Alexandru STĂNESCU și OLÁH Ştefan, redivivus!

    Radio Orientarea este o ramură sportivă a radioamatorismului, una cât se poate de complexă, unind în mod armonios radiotehnica, orientarea în teren şi alergarea. A apărut pe plan internaţional în anul 1954 în: Suedia, Olanda, Iugoslavia și URSS (Rusia de azi), purtând numele de „fox hunting” (vânătoare de vulpi). Mai târziu, a fost adoptată actuala titulatură „ARDF”, adică „Amateur Radio Direction Finding”. De-a lungul timpului, în România, aceasta s-a numit: vânătoare de vulpi, radiogoniometrie de amator, radiogoniometrie operativă și radiogoniometrie. Prima competiţie internaţională a avut loc în Yugoslavia (la Ilidza, 1958), iar primul Campionat European s-a desfăşurat în Suedia (Stockholm, 1961). În anul 1980 s-a desfăşurat primul Campionat Mondial ARDF, în Polonia (la Cetniewo), unde România a câştigat o medalie de argint (Ion Drăcea – Y09BTR, în banda de 3,5 MHz) şi o medalie de bronz (Pavel Babeu – Y09TW, în banda de 144 MHz). De 11 ani (din 2006) se organizează şi Campionatul Balcanic ARDF, în fiecare an.

În România, prima competiţie de acest gen (vânătoare de vulpi) a avut loc în anul 1960, lângă Baia Mare (Lacul Sărat), iar primul Campionat Naţional s-a desfăşurat în anul 1961, lângă Bucureşti (Pădurea „Pustnicul”), separat pentru fiecare bandă de frecvenţă: unde scurte şi unde ultrascurte. Astfel, în ţara noastră, de 56 de ani s-au desfăşurat campionate naţionale de radio orientare, sub mai multe denumiri.

În acest context, în perioada 10 – 13 august 2017, în Pădurea „Stâna” din arealul localităţii Beltiug, judeţul Satu Mare, s-a desfăşurat Campionatul Naţional de Radio Orientare Individual al României, pe anul 2017, la probele: sprint (joi, 10 august a.c.); foxoring (vineri, 11 august a.c.); 144 MHz (sâmbătă, 12 august a.c.)  şi 3,5 MHz (duminică, 13 august a.c.), la 11 categorii de vârstă (feminin şi masculin), reunind 44 de concurenţi. În paralel cu acesta a avut loc şi Cupa „Castrum Zotmar 2017”, la cele patru probe amintite, la 15 categorii de vârstă (feminin şi masculin), cu 49 de concurenţi. Această competiţie a fost organizată de Clubul Sportiv „Sky Lark” din Medieşu Aurit (Judeţul Satu Mare), sub egida Federaţiei Române de Radioamatorism. Sportivii au reprezentat cluburile de profil româneşti din judeţele: Argeş (Câmpulung), Caraş-Severin ( Reşiţa şi Oraviţa), Dâmboviţa (Târgovişte), Gorj (Târgu Jiu), Hunedoara (Deva), Satu Mare (Medieşu Aurit), Suceava (Suceava), precum şi din Ungaria (au concurat numai la Cupa „Castrum Zotmar 2017”).

Din Comisia de organizare au făcut parte: Adrian Marcu – delegat al Federaţiei Române de Radioamatorism, Marcel Olah – director de concurs (președinte al CS „Sky Lark” Medieşu Aurit), Kujbus Iosif – arbitru de start (primul campion al României, anul 1961, la 144 Mhz!), Venczel Miklos– arbitru de teren şi Loredana Olah – arbitru de sosire. Traseul competiţiei (posturile de control, emiţătoarele undelor radio, lampioanele şi compostoarele electronice ) a fost stabilit de către Venczel Miklos.

S-au întocmit clasamente la toate cele patru probe amintite, pe categorii de vârstă şi gen.  La Cupa „Castrum Zotmar 2017” s-a făcut  şi un clasament general pe echipe (cluburile sportive participante), pe primul loc situându-se echipajul de la Târgovişte, condus de Pavel Babeu – multiplu campion naţional, medaliat la campionatele mondiale, europene şi balcanice. La festivităţile de premiere, organizatorii, în aplauzele celor prezenţi, i-au răsplătit pe sportivi cu: diplome, tricouri de „campion naţional”, cupe şi medalii, alături de binemeritatele felicitări.

Judeţul Sălaj a avut doi participanţi la Campionatul Naţional de Radio Orientare Individual: Alexandru Stănescu din Zalău, care a cucerit medalia de aur la proba „foxoring”, categoria „M50”, devenind campion naţional şi Oláh Ştefan din Şimleu Silvaniei, care a câştigat două medalii de argint ( proba „foxoring”, categoria M40 şi proba „144 MHz”, categoria M50. În plus, Olah Ştefan şi-a adjudecat două medalii de bronz: una la Campionatul Naţional de Radio Orientare Individual şi cealaltă la Cupa „Castrum Zotmar 2017”, ambele la proba de 3,5 MHz, categoria M50. Pentru aceste performanţe sportive, cei doi sportivi sălăjeni de seamă merită felicitările de rigoare. Bravo, băieţi! Din păcate, cei doi radioamatorişti  au reprezentat şi în acest campionat alte judeţe, prin cluburile sportive la care sunt legitimaţi. Alexandru Stănescu – multiplu campion naţional, a reprezentat judeţul Suceava ( CS „T.A.” Suceava), iar Oláh Ştefan – maestru al sportului, de două ori vicecampion european (probele de 144 MHz şi 3,5 MHz, anul 1977, la Skopje/Skoplje, Yugoslavia, acum capitala Macedoniei), medalie de bronz la Campionatul European din anul 1973 (la Komló, Ungaria – prima medalie pentru echipa României la campionatele europene), de 13 ori campion naţional şi de şase ori câştigător al Cupei României a reprezentat judeţul Satu Mare (CS „Sky Lark” din Medieşu Aurit). Acest lucru se întâmplă de mai mulţi ani, negăsindu-se o posibilitate la nivelul oraşului Şimleu Silvaniei, al municipiului Zalău şi al judeţului Sălaj pentru înfiinţarea unui astfel de club sportiv, unde copiii, elevii şi tinerii să practice radio orientarea, o activitate eminamente sportivă, cu antrenamente şi întreceri într-un cadru natural minunat, pădurea, locul ideal de menţinere a sănătăţii, prin dezvoltarea calităţilor fizice şi intelectuale. Acestea, îmbinate cu goniometria, harta topografică şi orientarea în teren, se vor concretiza atât prin necesitatea practicanţilor de a participa la diferite competiţii şi campionate sportive, cât şi prin dorinţa lor de autodepăşire şi de obţinere a unor victorii notabile. De aceea, în această conjunctură, cea cu „Alexandru Stănescu și Oláh Ștefan, redivivus!”, este necesară înfiinţarea unui asemenea club, mai ales că, Oláh Ștefan, la 70 de ani (!), cu buna sa experiență de instructor de radioamatorism la Clubul Copiilor din Șimleu Silvaniei, dorește – alături de Alexandru Stănescu – să reia activitatea de pregătire a copiilor şi tinerilor şi să nu mai concureze, la diferite competiţii sportive, alături de sportivi mai tineri ca el cu 20-30 de ani. Aşadar, aşteptăm revirimentul!…

                                                                                                                        Prof. Marin ŞTEFAN,

                                                                                                               Publicist, Şimleu Silvaniei

La Centrul Naţional de Informare şi Promovare Turistică (CNIPT) din Şimleu Silvaniei s-a desfăşurat, marţi, 1 august 2017, o conferinţă de presă cu privire la organizarea „Báthory Fest – Festivalul medieval al oraşului Şimleu Silvaniei”. Această manifestare cultural-istorică de amploare se află la ediţia a doua şi se va desfăşura în perioada 20 – 24 septembrie 2017, fiind organizată de către: Primăria şi Consiliul Local Şimleu Silvaniei, în parteneriat cu CNIPT Şimleu Silvaniei şi alţi colaboratori din ţară şi de peste hotare.

Conferinţa a început cu un salut de „bun venit!” adresat participanţilor, de către Daniel Stejerean – director al CNIPT Şimleu Silvaniei, menţionând:

„Ca de fiecare dată, mass-média din Sălaj este şi va fi un partener de încredere al CNIPT Şimleu Silvaniei. Colaborările, de-a lungul timpului, s-au dovedit a fi deosebit de bune. Prin intermediul dumnevoastră am reuşit de fiecare dată să diseminăm activităţile, proiectele şi evenimentele organizate, succesul fiind o parte din meritul dumnevoastră, al mass-média. Şi de această dată am considerat necesară informarea corectă a publicului, prin intermediul dumneavoastră, despre următorul eveniment marcant pentru oraşul nostru. Báthory Fest se vrea a fi un festival de promovare a valorilor istorice, culturale şi de legătură cu încă două ţări din Europa, Polonia şi Ungaria, în contextul unui eveniment de reconstituire a prioadei medievale, prin valorificarea ruinelor Castelului şi a Cetăţii Medievale ale familiei princiare Báthory. Istoria ne leagă prin persoana celui care a fost Sthephánus Báthory, născut chiar aici, la Şimleu Silvaniei, devenit principe al Transilvaniei şi, mai apoi, rege al Poloniei şi Lituaniei. Festivalul reprezintă un nou concept prin care ne dorim să scoatem la suprafaţă istoria acestui loc, a cetăţii şi a oraşului în sine. De aceea, anul acesta am venit cu propuneri noi, prin asociere cu Fundaţia „Báthory” din Şimleu, cu „Silvan Art” din Şimleu Silvaniei, cu  Asociaţia „Hussar” din Polonia, cu Asociaţia Profesioniştilor din Centrele de Informare Turistică din România, A.D.I. Sălaj Plus (n.m. Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Sălaj Plus”) şi vom încerca o nouă variantă de atracţie în cele patru zile de festival. În primul rând, organizatorii, partenerii şi sponsorii evenimentului vor fi împărţiţi în bresle şi caste, şi vor avea fiecare un simbol, prin afişarea unui blazon, ca să poată fi mai uşor identificaţi. Ne dorim să invităm, de asemenea, şi producători locali şi zonali, artizani şi asociaţii familiale, care să ne promoveze tradiţia şi obiceiurile, având în vedere complexitatea festivalului. Zilele de miercuri şi joi vor fi dedicate echipelor din oraşele înfrăţite ale Şimleului. Vineri seara sunt programate concerte ale trupelor locale şi ale artiştilor din zona Transilvaniei. Sâmbătă va avea loc parada costumelor medievale, urmată de partea de reconstituire istorică a trupelor invitate. Tabere de artă medievală, expoziţie de arme, dar şi un atelier de pictură vor întreţine atmosfera în această zi. Seara va avea loc un concert de muzică românească inspirată din tradiţia naţională a trupei „Mike Godoroja & Blue Spirit”. Spectacolul, care face parte dintr-un turneu naţional, este intitulat „Născut în România”.

După o prezentare de imagini elocvente, printr-un clip video „Mike Godoroja”, despre concertul ce va fi susţinut la Şimleu Silvaniei, sâmbătă seara, 23 septembrie 2017, Daniel Stejerean a mai zis:

„Duminică, ultima zi a evenimentului, va fi dedicată slujbei religioase în Biserica Romano-Catolică din localitate, monument istoric construit în 1532 de către familia Báthory. Slujba va fi în limbile: latină, română, maghiară şi va exista şi o traducere pentru partenerii noştri din Polonia. Programul complet şi detaliile vă vor fi comunicate ulterior acestei întâlniri, în momentul în care va fi definitivat de către organizatori şi parteneri”.

În continure, Septimiu Cătălin Ţurcaş – primarul oraşului Şimleu Silvaniei, a spus, printre altele:

„[…] Ideea de a crea Báthory Fest a fost una simplă. Era normal ca în oraşul nostru, oraşul în care s-a născut Ştefan Báthory, să existe un singur eveniment. […] N-am reuşit anul trecut. […] Din acest an, sper să fie un început de bun augur, luna septembrie va fi, pentru oraşul Şimleu Silvaniei, luna dedicată celui mai important om care s-a născut în oraşul nostru, respectiv Sthephánus Báthory. […] Această activitate trebuie privită ca o activitate naţionalistă locală. […] Báthory a adunat împreună cel puţin trei naţiuni: naţiunea română, aici s-a născut; naţiunea maghiară, unde există aceste conexiuni, există aceste legături pe care oraşul nostru le are cu oraşe unde familia Báthory a făcut istorie, ca exemplu, oraşul Nyirbátor şi, nu în ultimul rând, naţiunea polonă, Polonia, acolo unde Báthory a fost cel mai iubit rege. […] Mă bucur că oraşul nostru va deveni o capitală regională, din punct de vedere istoric, în septembrie. Le mulţumesc lui Daniel (n.m. Daniel Stejerean) şi tuturor acelora care s-au implicat pentru ca această activitate să fie una serioasă şi consistentă. Ne-am bucurat şi anul trecut de o acţiune foarte reuşită, o spun eu, şi cred că anul acesta va fi şi mai reuşită. Şi, anticipat, vreau să le mulţumesc tuturor acelora care îşi răpesc din timp şi se ocupă astfel, încât Şimleul să fie, aşa cum îl cunoaştem noi, la înălţime.[…]”.

Activitatea a continuat cu lansarea oficială a paginii de facebook „Báthory Fest 2017” de către Septimiu Cătălin Ţurcaş şi cu proiecţia unui trailer (video clip de 40 de secunde) despre prima ediţie a festivalului (2016), realizat de Ovidiu (Mugur) Teieru – reprezentant al mass-media sălăjeană.

În alocuţiunea sa, Acsádi Anamária – vicepreşedinte al Fundaţiei „Báthory” Şimleu Silvaniei, printre altele, spunea:

„[…] Anul acesta am invitat trei oraşe din Ungaria, înfrăţite cu Şimleu Silvaniei – Szarvas, Albertirsa şi Nyirbátor. […] Deci, miercuri, joi şi vineri se vor desfăşura activităţi pentru musafirii noştri din Ungaria, iar cele de sâmbătă şi duminică pentru oraşul Şimleu Silvaniei, organizate împreună cu Primăria şi Centrul de Informare. […] Programul activităţilor noastre va fi cunoscut la sfârşitul lunii august, începutul lunii septembrie.[…]”.

De asemenea, Laura Chirilă – manager al Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Sălaj Plus, a spus:

„[…] Noi ne-am  bucurat de această iniţiativă, la fel cum am făcut şi anul trecut, prin prisma faptului că este o modalitate, altfel, de a promova unul dintre cele mai importante obiective din jurul nostru. […] Dacă pentru cei care vin din afară nu pare impresionant, suntem convinşi că-i vom fermeca şi vor povesti despre experienţa lor, şi acest festival va creşte de la an la an, iar Şimleul îşi va lua locul pe harta turistică a judeţului, aşa cum merită, de altfel.[…]”.

În continuare au fost date răspunsuri pertinente la întrebările puse de Ana Tudoran (Sălăjeanul TV) şi de subsemnatul (Ziarul „Magazin Sălăjean”), referitoare la caracterul festivalului şi la prezenţa unor invitaţi de seamă de la nivel judeţean şi naţional. La sfârşitul conferinţei au fost înmânate invitaţiile oficiale la festival.

De menţionat că, în sală a fost amenajată o mini-expoziţie de pictură cu lucrări tematice ale elevilor de la „Silvan Art” (pregătiţi de prof. Dumitru Costălaş), tablourile fiind înrămate de SC „Simex” SA Şimleu Silvaniei. Toate tablourile (şi celelalte) vor fi expuse în timpul festivalului.

Evidenţiez faptul că, seara, timp de peste două ore, în Cetatea „Báthory” a fost proiectat filmul „Contesa însângerată”, din iniţiativa şimleuancelor Gabriela Gale şi Elisa Paşca – studente la Facultatea de Istorie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, cele care s-au aflat în practică la CNIPT Şimleu Silvaniei. A fost o premieră pentru şimleuani, într-un cadru, pe cât de natural, pe atât de feeric, când aproape 200 de spectatori aşezaţi pe baloţi de paie, pe scaune şi pe iarbă sau, pur şi simplu, în picioare au vizionat filmul despre contesa Erzsébet Báthory, verişoară (după mamă) cu Ştefan Báthory. Înainte de începere, Daniel Stejerean a prezentat câteva date despre film, în contextul evenimentelor istorice de atunci, nominalizând şi felicitând echipa de voluntariat a CNIPT Şimleu Silvaniei: Roxana Moldovan, Andrea Budai, Carla Ruţaş, Simina Seleşi, Andrada Grecu, Iulia Bob, Aida Pop şi Larisa Drăgan, precum şi cele două studente, Gabriela Gale şi Elisa Paşca.

Așadar, și în acest mod a început luna lui Gustar (august) 2017 pentru şimleuani, cu gândul de a da viaţă Cetăţii „Báthory” prin diferite activităţi, menite să reconstruiască, istoric, perioada medievală a localităţii Şimleu Silvaniei. Aşteptăm „Báthory Fest”!

                                                                                                                         Prof. Marin ŞTEFAN,

                                                                                                                Publicist, Şimleu Silvaniei

Motto: „Pomul şi învăţătorul se cunosc după roade”. (Proverb rusesc)

Miercuri, 26 iulie 2017, s-au împlinit 105 ani de când, în oraşul Şimleu Silvaniei, a fost înfiinţată „Gazeta Învăţătorilor” – ziar didactic şi politic al învăţătorilor români din Ardeal. Ca efect al nemulţumirii învăţătorilor români faţă de politica guvernelor de la Budapesta, mai ales, a celui din anul 1907, care a introdus limba maghiară în toate şcolile confesionale româneşti, învăţătorul  şimleuan Simion Oros a lansat, la 19 iulie 1912, colegilor săi sălăjeni, o inedită „Chemare”, spunând, printre altele:

„Astăzi am ajuns că toate breslele muncitorilor din ţară (chiar şi chelnerii) au organele lor de publicitate, cari le apără interesele faţă de toţi duşmanii. Singuri învăţătorii români din Ungaria (n.m., Transilvania de atunci) stau fără nici un sprijin şi fără nici o organizaţie. Este datorinţa noastră a tuturor, ca punând umăr la umăr, să sfârşim cu nepăsările trecutului şi să încercăm a pune baza solidarităţii colegiale prin fondarea „Gazetei Învăţătorilor”, care va apare săptămânal la Şimleu”.

În acest context, în 26 iulie 1912, la Şcoala Română din Şimleu Silvaniei, s-a înfiinţat „Gazeta Învăţătorilor”, cu următorul Comitet de Redacţie: preşedinte – înv. Daniil Graur (din Giurtelecu Şimleului); secretar de redacţie – înv. Simion Oros; redactor-şef şi girant – înv. Ioan P. Lazăr  (proprietar al Tipografiei „Victoria”); membri – înv. Victor Filip (Unimăt); înv. Alexandru Mânu (Şoimuş), înv. Dumitru Oros (Marin) și înv. Emil Pocola (Bocşa). Documentul care consfinţeşte acest lucru, reliefând şi principalele prevederi întru bunul mers al ziarului (mai ales finanţarea şi asigurarea părţii de fondator), s-a numit „ÎNVOIALĂ SOLIDARĂ”.

Primul număr al ziarului, în patru pagini, a apărut la 1 octombrie 1912. Din păcate, Gazeta Învăţătorilor s-a editat până în anul 1914, săptămânal (joia). Şi-a reluat, însă, apariţia între 3 februarie – 1 august 1928, cu subtitlul „Foaie didactică independentă”, la Tipografia „Măgureanu”. Apoi, în perioada 1 martie – 15 aprilie 1931, Gazeta Învăţătorilor a reapărut de trei ori, cu subtitlul „Organ didactic al învăţătorilor din judeţul Sălaj”.

Totuşi, Gazeta Învăţătorilor a prins, din nou, „viaţă”, cu subtitlul „Revistă pentru educaţie şi cultură pedagogică”,  în urma demersurilor Asociaţiei Învăţătorilor Sălăjeni (AÎS). Dorinţa celor din AÎS, aceea de a avea şi o publicaţie prin care obiectivele şi activităţile lor să fie cunoscute la nivel judeţean, naţional şi internaţional, s-a materializat în anul 2010. Este meritul de necontestat al prof. dr. Teodor Sărăcuţ-Comănescu – preşedinte al AÎS. Revista apare, bianual, sub auspiciile AÎS, în colaborare cu Inspectoratul Şcolar al Judeţului Sălaj şi Casa Corpului Didactic Sălaj, sub egida editurilor „Şcoala Noastră” şi „Casa Cărţii de Ştiinţă”. Colectivul de redacţie este următorul: redactor-şef – prof. dr. Teodor Sărăcuţ-Comănescu; secretari de redacţie – înv. Oniţa Man, înv. Florica Cighi (ambele din Zalău), înv. Mariana Aionese (Şimleu Silvaniei) şi înv. Sanda Vereş (Jibou).

Iată, aşadar, câteva cuvinte despre aniversarea „Gazetei Învăţătorilor”, scrise cu gândul la cunoaşterea, aprecierea şi preţuirea celor care au avut preocupări de seamă în bunul mers al şcolii româneşti, indiferent de perioadele sale istorice. Am procedat aşa, întrucât în actuala revistă „Gazeta Învăţătorilor” se regăsec şi câteva articole tematice scrise de mine, alături de cele ale multor dascăli sălăjeni, mai cu seamă, învăţători şi învăţătoare. Aceştia, învăţătorii şi învăţătoarele, sunt printre primii care pregătesc copilul, elevul, pentru viaţă.

„Când învăţătorul reuneşte în inima sa dragostea de profesiune şi dragostea de elevi, putem spune că este un învăţător desăvârşit”

(Lev Nikolaevici Tolstoi, 1828-1910, romancier şi dramaturg rus).

Da, pentru că

„învăţătorul este acela care face să crească două idei acolo unde există doar una”

(Elbert Hubbart, 1856-1915, scriitor, publicist şi filozof american).

La mulți ani, GAZETA  ÎNVĂȚĂTORILOR!

                                                                                                                                      Prof. Marin ŞTEFAN,

                                                                                                                             Publicist, Şimleu Silvaniei

 Motto: „Fericirea depinde de noi”. Aristotel (384-322 î.Hr.), savant şi filozof grec

Oraşul Şimleu Silvaniei este atestat documentar în anul 1251 (Vathasomlyova). Totuşi, acesta este o aşezare umană multiseculară locuită de dacii liberi, fapt dovedit de existenţa Cetăţii  „Dacidava” de pe versantul sudic al falnicei Măguri şimleuane (597 de metri altitudine), de cele două tezaure cu obiecte de aur care se găsesc în Muzeele Naţionale de Istorie din Viena şi Budapesta, precum şi de obiectele de argint expuse în Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti. În plus, descoperirea numeroaselor depozite de ceramică aparţinând culturii Wietenberg, din epoca mijlocie a bronzului (secolele XVI-XIII î.Hr., specifică Podişului Transilvaniei), întăresc acest lucru. De-a lungul timpului, oraşul Şimleu Silvaniei a  avut o dezvoltare economico-socială ascendentă datorită locuitorilor lui, oameni gospodari şi ospitalieri, cu dragoste de cultură şi frumos, ştiind să-şi respecte semenii şi să se bucure, fiecare, de roadele muncii sale.

În acest context, cu prilejul împlinirii a 766 de ani de la prima atestare documentară, în perioada 14 – 16 iulie 2017, oraşul a fost, din nou, în sărbătoare prin activităţile organizate sub genericul „Zilele oraşului Şimleu Silvaniei – 2017” (ediţia a XIV-a). În cadrul acestora, un loc important l-a avut Festivalul Internaţional de Folclor „LA FÂNTÂNA DORULUI”.

Această manifestaţie artistică de seamă a fost organizată de către Inspectoratul Şcolar Judeţean Sălaj şi Clubul Copiilor din Şimleu Silvaniei, cu sprijinul Primăriei şimleuane, al Centrului de Cultură şi Artă Sălaj, al Asociaţiei Culturale „La Fântâna Dorului” şi al Asociaţiei de Tineret „Silvatin” (ambele din Şimleu Silvaniei), sub egida Ministerului Educaţiei Naţionale. Festivalul, aflat la ediţia a XVII- a, reunit aproape 500 de interpreţi, membri ai ansamblurilor artistice din: Ucraina (Regiunile Cernăuţi şi Transcarpatia), Republica Moldova ( Chişinău şi Câşliţa Prut), Serbia (Banatul de Sud, Voivodina) şi România (judeţele: Alba, Brăila, Maramureş, Mehedinţi, Mureş, Olt, Satu Mare, Vrancea şi Sălaj). De la sediul Clubului Copiilor până la Stadionul „Măgura”, locul de desfăşurare a festivalului, şimleuanii şi nu numai, au asistat la o paradă a portului, jocului şi cântecului popular din zonele geografice ale fiecărei formaţii. Apoi, pe scena amenajată la stadion, s-a desfăşurat primirea oficială a celor 18 ansambluri ce către: Septimiu Cătălin Ţurcaş – primarul oraşului Şimleu Silvaniei; Nicolae Balaur – pretor al sectorului Râşcani din Chişinău (Republica Moldova); Doina Cociş – director executiv al Direcţiei Judeţene pentru Cultură Sălaj; Ludovic Orban – preşedinte al Partidului Naţional Liberal; Lucian Bode (Zalău),  Robert Sighiartău (Bistriţa) şi Adrian Oros (Cluj-Napoca) – toţi trei deputaţi în Parlamentul României; Ioan Radu Lazăr – viceprimar şimleuan; Cornelia Neaga – director al Clubului Copiilor şi Gavril Neaga – director al festivalului. După tradiţionalul „bun venit!”, rostit de Gavril Neaga, a vorbit Septimiu Cătălin Țurcaș despre rolul şi importanţa festivalului, urându-le succes tuturor participanţilor. La invitația acestuia, în aceeași conjunctură, au ținut alocuțiuni: Ludovic Orban, Lucian Bode, Nicolae Balaur, Doina Cociș și Cornelia Neaga. Totodată, s-a oferit tradiţionalul „colac ardelenesc” fiecărui ansamblu, făcându-se schimburi de suveniruri între organizatori şi oaspeţi, precum şi între membrii ansamblurilor artistice.

Sub coordonarea prezentatoarelor Denisa Minodora Rolnic (educatoare, Zalău) şi Daliana Lazoc (studentă, Ştiinţe Politice, Cluj-Napoca) – soliste ale Ansamblului Folcloric „Barcăul” din Şimleu Silvaniei, reprezentaţiile scenice, cântecele şi jocurile populare, precum şi costumele purtate de interpreţi (copii, elevi şi tineri) au atras mulţi spectatori în faţa scenei, sub semnul bunei dispoziţii, fiecare formaţie sau interpret beneficiind de aplauze binemeritate. Vineri, 14 iulie a.c., au evoluat, până în miez de noapte, ansamblurile  din: Baia de Aramă (Mehedinţi), Blaj (Alba), Focşani (Vrancea), Cernăuţi şi Transcarpatica (ambele, Ucraina), Satu Mare, Maramureş şi Sălaj ( Barcăul Șimleu Silvaniei – partea I, Cehu Silvaniei, Valcău și formația „Szederinda” Șimleu Silvaniei).

Duminică, 16 iulie 2017,  au evoluat, în ordine, ansamblurile artistice din: Târgu Mureş; Bădăcin (Sălaj) –„Dealul Ţarinii”; Câşliţa Prut (Republica Moldova); Lanurile (Brăila) – „Garofiţa”; Şimleu Silvaniei – „Barcăul”(partea a doua); Pârşcoveni (Olt) – „Brâuleţul”; Uzdin (Banatul de Sud, Voivodina, Serbia) şi Chişinău (Republica Moldova) –  „Moştenitorii”.

La sfârşitul festivalului, aproape de miezul nopţii, prof. Valeriu Chiper- conducătorul Formaţiei Artistice Model „Moştenitorii” şi prof. Ion Popov – directorul Liceului Teoretic „Mihail Sadoveanu” din Chişinău (acolo activează formaţia artistică) au spus, deopotrivă, printre altele:

„Suntem una dintre cele mai vechi formaţii, participantă statornică, chiar de la deschiderea festivalului. Acum, la această ediţie, am venit cu a treia generaţie de copii. Impresiile noastre, ale tuturor, sunt dintre cele mai frumoase. În decursul anilor, ne-am îndrăgostit de Şimleu Silvaniei şi de oamenii săi, harnici şi buni români. În ochii noştri am văzut schimbări profunde, în bine, ale urbei de la poalele Măgurii. Venind la Şimleu Silvaniei, ne înfruptăm zdravăn din „Fântâna Dorului”. De fiecare dată „Fântâna Dorului” ne-adună în jurul ei, pe noi şi pe românii de pretutindeni, dându-ne speranţa în consolidarea bunei prietenii, a iubirii limbii române, a statorniciei valorilor poporului român şi a tradiţiilor sale. Mulţumim! La mulţi ani, Şimleu Silvaniei!”.

            În acelaşi context, prof. Gavril Neaga – directorul festivalului, spunea:

„A fost un festival de amploare şi de calitate, reunind 18 formaţii artistice din ţară şi de peste hotare. Manifestaţia a reprezentat un prilej deosebit de întâlnire şi reîntâlnire a românilor de pretutindeni, pentru a-şi cunoaşte tradiţiile, obiceiurile, portul, vorbind frumoasa limbă românească. Pentru românii de peste graniţe am făcut donaţii de carte românească, hărţi, broşuri, materiale etnografice, CD-uri etc. Pentru acestea, mulţumim doamnei Florica Pop – manager al Bibliotecii Judeţene Sălaj şi domnului Daniel Săuca – manager al Centrului de Cultură şi Artă Sălaj, precum şi altor oameni de bine din oraşul nostru. În acelaşi timp, mulţumim tuturor partenerilor noştri, cei care ne-au sprijinit în organizarea şi desfăşurarea festivalului. Frumoasa activitate îşi continuă drumul, iar în iulie 2018, ne vom întâlni, din nou, aici, în Şimleu Silvaniei –  capitala românilor de pretutindeni. La mulţi ani, Şimleu Silvaniei!”.

Aşadar, la Şimleu Silvaniei şi-au dat mâna, iarăşi, românii de pretutindeni cu locuitorii oraşului şi nu numai. În cele două zile de spectacol, interpreţii care au urcat pe scena festivalului au fost aplaudaţi cu multă generozitate de către întreaga asistenţă, pentru că au făcut cunoscute tradiţiile şi particularităţile cântecului, dansului şi portului popular de pe meleagurile fiecăruia. Prestigiosul festival a fost un eveniment cultural-artistic cu reverberaţii dintre cele mai puternice în inimile şi sufletele tuturor românilor. I-am văzut pe mulţi dintre aceştia bucuroşi, chiar fericiţi, considerându-se „ambasadorii” localităţilor pe care le reprezintă! Da, pentru că aici, la Şimleu Silvaniei, s-a adunat, din nou, marea familie a folclorului românesc, chemând spre rădăcini copii, elevi şi tineri ai românilor de pretutindeni. În plus, au fost reliefate: cunoaşterea oamenilor, ocupaţiile şi obiceiurile locurilor fiecăruia, realizându-se un schimb de informaţii despre multe domenii de activitate. Ca atare, pot spune că „distanţa ne apropie”, iar istoria românilor a fost, și aici, la ea acasă, iar Şimleu Silvaniei a devenit „capitala spirituală” a românilor de pretutindeni!

La mulţi ani, Şimleu Silvaniei!

                                                                                                                                Prof. Marin ŞTEFAN,

                                                                                                                       Publicist, Şimleu Silvaniei

Duminică, 16 iulie 2017, au continuat activitățile organizate pentru sărbătorirea urbei de la poalele Măgurii, sub genericul „Zilele oraşului Şimleu Silvaniei – 2017”. Acestea au început cu partea a doua a Festivalului Internaţional de Folclor „La Fântâna Dorului”, pe scena instalată la Stadionul „Măgura”.

Astfel, au evoluat, în ordine, ansamblurile artistice din: Târgu Mureş; Bădăcin (Sălaj) –  „Dealul Ţarinii”; Câşliţa Prut (Republica Moldova); Lanurile (Brăila) – „Garofiţa”; Şimleu Silvaniei – „Barcăul”(partea a doua); Pârşcoveni (Olt) – „Brâuleţul”; Serbia şi Chişinău (Republica Moldova) –  „Moştenitorii”. Din nou, reprezentaţiile scenice şi costumele populare au încântat spectatorii, fiecare ansamblu sau interpret fiind răsplătit cu aplauzele cuvenite.

Apoi, îndrăgitele artiste  Angela Rusu şi Sava Negrean Brudaşcu, două doamne ale muzicii populare româneşti, au încântat publicul, fiind aplaudate îndelung şi în mod repetat pentru prestaţia scenică. Angela Rusu a cântat, printre alte melodii: Asta-i horea maicii mele; Unii au crucea la poartă; Dorul ce m-apasă; Toate şogoriţele; Drumul gării din Beclean; Trec zilele omului; Nu-i pământ ca şi Ardealul; Mămăliga cu mujdei; M-am împrietenit cu viaţa. De asemenea, Sava Negrean Brudaşcu, a interpretat, printre altele, cântecele: Dragu’ mi-i danţu’ şi jocu’; De iubit nu-i totdeauna; Aşteaptă-mă, dor, că vin; Bade, unde-ai fost aseară; Multe mândre vreau să am; Mămăliga şi mălaiu’; Florile de liliac; Bată-l Dumnezeu, să-l bată; Rămas bun, căsuţă dragă; Am avut şi n-am avut; Transilvania măreaţă.

La sfârşit, aproape de miezul nopţii, prof. Valeriu Chiper- conducătorul Formaţiei Artistice Model „Moştenitorii” şi prof. Ion Popov – directorul Liceului Teoretic „Mihail Sadoveanu” din Chişinău (acolo activează formaţia artistică) au spus, deopotrivă, printre altele: „Suntem una dintre cele mai vechi formaţii, participantă statornică, chiar de la deschiderea festivalului. Acum, la această ediţie, am venit cu a treia generaţie de copii. Impresiile noastre, ale tuturor, sunt dintre cele mai frumoase. În decursul anilor, ne-am îndrăgostit de Şimleu Silvaniei şi de oamenii săi, harnici şi buni români. În ochii noştri am văzut schimbări profunde, în bine, ale urbei de la poalele Măgurii. Venind la Şimleu Silvaniei, ne înfruptăm zdravăn din „Fântâna Dorului”. De fiecare dată „Fântâna Dorului” ne-adună în jurul ei, pe noi şi pe românii de pretutindeni, dându-ne speranţa în consolidarea bunei prietenii, a iubirii limbii române, a statorniciei valorilor poporului român şi a tradiţiilor sale. Mulţumim! La mulţi ani, Şimleu Silvaniei!”.

            În acelaşi context, prof. Gavril Neaga – directorul festivalului, spunea: „A fost un festival de amploare şi de calitate, reunind 18 formaţii artistice din ţară şi de peste hotare. Manifestaţia a reprezentat un prilej deosebit de întâlnire şi reîntâlnire a românilor de pretutindeni, pentru a-şi cunoaşte tradiţiile, obiceiurile, portul, vorbind frumoasa limbă românească. Pentru românii de peste graniţe am făcut donaţii de carte românească, hărţi, broşuri, materiale etnografice, CD-uri etc. Pentru acestea, mulţumim doamnei Florica Pop – manager al Bibliotecii Judeţene Sălaj şi domnului Daniel Săuca – manager al Centrului de Cultură şi Artă Sălaj, precum şi altor oameni de bine din oraşul nostru. În acelaşi timp, mulţumim tuturor partenerilor noştri, cei care ne-au sprijinit în organizarea şi desfăşurarea festivalului. Frumoasa activitate îşi continuă drumul, iar în iulie 2018, ne vom întâlni, din nou, aici, în Şimleu Silvaniei –  capitala românilor de pretutindeni. La mulţi ani, Şimleu Silvaniei!”.

                                                                                                                                Prof. Marin ŞTEFAN,

                                                                                                                       Publicist, Şimleu Silvaniei