Motto: „Pomul şi învăţătorul se cunosc după roade”. (Proverb rusesc)

Miercuri, 26 iulie 2017, s-au împlinit 105 ani de când, în oraşul Şimleu Silvaniei, a fost înfiinţată „Gazeta Învăţătorilor” – ziar didactic şi politic al învăţătorilor români din Ardeal. Ca efect al nemulţumirii învăţătorilor români faţă de politica guvernelor de la Budapesta, mai ales, a celui din anul 1907, care a introdus limba maghiară în toate şcolile confesionale româneşti, învăţătorul  şimleuan Simion Oros a lansat, la 19 iulie 1912, colegilor săi sălăjeni, o inedită „Chemare”, spunând, printre altele:

„Astăzi am ajuns că toate breslele muncitorilor din ţară (chiar şi chelnerii) au organele lor de publicitate, cari le apără interesele faţă de toţi duşmanii. Singuri învăţătorii români din Ungaria (n.m., Transilvania de atunci) stau fără nici un sprijin şi fără nici o organizaţie. Este datorinţa noastră a tuturor, ca punând umăr la umăr, să sfârşim cu nepăsările trecutului şi să încercăm a pune baza solidarităţii colegiale prin fondarea „Gazetei Învăţătorilor”, care va apare săptămânal la Şimleu”.

În acest context, în 26 iulie 1912, la Şcoala Română din Şimleu Silvaniei, s-a înfiinţat „Gazeta Învăţătorilor”, cu următorul Comitet de Redacţie: preşedinte – înv. Daniil Graur (din Giurtelecu Şimleului); secretar de redacţie – înv. Simion Oros; redactor-şef şi girant – înv. Ioan P. Lazăr  (proprietar al Tipografiei „Victoria”); membri – înv. Victor Filip (Unimăt); înv. Alexandru Mânu (Şoimuş), înv. Dumitru Oros (Marin) și înv. Emil Pocola (Bocşa). Documentul care consfinţeşte acest lucru, reliefând şi principalele prevederi întru bunul mers al ziarului (mai ales finanţarea şi asigurarea părţii de fondator), s-a numit „ÎNVOIALĂ SOLIDARĂ”.

Primul număr al ziarului, în patru pagini, a apărut la 1 octombrie 1912. Din păcate, Gazeta Învăţătorilor s-a editat până în anul 1914, săptămânal (joia). Şi-a reluat, însă, apariţia între 3 februarie – 1 august 1928, cu subtitlul „Foaie didactică independentă”, la Tipografia „Măgureanu”. Apoi, în perioada 1 martie – 15 aprilie 1931, Gazeta Învăţătorilor a reapărut de trei ori, cu subtitlul „Organ didactic al învăţătorilor din judeţul Sălaj”.

Totuşi, Gazeta Învăţătorilor a prins, din nou, „viaţă”, cu subtitlul „Revistă pentru educaţie şi cultură pedagogică”,  în urma demersurilor Asociaţiei Învăţătorilor Sălăjeni (AÎS). Dorinţa celor din AÎS, aceea de a avea şi o publicaţie prin care obiectivele şi activităţile lor să fie cunoscute la nivel judeţean, naţional şi internaţional, s-a materializat în anul 2010. Este meritul de necontestat al prof. dr. Teodor Sărăcuţ-Comănescu – preşedinte al AÎS. Revista apare, bianual, sub auspiciile AÎS, în colaborare cu Inspectoratul Şcolar al Judeţului Sălaj şi Casa Corpului Didactic Sălaj, sub egida editurilor „Şcoala Noastră” şi „Casa Cărţii de Ştiinţă”. Colectivul de redacţie este următorul: redactor-şef – prof. dr. Teodor Sărăcuţ-Comănescu; secretari de redacţie – înv. Oniţa Man, înv. Florica Cighi (ambele din Zalău), înv. Mariana Aionese (Şimleu Silvaniei) şi înv. Sanda Vereş (Jibou).

Iată, aşadar, câteva cuvinte despre aniversarea „Gazetei Învăţătorilor”, scrise cu gândul la cunoaşterea, aprecierea şi preţuirea celor care au avut preocupări de seamă în bunul mers al şcolii româneşti, indiferent de perioadele sale istorice. Am procedat aşa, întrucât în actuala revistă „Gazeta Învăţătorilor” se regăsec şi câteva articole tematice scrise de mine, alături de cele ale multor dascăli sălăjeni, mai cu seamă, învăţători şi învăţătoare. Aceştia, învăţătorii şi învăţătoarele, sunt printre primii care pregătesc copilul, elevul, pentru viaţă.

„Când învăţătorul reuneşte în inima sa dragostea de profesiune şi dragostea de elevi, putem spune că este un învăţător desăvârşit”

(Lev Nikolaevici Tolstoi, 1828-1910, romancier şi dramaturg rus).

Da, pentru că

„învăţătorul este acela care face să crească două idei acolo unde există doar una”

(Elbert Hubbart, 1856-1915, scriitor, publicist şi filozof american).

La mulți ani, GAZETA  ÎNVĂȚĂTORILOR!

                                                                                                                                      Prof. Marin ŞTEFAN,

                                                                                                                             Publicist, Şimleu Silvaniei

 Motto: „Fericirea depinde de noi”. Aristotel (384-322 î.Hr.), savant şi filozof grec

Oraşul Şimleu Silvaniei este atestat documentar în anul 1251 (Vathasomlyova). Totuşi, acesta este o aşezare umană multiseculară locuită de dacii liberi, fapt dovedit de existenţa Cetăţii  „Dacidava” de pe versantul sudic al falnicei Măguri şimleuane (597 de metri altitudine), de cele două tezaure cu obiecte de aur care se găsesc în Muzeele Naţionale de Istorie din Viena şi Budapesta, precum şi de obiectele de argint expuse în Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti. În plus, descoperirea numeroaselor depozite de ceramică aparţinând culturii Wietenberg, din epoca mijlocie a bronzului (secolele XVI-XIII î.Hr., specifică Podişului Transilvaniei), întăresc acest lucru. De-a lungul timpului, oraşul Şimleu Silvaniei a  avut o dezvoltare economico-socială ascendentă datorită locuitorilor lui, oameni gospodari şi ospitalieri, cu dragoste de cultură şi frumos, ştiind să-şi respecte semenii şi să se bucure, fiecare, de roadele muncii sale.

În acest context, cu prilejul împlinirii a 766 de ani de la prima atestare documentară, în perioada 14 – 16 iulie 2017, oraşul a fost, din nou, în sărbătoare prin activităţile organizate sub genericul „Zilele oraşului Şimleu Silvaniei – 2017” (ediţia a XIV-a). În cadrul acestora, un loc important l-a avut Festivalul Internaţional de Folclor „LA FÂNTÂNA DORULUI”.

Această manifestaţie artistică de seamă a fost organizată de către Inspectoratul Şcolar Judeţean Sălaj şi Clubul Copiilor din Şimleu Silvaniei, cu sprijinul Primăriei şimleuane, al Centrului de Cultură şi Artă Sălaj, al Asociaţiei Culturale „La Fântâna Dorului” şi al Asociaţiei de Tineret „Silvatin” (ambele din Şimleu Silvaniei), sub egida Ministerului Educaţiei Naţionale. Festivalul, aflat la ediţia a XVII- a, reunit aproape 500 de interpreţi, membri ai ansamblurilor artistice din: Ucraina (Regiunile Cernăuţi şi Transcarpatia), Republica Moldova ( Chişinău şi Câşliţa Prut), Serbia (Banatul de Sud, Voivodina) şi România (judeţele: Alba, Brăila, Maramureş, Mehedinţi, Mureş, Olt, Satu Mare, Vrancea şi Sălaj). De la sediul Clubului Copiilor până la Stadionul „Măgura”, locul de desfăşurare a festivalului, şimleuanii şi nu numai, au asistat la o paradă a portului, jocului şi cântecului popular din zonele geografice ale fiecărei formaţii. Apoi, pe scena amenajată la stadion, s-a desfăşurat primirea oficială a celor 18 ansambluri ce către: Septimiu Cătălin Ţurcaş – primarul oraşului Şimleu Silvaniei; Nicolae Balaur – pretor al sectorului Râşcani din Chişinău (Republica Moldova); Doina Cociş – director executiv al Direcţiei Judeţene pentru Cultură Sălaj; Ludovic Orban – preşedinte al Partidului Naţional Liberal; Lucian Bode (Zalău),  Robert Sighiartău (Bistriţa) şi Adrian Oros (Cluj-Napoca) – toţi trei deputaţi în Parlamentul României; Ioan Radu Lazăr – viceprimar şimleuan; Cornelia Neaga – director al Clubului Copiilor şi Gavril Neaga – director al festivalului. După tradiţionalul „bun venit!”, rostit de Gavril Neaga, a vorbit Septimiu Cătălin Țurcaș despre rolul şi importanţa festivalului, urându-le succes tuturor participanţilor. La invitația acestuia, în aceeași conjunctură, au ținut alocuțiuni: Ludovic Orban, Lucian Bode, Nicolae Balaur, Doina Cociș și Cornelia Neaga. Totodată, s-a oferit tradiţionalul „colac ardelenesc” fiecărui ansamblu, făcându-se schimburi de suveniruri între organizatori şi oaspeţi, precum şi între membrii ansamblurilor artistice.

Sub coordonarea prezentatoarelor Denisa Minodora Rolnic (educatoare, Zalău) şi Daliana Lazoc (studentă, Ştiinţe Politice, Cluj-Napoca) – soliste ale Ansamblului Folcloric „Barcăul” din Şimleu Silvaniei, reprezentaţiile scenice, cântecele şi jocurile populare, precum şi costumele purtate de interpreţi (copii, elevi şi tineri) au atras mulţi spectatori în faţa scenei, sub semnul bunei dispoziţii, fiecare formaţie sau interpret beneficiind de aplauze binemeritate. Vineri, 14 iulie a.c., au evoluat, până în miez de noapte, ansamblurile  din: Baia de Aramă (Mehedinţi), Blaj (Alba), Focşani (Vrancea), Cernăuţi şi Transcarpatica (ambele, Ucraina), Satu Mare, Maramureş şi Sălaj ( Barcăul Șimleu Silvaniei – partea I, Cehu Silvaniei, Valcău și formația „Szederinda” Șimleu Silvaniei).

Duminică, 16 iulie 2017,  au evoluat, în ordine, ansamblurile artistice din: Târgu Mureş; Bădăcin (Sălaj) –„Dealul Ţarinii”; Câşliţa Prut (Republica Moldova); Lanurile (Brăila) – „Garofiţa”; Şimleu Silvaniei – „Barcăul”(partea a doua); Pârşcoveni (Olt) – „Brâuleţul”; Uzdin (Banatul de Sud, Voivodina, Serbia) şi Chişinău (Republica Moldova) –  „Moştenitorii”.

La sfârşitul festivalului, aproape de miezul nopţii, prof. Valeriu Chiper- conducătorul Formaţiei Artistice Model „Moştenitorii” şi prof. Ion Popov – directorul Liceului Teoretic „Mihail Sadoveanu” din Chişinău (acolo activează formaţia artistică) au spus, deopotrivă, printre altele:

„Suntem una dintre cele mai vechi formaţii, participantă statornică, chiar de la deschiderea festivalului. Acum, la această ediţie, am venit cu a treia generaţie de copii. Impresiile noastre, ale tuturor, sunt dintre cele mai frumoase. În decursul anilor, ne-am îndrăgostit de Şimleu Silvaniei şi de oamenii săi, harnici şi buni români. În ochii noştri am văzut schimbări profunde, în bine, ale urbei de la poalele Măgurii. Venind la Şimleu Silvaniei, ne înfruptăm zdravăn din „Fântâna Dorului”. De fiecare dată „Fântâna Dorului” ne-adună în jurul ei, pe noi şi pe românii de pretutindeni, dându-ne speranţa în consolidarea bunei prietenii, a iubirii limbii române, a statorniciei valorilor poporului român şi a tradiţiilor sale. Mulţumim! La mulţi ani, Şimleu Silvaniei!”.

            În acelaşi context, prof. Gavril Neaga – directorul festivalului, spunea:

„A fost un festival de amploare şi de calitate, reunind 18 formaţii artistice din ţară şi de peste hotare. Manifestaţia a reprezentat un prilej deosebit de întâlnire şi reîntâlnire a românilor de pretutindeni, pentru a-şi cunoaşte tradiţiile, obiceiurile, portul, vorbind frumoasa limbă românească. Pentru românii de peste graniţe am făcut donaţii de carte românească, hărţi, broşuri, materiale etnografice, CD-uri etc. Pentru acestea, mulţumim doamnei Florica Pop – manager al Bibliotecii Judeţene Sălaj şi domnului Daniel Săuca – manager al Centrului de Cultură şi Artă Sălaj, precum şi altor oameni de bine din oraşul nostru. În acelaşi timp, mulţumim tuturor partenerilor noştri, cei care ne-au sprijinit în organizarea şi desfăşurarea festivalului. Frumoasa activitate îşi continuă drumul, iar în iulie 2018, ne vom întâlni, din nou, aici, în Şimleu Silvaniei –  capitala românilor de pretutindeni. La mulţi ani, Şimleu Silvaniei!”.

Aşadar, la Şimleu Silvaniei şi-au dat mâna, iarăşi, românii de pretutindeni cu locuitorii oraşului şi nu numai. În cele două zile de spectacol, interpreţii care au urcat pe scena festivalului au fost aplaudaţi cu multă generozitate de către întreaga asistenţă, pentru că au făcut cunoscute tradiţiile şi particularităţile cântecului, dansului şi portului popular de pe meleagurile fiecăruia. Prestigiosul festival a fost un eveniment cultural-artistic cu reverberaţii dintre cele mai puternice în inimile şi sufletele tuturor românilor. I-am văzut pe mulţi dintre aceştia bucuroşi, chiar fericiţi, considerându-se „ambasadorii” localităţilor pe care le reprezintă! Da, pentru că aici, la Şimleu Silvaniei, s-a adunat, din nou, marea familie a folclorului românesc, chemând spre rădăcini copii, elevi şi tineri ai românilor de pretutindeni. În plus, au fost reliefate: cunoaşterea oamenilor, ocupaţiile şi obiceiurile locurilor fiecăruia, realizându-se un schimb de informaţii despre multe domenii de activitate. Ca atare, pot spune că „distanţa ne apropie”, iar istoria românilor a fost, și aici, la ea acasă, iar Şimleu Silvaniei a devenit „capitala spirituală” a românilor de pretutindeni!

La mulţi ani, Şimleu Silvaniei!

                                                                                                                                Prof. Marin ŞTEFAN,

                                                                                                                       Publicist, Şimleu Silvaniei

Duminică, 16 iulie 2017, au continuat activitățile organizate pentru sărbătorirea urbei de la poalele Măgurii, sub genericul „Zilele oraşului Şimleu Silvaniei – 2017”. Acestea au început cu partea a doua a Festivalului Internaţional de Folclor „La Fântâna Dorului”, pe scena instalată la Stadionul „Măgura”.

Astfel, au evoluat, în ordine, ansamblurile artistice din: Târgu Mureş; Bădăcin (Sălaj) –  „Dealul Ţarinii”; Câşliţa Prut (Republica Moldova); Lanurile (Brăila) – „Garofiţa”; Şimleu Silvaniei – „Barcăul”(partea a doua); Pârşcoveni (Olt) – „Brâuleţul”; Serbia şi Chişinău (Republica Moldova) –  „Moştenitorii”. Din nou, reprezentaţiile scenice şi costumele populare au încântat spectatorii, fiecare ansamblu sau interpret fiind răsplătit cu aplauzele cuvenite.

Apoi, îndrăgitele artiste  Angela Rusu şi Sava Negrean Brudaşcu, două doamne ale muzicii populare româneşti, au încântat publicul, fiind aplaudate îndelung şi în mod repetat pentru prestaţia scenică. Angela Rusu a cântat, printre alte melodii: Asta-i horea maicii mele; Unii au crucea la poartă; Dorul ce m-apasă; Toate şogoriţele; Drumul gării din Beclean; Trec zilele omului; Nu-i pământ ca şi Ardealul; Mămăliga cu mujdei; M-am împrietenit cu viaţa. De asemenea, Sava Negrean Brudaşcu, a interpretat, printre altele, cântecele: Dragu’ mi-i danţu’ şi jocu’; De iubit nu-i totdeauna; Aşteaptă-mă, dor, că vin; Bade, unde-ai fost aseară; Multe mândre vreau să am; Mămăliga şi mălaiu’; Florile de liliac; Bată-l Dumnezeu, să-l bată; Rămas bun, căsuţă dragă; Am avut şi n-am avut; Transilvania măreaţă.

La sfârşit, aproape de miezul nopţii, prof. Valeriu Chiper- conducătorul Formaţiei Artistice Model „Moştenitorii” şi prof. Ion Popov – directorul Liceului Teoretic „Mihail Sadoveanu” din Chişinău (acolo activează formaţia artistică) au spus, deopotrivă, printre altele: „Suntem una dintre cele mai vechi formaţii, participantă statornică, chiar de la deschiderea festivalului. Acum, la această ediţie, am venit cu a treia generaţie de copii. Impresiile noastre, ale tuturor, sunt dintre cele mai frumoase. În decursul anilor, ne-am îndrăgostit de Şimleu Silvaniei şi de oamenii săi, harnici şi buni români. În ochii noştri am văzut schimbări profunde, în bine, ale urbei de la poalele Măgurii. Venind la Şimleu Silvaniei, ne înfruptăm zdravăn din „Fântâna Dorului”. De fiecare dată „Fântâna Dorului” ne-adună în jurul ei, pe noi şi pe românii de pretutindeni, dându-ne speranţa în consolidarea bunei prietenii, a iubirii limbii române, a statorniciei valorilor poporului român şi a tradiţiilor sale. Mulţumim! La mulţi ani, Şimleu Silvaniei!”.

            În acelaşi context, prof. Gavril Neaga – directorul festivalului, spunea: „A fost un festival de amploare şi de calitate, reunind 18 formaţii artistice din ţară şi de peste hotare. Manifestaţia a reprezentat un prilej deosebit de întâlnire şi reîntâlnire a românilor de pretutindeni, pentru a-şi cunoaşte tradiţiile, obiceiurile, portul, vorbind frumoasa limbă românească. Pentru românii de peste graniţe am făcut donaţii de carte românească, hărţi, broşuri, materiale etnografice, CD-uri etc. Pentru acestea, mulţumim doamnei Florica Pop – manager al Bibliotecii Judeţene Sălaj şi domnului Daniel Săuca – manager al Centrului de Cultură şi Artă Sălaj, precum şi altor oameni de bine din oraşul nostru. În acelaşi timp, mulţumim tuturor partenerilor noştri, cei care ne-au sprijinit în organizarea şi desfăşurarea festivalului. Frumoasa activitate îşi continuă drumul, iar în iulie 2018, ne vom întâlni, din nou, aici, în Şimleu Silvaniei –  capitala românilor de pretutindeni. La mulţi ani, Şimleu Silvaniei!”.

                                                                                                                                Prof. Marin ŞTEFAN,

                                                                                                                       Publicist, Şimleu Silvaniei

Motto: „Prezentul este sărbătoarea care trebuie trăită prin învăţămintele din trecut şi visurile din viitor”. Paulo COELHO (n. 24 august 1947), scriitor brazilian

Oraşul Şimleu Silvaniei este atestat documentar în anul 1251 (Vathasomlyova). Totuşi, acesta este o aşezare umană multiseculară locuită de dacii liberi, fapt dovedit de existenţa Cetăţii  „Dacidava” de pe versantul sudic al falnicei Măguri şimleuane (597 de metri altitudine), de cele două tezaure cu obiecte de aur care se găsesc în Muzeele Naţionale de Istorie din Viena şi Budapesta, precum şi de obiectele de argint expuse în Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti. În plus, descoperirea numeroaselor depozite de ceramică aparţinând culturii Wietenberg, din epoca mijlocie a bronzului (secolele XVI-XIII î.Hr., specifică Podişului Transilvaniei), întăresc acest lucru. De-a lungul timpului, oraşul Şimleu Silvaniei a  avut o dezvoltare economico-socială ascendentă datorită locuitorilor lui, oameni gospodari şi ospitalieri, cu dragoste de cultură şi frumos, ştiind să-şi respecte semenii şi să se bucure, fiecare, de roadele muncii sale.

            În acest context, cu prilejul împlinirii a 766 de ani de la prima atestare documentară, în perioada 14 – 16 iulie 2017, oraşul a fost, din nou, în sărbătoare prin activităţile organizate sub genericul „Zilele oraşului Şimleu Silvaniei – 2017” (ediţia a XIV-a), de către Primărie şi Consiliul Local, în parteneriat cu SC Caravana lui Axinte SRL. S-au desfăşurat activităţi diverse la care au participat mulţi şimleuani şi sălăjeni, precum şi oaspeţi din ţară şi de peste hotarele României.

            Ca de fiecare dată, startul a fost dat prin activităţile desfăşurate în cadrul Festivalului Internaţional de Folclor „La Fântâna Dorului”, manifestaţie artistică de seamă organizată de către Inspectoratul Şcolar Judeţean Sălaj şi Clubul Copiilor din Şimleu Silvaniei, cu sprijinul Primăriei şimleuane, al Centrului de Cultură şi Artă Sălaj, al Asociaţiei Culturale „La Fântâna Dorului” şi al Asociaţiei de Tineret „Silvatin” (ambele din Şimleu Silvaniei), sub egida Ministerului Educaţiei Naţionale. Festivalul, aflat la ediţia a XVII- a, reunit aproape 500 de interpreţi, membri ai ansamblurilor artistice din: Ucraina (Regiunile Cernăuţi şi Transcarpatia), Republica Moldova ( Chişinău şi Câşliţa Prut), Serbia (Banatul Sârbesc) şi România (judeţele: Alba, Brăila, Maramureş, Mehedinţi, Mureş, Olt, Satu Mare, Vrancea şi Sălaj). De la sediul Clubului Copiilor până la Stadionul „Măgura”, locul de desfăşurare a festivalului, şimleuanii şi nu numai, au asistat la o paradă a portului, jocului şi cântecului popular din zonele geografice ale fiecărei formaţii. Apoi, pe scena amenajată la stadion, s-a desfăşurat primirea oficială a celor 18 ansambluri ce către: Septimiu Cătălin Ţurcaş – primarul oraşului Şimleu Silvaniei; Nicolae Balaur – pretor al sectorului Râşcani din Chişinău (Republica Moldova); Doina Cociş – director executiv al Direcţiei Judeţene pentru Cultură Sălaj; Ludovic Orban – preşedinte al Partidului Naţional Liberal; Lucian Bode (Zalău),  Robert Sighiartău (Bistriţa) şi Adrian Oros (Cluj-Napoca) – toţi trei deputaţi în Parlamentul României; Ioan Radu Lazăr – viceprimar şimleuan; Cornelia Neaga – director al Clubului Copiilor şi Gavril Neaga – director al festivalului. După tradiţionalul „bun venit!”, rostit de Gavril Neaga, a vorbit Septimiu Cătălin Țurcaș despre rolul şi importanţa festivalului, urându-le succes tuturor participanţilor. La invitația acestuia, în aceeași conjunctură, au ținut alocuțiuni: Ludovic Orban, Lucian Bode, Nicolae Balaur, Doina Cociș și Cornelia Neaga. Totodată, s-a oferit tradiţionalul „colac ardelenesc” fiecărui ansamblu, făcându-se schimburi de suveniruri între organizatori şi oaspeţi, precum şi între membrii ansamblurilor artistice.

            În reprezentaţiile scenice, cântecele şi jocurile populare, precum şi costumele purtate de interpreţi au atras mulţi spectatori în faţa scenei, sub semnul bunei dispoziţii, fiecare formaţie sau interpret beneficiind de aplauze binemeritate. Sub coordonarea prezentatoarelor Denisa Minodora Rolnic şi Daliana Lazoc – soliste ale Ansamblului Folcloric „Barcăul” din Şimleu Silvaniei, au evoluat, până în miez de noapte, formaţiile din: Baia de Aramă (Mehedinţi), Blaj (Alba), Focşani (Vrancea), Cernăuţi şi Transcarpatica (ambele, Ucraina), Satu Mare, Maramureş şi Sălaj ( Barcăul Șimleu Silvaniei – partea I, Cehu Silvaniei, Valcău și formația „Szederinda” Șimleu Silvaniei). Celelalte formaţii şi-au desfăşurat programul duminică, după amiază. Despre evoluţia acestora şi a celorlalţi artişti, precum şi despre Cupa „Şimleu” (minifotbal) şi întrecerile de şah voi scrie în ziarul „Magazin Sălăjean” de marţi, 18 iulie 2017.

            Sâmbătă, 15 iulie a.c., în amiaza zilei, în Sala Mare a Primăriei oraşului Şimleu Silvaniei s-a desfăşurat o adunare festivă la care au participat reprezentanţi ai Primăriei, membrii Consiliului Local, reprezentanţi ai unor instituţii şi societăţi comerciale, primari ai unor localităţi sălăjene, oaspeţi din Ungaria (Nyirbátor, Szarvas şi Albertirsa – oraşe înfrăţite cu Şimleu Silvaniei) şi din Republica Moldova (sectorul Râşcani din Chişinău – înfrăţit cu Şimleu Silvaniei), precum şi reprezentanţi ai presei sălăjene. Dup salutul de rigoare, Septimiu Cătălin Ţurcaş a ţinut un discurs pertinent, felicitându-i pe şimleuani pentru contribuţia substanţială la dezvoltarea oraşului. Reliefând ceea ce s-a înfăptuit, a mulţumit tuturor instituţiilor şi unităţilor economice, fără a uita de: personalul Primăriei, consilierii locali, şcoli şi grădiniţe, armată, poliţie, secţiile inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă şi de jandarmi, organizaţiile nonguvernamentale, oameni de afaceri, cultele religioase, cetăţenii de onoare ai oraşului, unele personalităţi şimleuane şi prieteni, presa locală şi cea naţională. În plus, a evidenţiat implicarea deputatului Lucian Bode la dezvoltarea oraşului, buna conlucrare cu cele trei oraşe maghiare înfrăţite cu Şimleu Silvaniei, precum şi colaborarea cu noul pretor moldovean, Nicolae Balaur.

În continuare, Septimiu Cătălin Ţurcaş a înmânat consilierilor locali, în mod aleatoriu, legitimaţiile oficiale, cele care atestă calitatea acestora.

De asemenea, au vorbit: Nicolae Balaur, Máté Antal – primar al oraşului Nyirbátor; Babák Mihály – primar al oraşului Szarvas, Kovács Zoltanné dr. – secretar al oraşului Albertirsa (traducător, Berek Ştefan – consilier judeţean sălăjean) şi Lucian Bode. Aceştia au transmis mesaje de salut, felicitări şi gânduri de bine şimleuanilor, asigurându-i de o bună conlucrare în viitor, spre binele tuturor.

În aplauzele asistenţei, Septimiu Cătălin Ţurcaş a prezentat-o pe doamna Elisabet Ficher – supravieţuitoare a Lagărului de Concentrare de la Auschwitz, mulţumindu-i pentru noua prezenţă la „Zilele Oraşului” (locuieşte în Statele Unite ale Americii) şi dăruindu-i cărţile care au fost scrise despre Şimleu Silvaniei.

După rugăciunea „Tatăl nostru”, oficiată de preoţii prezenţi, s-au făcut schimburi de cadouri simbolice, iar frumoasa adunare festivă s-a încheiat într-o notă de cordialitate, cu fotografii de grup, fiecare participant închinând o cupă de şampanie.

Activităţile cultural-artistice au continuat, după amiază, sub coordonarea cântăreţei Julia Jianu (Bucureşti), chiar dacă ploaia a întârziat desfăşurare acestora. Programul a fost deschis de Trupa „Outloud” Şimleu Silvaniei (trei reprize de dans hip-hop, coregrafia: Diana Muntean şi Noemi Paşan). Au evoluat, apoi: Andreea Rus (interpretând cântecele: Rolling in the Deep, Without You şi Jolene), Alex Moisi (Învaţă să ierţi), Trupa „AKA” – Carla Ruţaş, Aida Pop şi Andrea Budai (Ploaia care va veni, Shape of You, Fata din vis şi Sha la la), Julia Jianu ( Mi-e dor de ochii tăi, Sexy şi rea, E treaba mea), Vacanţa Mare – Radu Pietreanu, Mugur Mihăescu şi Florin Petrescu (umor şi parodii muzicale), Corina – din Satu Mare ( Fete din Balcani, A ta, Nimeni altcineva, Neprevăzut, Roata se întoarce, Pernele moi etc.), precum şi arhicunoscutele trupe „Talisman” şi „Zdob şi Zdub”. Spectacolul s-a încheiat cu un atractiv „foc de artificii”.

Menţionez că, miile de participanţi au profitat de prezenţa unui diversificat parc de distracţii, a tarabelor cu exponate ale meşterilor populari (articole de sezon, jucării etc.), precum şi de spaţiile amenajate pentru gustoasele mâncăruri şi băuturi.

Aşadar, la mijlocul lunii lui Cuptor (iulie) 2017, oraşul Şimleu Silvaniei s-a aflat în sărbătoare, în ciuda ploii de sâmbătă după amiază, o sărbătoare pe măsura aşteptărilor tuturor, de la organizatorii şi sponsorii implicaţi, acei oameni de bine, care şi-au adus o substanţială contribuţie la organizarea şi desfăşurarea „Zilelor oraşului Şimleu Silvaniei”.

La mulţi ani, ŞIMLEU SILVANIEI!

                                                                                                                   Prof. Marin ŞTEFAN,

                                                                                                          Publicist, Şimleu Silvaniei

 Motto: „ Medicina este ştiinţa şi conştiinţa încălzite de iubire faţă de oameni”.

Iuliu HAȚIEGANU (1885-1959), renumit medic internist şi membru al Academiei Române

Luni, 10 iulie 2017, s-au împlinit 85 de ani de la naşterea doctorului Ioan PUŞCAŞ – celebru medic şimleuan, sălăjean, naţional şi internaţional, un cercetător performant în gastroenterologie, cel care a inventat miraculosul medicament „ULCOSILVANIL”, pentru tratarea ulcerelor gastrice şi duodenale (în anul 1972, brevetat în 89 de ţări) şi a avut un rol decisiv în construirea modernei instituţii medicale, care-i poartă numele: Spitalul Orăşenesc „Prof. Dr. Ioan Puşcaş” Şimleu Silvaniei. El a văzut lumina zilei în a zecea zi a lunii lui Cuptor (iulie) 1932, în localitatea sălăjeană Treznea (atestată documentar în anul 1440, Ewrdegkuth), declarată „localitate-martir” în anul 1995.

Cu acest prilej, duminică 9 iulie 2017, din iniţiativa organizaţiei oraşului Şimleu Silvaniei a Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat (PNŢCD), s-au desfăşurat două activităţi de comemorare a distinsului prof. univ.dr.docent Ioan Puşcaş. S-au implicat în mod substanţial: Marius Ilieş – preşedinte PNŢCD Şimleu Silvaniei, Delia Elena Pop – secretar şi Marius Hiriş – membru.

Prima activitate a avut loc la Biserica Ortodoxă cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” din Treznea. După încheierea Sfintei Liturghii, s-a oficiat un parastas în memoria dr. Ioan Puşcaş, prin contribuţia fiicei sale, dr. Iuliana Carmen Puşcaş-Herea. Acolo, în faţa multor enoriaşi localnici şi a invitaţilor, au vorbit despre dr. Ioan Puşcaş preotul paroh Ionuţ Ştirb şi prof.univ.dr.ing. Barbu I. Bălan – preşedinte executiv al Federaţiei Naţionale a Românilor Persecutaţi Etnic (FNRPE) „PRO MEMORIA 1940-1945” şi redactor coordonator al Revistei „PRO MEMORIA 1940-1945”. Au fost depuse coroane de flori şi jerbe la mormântul dr. Ioan Puşcaş şi s-a vizitat Casa Memorială „Profesor Doctor Ioan Puşcaş” 10.07.1932 – 04.04.2015.

A doua activitate s-a organizat la Centrul Naţional de Informare şi Promovare Turistică (CNIPT) din Şimleu Silvaniei, unde s-a desfăşurat simpozionul „Profesor Doctor Ioan Puşcaş – o viaţă, o carieră”, în prezenţa unora dintre invitaţii nominalizaţi de organizatori, cei care l-au cunoscut şi au apreciat activitatea acestuia. Din păcate, unii dintre invitaţi au lipsit…

După deschiderea oficială a drd. Daniel Stejerean – director al CNIPT Şimleu Silvaniei, sub coordonarea doamnei Delia Elena Pop, au ţinut expozeuri tematice: Luminiţa Paşca – jurist la Primăria Şimleu Silvaniei, prezentând şi mesajul ing. Septimiu Cătălin Ţurcaş – primarul oraşului Şimleu Silvaniei; Anton Jan Criste – preşedinte al PNŢCD, filiala Sălaj – activitatea politică a dr. Ioan Puşcaş; prof. Barbu I. Bălan din Cluj-Napoca, prieten bun al dr. Ioan Puşcaş – selecţiuni din articolul publicat în nr. 2 (46) 2015 al Revistei „PRO MEMORIA 1940-1945” despre ceremonia de pomenire şi înhumare a dr. Ioan Puşcaş, adăugând un „madrigal de ultimă oră”; dr.chim. Marcela Coltău – manager al Spitalului Orăşenesc „Prof.Dr. Ioan Puşcaş” Şimleu Silvaniei – viaţa şi activitatea mediclă ale dr.Ioan Puşcaş şi Marius Ilieş – personalitatea dr. Ioan Puşcaş. Concomitent cu discursurile acestora s-a derulat şi o pilduitoare proiecţie video tematică, realizată de Ovidiu (Mugur)Teieru – reprezentant al mass-média sălăjeană. Prezint, în continuare, câteva „date” regăsite în aceste cuvântări.

Doctorul Ioan Puşcaş a absolvit Facultatea de Medicină din Timişoara (1952-1958) şi a obţinut doctoratul în ştiinţe medicale în anul 1972. A avut un bun parcurs profesional, fiind: medic de circumscripţie (Comuna Plopiş, 1958-1962), medic secundar (Oradea, 1962-1963), medic specialist boli interne (Şimleu Silvaniei, 1965-1972), medic primar boli interne (Şimleu Silvaniei, din anul 1972), medic şef secţia boli interne (Şimleu Silvaniei, 1973-1987), medic primar gastroenterolog (Şimleu Silvaniei, din anul 1977), director al Spitalului Orăşenesc Şimleu Silvaniei (1987-1989), director al Centrului de Cercetări şi Asistenţă Medicală din Şimleu Silvaniei (1990-2004)), profesor asociat de medicină internă la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Timişoara (1995), profesor de medicină internă şi gastroenterologie la Facultatea de Medicină din Oradea (1996-2010) şi prorector al Universităţii din Oradea (1996-2004). Dr. Ioan Puşcaş a introdus endoscopia digestivă optică (Şimleu Silvaniei, 1975), videoendoscopul optic (prima dată în România, 1980) şi videoendoscopia electronică (Şimleu Silvaniei, 1985). A fost conducător al cursului de competenţă în endoscopie digestivă, diagnostic şi terapeutică (din anul 1999) şi conducător de doctorate în medicină (din anul 2000).

În această conjunctură, dr. Ioan Puşcaş a fost un prodigios inventator (42 de brevete şi 126 de descoperiri medicale) şi un ctitor cu aleasă vocaţie, născut în „zodia patriotismului” (cum ziceam eu la înmormântarea sa). Da, pentru că s-a implicat în viaţa politică şi civică şimleuană şi sălăjeană. Încă din tinereţe, în anul 1979, a înfiinţat cu un grup de intelectuali sălăjeni „Clubul de la Bocşa”, unde s-a născut propunerea ca ziua de 1 Decembrie să fie „Ziua Naţională a României”!  A fost preşedinte al PNŢCD Sălaj, preşedinte al Fundaţiei Cultural-Istorice „Iuliu Maniu”, preşedinte al Fundaţiei „Gheorghe Pop de Băseşti – Maramureş”, preşedinte al Asociaţiei Refugiaţilor, Expulzaţilor, Deportaţilor şi Deţinuţilor Politici din Sălaj şi vicepreşedinte al FNRPE. A iniţiat şi a sprijinit cu mult devotament ridicarea monumentelor din comunele Ip şi Treznea şi nominalizarea acestora ca „Localităţi Martir ale Neamului Românesc”.

Dr.Ioan Puşcaş a fost un fervent susţinător al devizei „Mens sana in corpore sano”, pentru că, antrenând corpul, antrenăm mintea. El a fost un bun jucător de volei şi apreciat conducător al echipei de volei „Silvania” Şimleu Silvaniei, cea care a activat mulţi ani în Divizia Naţională „B” şi cinci ani în Divizia Naţională „A”. După ce s-a clasat pe locul III în campionatul anului 1982 (după Dinamo şi Steaua), echipa „Silvania” a câştigat „Cupa Balcanică”, în anul 1983!

Dr. Ioan Pușcaș a avut peste 600 de articole și comunicări științifice de specialitate, fiind autor și coautor la 17 tratate și cărți medicale apărute la edituri din România și din străinătate. El a fost „om al anului” de mai multe ori, nominalizat de către Institutul Biografic din Cambridge (Anglia), precum şi de către American Biografical Institute printre „5000 Personalităţi ale Lumii” şi  „500 Oameni influenţi ai Lumii”. A fost „Doctor Honoris Causa” al Universităţii „Vasile Goldiş” din Arad, membru al Asociaţiei Balcanice de Medicină, Visiting-Professor al Universităţii de Medicină „Hypocrate” din Atena, al Academiei de Ştiinţe din New York, al Societăţilor Panamericane, Argentiniene, Mexicane şi Americane de Gastroenterologie şi al Societăţii Americane de Endocrinologie. A fost prezent la numeroase manifestări şi congrese de specialitate internaţionale, organizând, printre altele, primul simpozion internaţional „Progrese în Fiziopatologia şi Tratamentul Ulcerului Gastric şi Duodenal”, desfăşurat în România (Băile Felix-Oradea, octombrie 1985), la care au participat peste 700 de medici, reprezentând „elita gastroenterologiei mondiale”.

În anul 1974, dr. Ioan Puşcaş a fost decorat cu Ordinul „Meritul ştiinţific” – clasa a III-a, fiind primul „Cetăţean de Onoare” al oraşului Şimleu Silvaniei şi al localităţilor Treznea (Sălaj) şi Băseşti (Maramureş). Despre viaţa şi activitatea lui Ioan Puşcaş se regăsesc date concrete în Dicţionarele Biobibliografice „OAMENI DE SEAMĂ AI SĂLAJULUI” (Zalău – 2006, volumul II, paginile 167-170) şi „SĂLAJ – OAMENI ŞI OPERE” (Editura Dacia XXI, 2011, paginile 273-274).

Din păcate, dr. Ioan Puşcaş a părăsit această frumoasă viaţă pământeană în dimineaţa zilei de 4 aprilie 2015. Pentru valoroasa sa activitate medicală, cutural-istorică şi sportivă, dr. Ioan Puşcaş a fost, este şi rămâne un om de seamă al Sălajului şi al României, o personalitate cunoscută şi apreciată în lumea întreagă. El a fost un om care a trăit lângă oameni şi pentru oameni. Iată câteva considerente exprimate la simpozion:

„A fost o personalitate puternică, ascultat şi respectat în diferite medii sociale, iar asta a ajutat la propagarea ideilor naţionalist-ţărăniste într-o societate spălată pe creier, după zeci de ani de comunism” (Anton Jan Criste); „Pentru noi, şimleuanii, doctorul Ioan Puşcaş este o emblemă, o veritabilă carte de vizită oriunde am ieşi în lume, pentru că atunci când vorbim despre provenienţa natală, este imposibil ca cineva să nuasocieze oraşul Şimleu Silvaniei cu numele său”

(Septimiu Cătălin Ţurcaş);

„Spitalul pe care l-a construit şi care îi poartă numele, casa memorială din localitatea natală, la fel ca şi mormântul său din Treznea, vor fi locuri de aducere-aminte, puncte de referinţă pentru apropiaţi, pentru prieteni, pentru cei pe care i-a format, pentru cei pe care i-a iubit şi l-au iubit, şi în amintirile cărora doctorul Ioan Puşcaş va continua să trăiască frumos. Să aducem, aşadar, în activitatea, în viaţa şi în preocupările noastre zilnice o părticică din tot ceea ce profesorul Ioan Puşcaş ne-a lăsat, ne-a învăţat şi ne-a îndrumat”

(Marcela Coltău).

Profesorul Barbu I. Bălan şi-a încheiat discursul cu această parafrază poetică:

„A fost un OM – precum un pisc de munte-n soare, / Cu ochii – doi copii în sărbătoare, / Cu inima – o mare-n vijelie, / Cu gândurile – aripi de vultan, / Trăind o viaţă plină de elan / Şi care într-o zi s-a stins, ca o făclie, / Dar îi simţim şi azi lumina şi căldura vie…”. A continuat, spunând: „Fie-i ţărâna uşoară şi viaţa-i măreaţă în veci pomenită!”.

                                                                                                            Prof. Marin ŞTEFAN,

                                                                                                   Publicist, Şimleu Silvaniei