care sunt datate în a doua jumătate a secolului al XIII-lea. În materie de stil, asemănare foarte clară găsim la biserica mănăstirii premonstratense de la Mórichida (comitatul Győr, vestul Ungariei), construită de același Mauricius, care a cumpărat domeniu Șimleului.

“Extrem de interesant de menționat este și faptul că, pe parcursul lucrărilor de reabilitare a monumentului, după demolarea porticului parazitar de pe latura sudică a bisericii, a apărut o altă intrare care păstrează ancadramentul original în stil romanic, în a cărui timpan este vizibilă o frescă deosebit de frumoasă, reprezentând Maica Fecioară și pruncul Iisus, frescă databilă la începutul secolului al XIV-lea. Sperăm că cercetările viitoare vor aduce lumină asupra acestor aspecte extrem de interesante și importante la nivel regional”,

precizează arheologul Csok Zsolt.

AGERPRES/(A — autor: Sebastian Olaru, editor: Diana Dumitru, editor online: Irina Giurgiu)

Sursa: www.agerpres.ro

Federaţia Română de Rugby, prin directorul de Dezvoltare Regională, Gheorghe Sabău, împreună cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Sălaj, a organizat miercuri faza judeţeană a Olimpiadei Naţionale a Sportului Şcolar, ciclul gimnazial, la disciplina rugby-tag.

Echipe din şase şcoli sălăjene s-au înscris la competiţie, iar meciurile au fost echilibrate, în special finala, unde a fost nevoie de o repriză de prelungiri pentru a se desemna câştigătoarea.

În urma rezultatelor înregistrate, pe prima poziţie la final s-a situat Şcoala Gimnazială “Silvania” Şimleu Silvaniei, care va reprezenta Sălajul la faza zonală a competiţiei, programată în perioada 15 – 16 aprilie, în judeţul Bihor.

Locul secund a fost ocupat de Şcoala Gimnazială din Dragu, iar pe poziţia a treia s-a situat Şcoala Gimnazială “Gheorghe Lazăr” din Zalău. Şcoala Gimnazială “Simion Bărnuţiu” Zalău a ocupat locul patru, urmat de Şcoala Gimnazială “Andrei Mureşanu” Cehu Silvaniei şi Şcoala Gimnazială “Iuliu Maniu” Zalău.

“Sunt bucuros că am fost prezent la o astfel de competiţie, care creşte în valoarea de la o ediţie la alta, dar şi pentru că am reuşit să dau o mână de ajutor la buna organizare şi desfăşurare. Felicit toţi participanţii, chiar dacă o singură echipă s-a calificat la faza zonală, fiindcă au dat dovadă de interes pentru acest sport care începe să fie tot mai cunoscut în Sălaj. Urez multă baftă la faza zonală echipei câştigătoare şi sperăm, de ce nu, la o calificare în faza finală”,

a declarat Gheorghe Sabău, director de Dezvoltare Regională pe zona Transilvania.

Federaţia Română de Rugby a acordat la final trofee pentru ocupantele primelor trei locuri.

Sursa: www.magazinsalajean.ro

Motto: „Cultura este al doilea soare pentru cei culţi”.

(HERACLIT din Efes, c.540-c.475 î.Hr., filozof grec)

Vinerea trecută, în a unsprezecea zi a lunii lui Mărţişor, la Zalău, s-a desfăşurat „Gala Culturii Sălăjene” – ediţia a VI-a. La frumoasa festivitate au participat: oameni de cultură ( artişti, scriitori, poeţi, fotografi, bibliotecari, muzeografi, restauratori de monumente istorice şi case memoriale, specialişti ai patrimoniului românesc etc.); reprezentanţi ai: instituţiilor de cultură, educative şi administrative judeţene, urbane şi comunale, Episcopiei Sălajului şi ai cultelor sălăjene; unor organizaţii nonguvernamentale culturale; unor agenţi economici şi sponsori; promotori ai actului cultural; mass-media şi invitaţi.

Întreaga activitate s-a desfăşurat sub sloganul „dor de rost”, acea ipostază a rânduielii modului nostru de viaţă pământeană, sub monitorizarea doamnei Doina COCIŞ – directoare a Direcţiei Judeţene pentru Cultură Sălaj (DJCS) şi a domnului Adrian LUNGU – reprezentant al Societăţii Române de Radiodifuziune.

O impresie deosebită a lăsat lansarea albumului „DOR de ROST” al fotografului profesionist Răzvan Voiculescu (Bucureşti), cu cele 320 de pagini edificatoare despre meseriile şi obiceiurile tradiţionale din România.

Această iniţiativă a DJCS, în parteneriat cu Editura „Ordo Ab Chao” din Zalău, sub patronajul Ministerului Culturii, a dus la acceptarea majorităţii întregii asistenţe a sloganului „dor de rost” şi, mai ales, a celor care au vorbit.

Da, pentru că scopul înfiinţării diferitelor instituţii de cultură şi rolul acestora în existenţa lor constituie un „dor” pregnant pentru găsirea unui „rost” definitoriu a ceea ce am fost, suntem şi vrem să fim.

Pentru că, vorba lui Simion Bărnuţiu,

„cultura e puterea cea mai tare de pe pământ şi e o cetate nouă a unităţii naţionale”!!

În cadrul Galei au fost înmânate Diplome de Excelenţă şi de Onoare, precum şi Trofee de Excelenţă ( cu nelipsitul şi atractivul „Laudatio”) unor personalităţi culturale, însoţite de aplauzele binecuvenite, pentru: activitatea deosebită şi modernizarea de servicii; reabilitarea de case memoriale şi tradiţionale; promovarea şi conservarea culturii tradiţionale prin cărţi; activitatea de cercetare istorică, arhelogică şi a cărţii vechi, precum şi pentru unele proiecte, printre care: Glasul Bisericii în Cetate, Restaurarea monumentelor istorice, Salvarea Casei Tradiţionale Slovace, Salvarea Casei Memoriale „Iuliu Maniu” din Bădăcin, Promovarea cântecului şi portului popular din Sălaj, Circuitul castrelor din Sălaj şi promovarea gastronomiei româneşti în lume.

La reuşita activităţilor şi-au adus contribuţia specifică: Ansamblul Folcloric „Porolissum” Zalău şi sponsorii: SC Tenaris Silcotub SA, SC Ovi Prod Com SRL, SC Mediserv SRL, Societatea Civilă de Avocaţi – Hîrza, Asociaţiile „Atelierele de Mobilă”, ARHE şi Direct Target, Florăriile „Ana Flor” ( toţi din Zalău), Grădina Botanică din Jibou şi Tipografia „Tehno-Print” din Zalău.

Prof. Marin ŞTEFAN
Publicist, Şimleu Silvaniei

La inițiativa unor credincioși maramureșeni, duminică, 13 martie, se va face o colectă pentru reabilitarea Casei lui Iuliu Maniu, în cele 27 de parohii greco-catolice din Protopopiatul de Baia-Mare.

Sumele strânse în urma donațiilor care vor avea loc duminică, dar și în cursul primelor zile ale săptămânii viitoare, vor fi centralizate și trimise Parohiei Greco-Catolice din Bădăcin.

„Salutăm intenția enoriașilor de a contribui la salvarea acestei Case și de a se gândi la înaintașii care au scris pagini de istorie”,

a transmis Vicarul General al Eparhiei Greco-Catolice de Maramureș, Cristian Albu.

Sursa: www.salajulpursisimplu.ro