Motto: „Prezentul este sărbătoarea care trebuie trăită prin învăţămintele din trecut şi visurile din viitor”. Paulo COELHO (n. 24 august 1947), scriitor brazilian

Oraşul Şimleu Silvaniei este atestat documentar în anul 1251 (Vathasomlyova). Totuşi, acesta este o aşezare umană multiseculară locuită de dacii liberi, fapt dovedit de existenţa Cetăţii  „Dacidava” de pe versantul sudic al falnicei Măguri şimleuane (597 de metri altitudine), de cele două tezaure cu obiecte de aur care se găsesc în Muzeele Naţionale de Istorie din Viena şi Budapesta, precum şi de obiectele de argint expuse în Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti. În plus, descoperirea numeroaselor depozite de ceramică aparţinând culturii Wietenberg, din epoca mijlocie a bronzului (secolele XVI-XIII î.Hr., specifică Podişului Transilvaniei), întăresc acest lucru. De-a lungul timpului, oraşul Şimleu Silvaniei a  avut o dezvoltare economico-socială ascendentă datorită locuitorilor lui, oameni gospodari şi ospitalieri, cu dragoste de cultură şi frumos, ştiind să-şi respecte semenii şi să se bucure, fiecare, de roadele muncii sale.

            În acest context, cu prilejul împlinirii a 766 de ani de la prima atestare documentară, în perioada 14 – 16 iulie 2017, oraşul a fost, din nou, în sărbătoare prin activităţile organizate sub genericul „Zilele oraşului Şimleu Silvaniei – 2017” (ediţia a XIV-a), de către Primărie şi Consiliul Local, în parteneriat cu SC Caravana lui Axinte SRL. S-au desfăşurat activităţi diverse la care au participat mulţi şimleuani şi sălăjeni, precum şi oaspeţi din ţară şi de peste hotarele României.

            Ca de fiecare dată, startul a fost dat prin activităţile desfăşurate în cadrul Festivalului Internaţional de Folclor „La Fântâna Dorului”, manifestaţie artistică de seamă organizată de către Inspectoratul Şcolar Judeţean Sălaj şi Clubul Copiilor din Şimleu Silvaniei, cu sprijinul Primăriei şimleuane, al Centrului de Cultură şi Artă Sălaj, al Asociaţiei Culturale „La Fântâna Dorului” şi al Asociaţiei de Tineret „Silvatin” (ambele din Şimleu Silvaniei), sub egida Ministerului Educaţiei Naţionale. Festivalul, aflat la ediţia a XVII- a, reunit aproape 500 de interpreţi, membri ai ansamblurilor artistice din: Ucraina (Regiunile Cernăuţi şi Transcarpatia), Republica Moldova ( Chişinău şi Câşliţa Prut), Serbia (Banatul Sârbesc) şi România (judeţele: Alba, Brăila, Maramureş, Mehedinţi, Mureş, Olt, Satu Mare, Vrancea şi Sălaj). De la sediul Clubului Copiilor până la Stadionul „Măgura”, locul de desfăşurare a festivalului, şimleuanii şi nu numai, au asistat la o paradă a portului, jocului şi cântecului popular din zonele geografice ale fiecărei formaţii. Apoi, pe scena amenajată la stadion, s-a desfăşurat primirea oficială a celor 18 ansambluri ce către: Septimiu Cătălin Ţurcaş – primarul oraşului Şimleu Silvaniei; Nicolae Balaur – pretor al sectorului Râşcani din Chişinău (Republica Moldova); Doina Cociş – director executiv al Direcţiei Judeţene pentru Cultură Sălaj; Ludovic Orban – preşedinte al Partidului Naţional Liberal; Lucian Bode (Zalău),  Robert Sighiartău (Bistriţa) şi Adrian Oros (Cluj-Napoca) – toţi trei deputaţi în Parlamentul României; Ioan Radu Lazăr – viceprimar şimleuan; Cornelia Neaga – director al Clubului Copiilor şi Gavril Neaga – director al festivalului. După tradiţionalul „bun venit!”, rostit de Gavril Neaga, a vorbit Septimiu Cătălin Țurcaș despre rolul şi importanţa festivalului, urându-le succes tuturor participanţilor. La invitația acestuia, în aceeași conjunctură, au ținut alocuțiuni: Ludovic Orban, Lucian Bode, Nicolae Balaur, Doina Cociș și Cornelia Neaga. Totodată, s-a oferit tradiţionalul „colac ardelenesc” fiecărui ansamblu, făcându-se schimburi de suveniruri între organizatori şi oaspeţi, precum şi între membrii ansamblurilor artistice.

            În reprezentaţiile scenice, cântecele şi jocurile populare, precum şi costumele purtate de interpreţi au atras mulţi spectatori în faţa scenei, sub semnul bunei dispoziţii, fiecare formaţie sau interpret beneficiind de aplauze binemeritate. Sub coordonarea prezentatoarelor Denisa Minodora Rolnic şi Daliana Lazoc – soliste ale Ansamblului Folcloric „Barcăul” din Şimleu Silvaniei, au evoluat, până în miez de noapte, formaţiile din: Baia de Aramă (Mehedinţi), Blaj (Alba), Focşani (Vrancea), Cernăuţi şi Transcarpatica (ambele, Ucraina), Satu Mare, Maramureş şi Sălaj ( Barcăul Șimleu Silvaniei – partea I, Cehu Silvaniei, Valcău și formația „Szederinda” Șimleu Silvaniei). Celelalte formaţii şi-au desfăşurat programul duminică, după amiază. Despre evoluţia acestora şi a celorlalţi artişti, precum şi despre Cupa „Şimleu” (minifotbal) şi întrecerile de şah voi scrie în ziarul „Magazin Sălăjean” de marţi, 18 iulie 2017.

            Sâmbătă, 15 iulie a.c., în amiaza zilei, în Sala Mare a Primăriei oraşului Şimleu Silvaniei s-a desfăşurat o adunare festivă la care au participat reprezentanţi ai Primăriei, membrii Consiliului Local, reprezentanţi ai unor instituţii şi societăţi comerciale, primari ai unor localităţi sălăjene, oaspeţi din Ungaria (Nyirbátor, Szarvas şi Albertirsa – oraşe înfrăţite cu Şimleu Silvaniei) şi din Republica Moldova (sectorul Râşcani din Chişinău – înfrăţit cu Şimleu Silvaniei), precum şi reprezentanţi ai presei sălăjene. Dup salutul de rigoare, Septimiu Cătălin Ţurcaş a ţinut un discurs pertinent, felicitându-i pe şimleuani pentru contribuţia substanţială la dezvoltarea oraşului. Reliefând ceea ce s-a înfăptuit, a mulţumit tuturor instituţiilor şi unităţilor economice, fără a uita de: personalul Primăriei, consilierii locali, şcoli şi grădiniţe, armată, poliţie, secţiile inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă şi de jandarmi, organizaţiile nonguvernamentale, oameni de afaceri, cultele religioase, cetăţenii de onoare ai oraşului, unele personalităţi şimleuane şi prieteni, presa locală şi cea naţională. În plus, a evidenţiat implicarea deputatului Lucian Bode la dezvoltarea oraşului, buna conlucrare cu cele trei oraşe maghiare înfrăţite cu Şimleu Silvaniei, precum şi colaborarea cu noul pretor moldovean, Nicolae Balaur.

În continuare, Septimiu Cătălin Ţurcaş a înmânat consilierilor locali, în mod aleatoriu, legitimaţiile oficiale, cele care atestă calitatea acestora.

De asemenea, au vorbit: Nicolae Balaur, Máté Antal – primar al oraşului Nyirbátor; Babák Mihály – primar al oraşului Szarvas, Kovács Zoltanné dr. – secretar al oraşului Albertirsa (traducător, Berek Ştefan – consilier judeţean sălăjean) şi Lucian Bode. Aceştia au transmis mesaje de salut, felicitări şi gânduri de bine şimleuanilor, asigurându-i de o bună conlucrare în viitor, spre binele tuturor.

În aplauzele asistenţei, Septimiu Cătălin Ţurcaş a prezentat-o pe doamna Elisabet Ficher – supravieţuitoare a Lagărului de Concentrare de la Auschwitz, mulţumindu-i pentru noua prezenţă la „Zilele Oraşului” (locuieşte în Statele Unite ale Americii) şi dăruindu-i cărţile care au fost scrise despre Şimleu Silvaniei.

După rugăciunea „Tatăl nostru”, oficiată de preoţii prezenţi, s-au făcut schimburi de cadouri simbolice, iar frumoasa adunare festivă s-a încheiat într-o notă de cordialitate, cu fotografii de grup, fiecare participant închinând o cupă de şampanie.

Activităţile cultural-artistice au continuat, după amiază, sub coordonarea cântăreţei Julia Jianu (Bucureşti), chiar dacă ploaia a întârziat desfăşurare acestora. Programul a fost deschis de Trupa „Outloud” Şimleu Silvaniei (trei reprize de dans hip-hop, coregrafia: Diana Muntean şi Noemi Paşan). Au evoluat, apoi: Andreea Rus (interpretând cântecele: Rolling in the Deep, Without You şi Jolene), Alex Moisi (Învaţă să ierţi), Trupa „AKA” – Carla Ruţaş, Aida Pop şi Andrea Budai (Ploaia care va veni, Shape of You, Fata din vis şi Sha la la), Julia Jianu ( Mi-e dor de ochii tăi, Sexy şi rea, E treaba mea), Vacanţa Mare – Radu Pietreanu, Mugur Mihăescu şi Florin Petrescu (umor şi parodii muzicale), Corina – din Satu Mare ( Fete din Balcani, A ta, Nimeni altcineva, Neprevăzut, Roata se întoarce, Pernele moi etc.), precum şi arhicunoscutele trupe „Talisman” şi „Zdob şi Zdub”. Spectacolul s-a încheiat cu un atractiv „foc de artificii”.

Menţionez că, miile de participanţi au profitat de prezenţa unui diversificat parc de distracţii, a tarabelor cu exponate ale meşterilor populari (articole de sezon, jucării etc.), precum şi de spaţiile amenajate pentru gustoasele mâncăruri şi băuturi.

Aşadar, la mijlocul lunii lui Cuptor (iulie) 2017, oraşul Şimleu Silvaniei s-a aflat în sărbătoare, în ciuda ploii de sâmbătă după amiază, o sărbătoare pe măsura aşteptărilor tuturor, de la organizatorii şi sponsorii implicaţi, acei oameni de bine, care şi-au adus o substanţială contribuţie la organizarea şi desfăşurarea „Zilelor oraşului Şimleu Silvaniei”.

La mulţi ani, ŞIMLEU SILVANIEI!

                                                                                                                   Prof. Marin ŞTEFAN,

                                                                                                          Publicist, Şimleu Silvaniei

 Motto: „ Medicina este ştiinţa şi conştiinţa încălzite de iubire faţă de oameni”.

Iuliu HAȚIEGANU (1885-1959), renumit medic internist şi membru al Academiei Române

Luni, 10 iulie 2017, s-au împlinit 85 de ani de la naşterea doctorului Ioan PUŞCAŞ – celebru medic şimleuan, sălăjean, naţional şi internaţional, un cercetător performant în gastroenterologie, cel care a inventat miraculosul medicament „ULCOSILVANIL”, pentru tratarea ulcerelor gastrice şi duodenale (în anul 1972, brevetat în 89 de ţări) şi a avut un rol decisiv în construirea modernei instituţii medicale, care-i poartă numele: Spitalul Orăşenesc „Prof. Dr. Ioan Puşcaş” Şimleu Silvaniei. El a văzut lumina zilei în a zecea zi a lunii lui Cuptor (iulie) 1932, în localitatea sălăjeană Treznea (atestată documentar în anul 1440, Ewrdegkuth), declarată „localitate-martir” în anul 1995.

Cu acest prilej, duminică 9 iulie 2017, din iniţiativa organizaţiei oraşului Şimleu Silvaniei a Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat (PNŢCD), s-au desfăşurat două activităţi de comemorare a distinsului prof. univ.dr.docent Ioan Puşcaş. S-au implicat în mod substanţial: Marius Ilieş – preşedinte PNŢCD Şimleu Silvaniei, Delia Elena Pop – secretar şi Marius Hiriş – membru.

Prima activitate a avut loc la Biserica Ortodoxă cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” din Treznea. După încheierea Sfintei Liturghii, s-a oficiat un parastas în memoria dr. Ioan Puşcaş, prin contribuţia fiicei sale, dr. Iuliana Carmen Puşcaş-Herea. Acolo, în faţa multor enoriaşi localnici şi a invitaţilor, au vorbit despre dr. Ioan Puşcaş preotul paroh Ionuţ Ştirb şi prof.univ.dr.ing. Barbu I. Bălan – preşedinte executiv al Federaţiei Naţionale a Românilor Persecutaţi Etnic (FNRPE) „PRO MEMORIA 1940-1945” şi redactor coordonator al Revistei „PRO MEMORIA 1940-1945”. Au fost depuse coroane de flori şi jerbe la mormântul dr. Ioan Puşcaş şi s-a vizitat Casa Memorială „Profesor Doctor Ioan Puşcaş” 10.07.1932 – 04.04.2015.

A doua activitate s-a organizat la Centrul Naţional de Informare şi Promovare Turistică (CNIPT) din Şimleu Silvaniei, unde s-a desfăşurat simpozionul „Profesor Doctor Ioan Puşcaş – o viaţă, o carieră”, în prezenţa unora dintre invitaţii nominalizaţi de organizatori, cei care l-au cunoscut şi au apreciat activitatea acestuia. Din păcate, unii dintre invitaţi au lipsit…

După deschiderea oficială a drd. Daniel Stejerean – director al CNIPT Şimleu Silvaniei, sub coordonarea doamnei Delia Elena Pop, au ţinut expozeuri tematice: Luminiţa Paşca – jurist la Primăria Şimleu Silvaniei, prezentând şi mesajul ing. Septimiu Cătălin Ţurcaş – primarul oraşului Şimleu Silvaniei; Anton Jan Criste – preşedinte al PNŢCD, filiala Sălaj – activitatea politică a dr. Ioan Puşcaş; prof. Barbu I. Bălan din Cluj-Napoca, prieten bun al dr. Ioan Puşcaş – selecţiuni din articolul publicat în nr. 2 (46) 2015 al Revistei „PRO MEMORIA 1940-1945” despre ceremonia de pomenire şi înhumare a dr. Ioan Puşcaş, adăugând un „madrigal de ultimă oră”; dr.chim. Marcela Coltău – manager al Spitalului Orăşenesc „Prof.Dr. Ioan Puşcaş” Şimleu Silvaniei – viaţa şi activitatea mediclă ale dr.Ioan Puşcaş şi Marius Ilieş – personalitatea dr. Ioan Puşcaş. Concomitent cu discursurile acestora s-a derulat şi o pilduitoare proiecţie video tematică, realizată de Ovidiu (Mugur)Teieru – reprezentant al mass-média sălăjeană. Prezint, în continuare, câteva „date” regăsite în aceste cuvântări.

Doctorul Ioan Puşcaş a absolvit Facultatea de Medicină din Timişoara (1952-1958) şi a obţinut doctoratul în ştiinţe medicale în anul 1972. A avut un bun parcurs profesional, fiind: medic de circumscripţie (Comuna Plopiş, 1958-1962), medic secundar (Oradea, 1962-1963), medic specialist boli interne (Şimleu Silvaniei, 1965-1972), medic primar boli interne (Şimleu Silvaniei, din anul 1972), medic şef secţia boli interne (Şimleu Silvaniei, 1973-1987), medic primar gastroenterolog (Şimleu Silvaniei, din anul 1977), director al Spitalului Orăşenesc Şimleu Silvaniei (1987-1989), director al Centrului de Cercetări şi Asistenţă Medicală din Şimleu Silvaniei (1990-2004)), profesor asociat de medicină internă la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Timişoara (1995), profesor de medicină internă şi gastroenterologie la Facultatea de Medicină din Oradea (1996-2010) şi prorector al Universităţii din Oradea (1996-2004). Dr. Ioan Puşcaş a introdus endoscopia digestivă optică (Şimleu Silvaniei, 1975), videoendoscopul optic (prima dată în România, 1980) şi videoendoscopia electronică (Şimleu Silvaniei, 1985). A fost conducător al cursului de competenţă în endoscopie digestivă, diagnostic şi terapeutică (din anul 1999) şi conducător de doctorate în medicină (din anul 2000).

În această conjunctură, dr. Ioan Puşcaş a fost un prodigios inventator (42 de brevete şi 126 de descoperiri medicale) şi un ctitor cu aleasă vocaţie, născut în „zodia patriotismului” (cum ziceam eu la înmormântarea sa). Da, pentru că s-a implicat în viaţa politică şi civică şimleuană şi sălăjeană. Încă din tinereţe, în anul 1979, a înfiinţat cu un grup de intelectuali sălăjeni „Clubul de la Bocşa”, unde s-a născut propunerea ca ziua de 1 Decembrie să fie „Ziua Naţională a României”!  A fost preşedinte al PNŢCD Sălaj, preşedinte al Fundaţiei Cultural-Istorice „Iuliu Maniu”, preşedinte al Fundaţiei „Gheorghe Pop de Băseşti – Maramureş”, preşedinte al Asociaţiei Refugiaţilor, Expulzaţilor, Deportaţilor şi Deţinuţilor Politici din Sălaj şi vicepreşedinte al FNRPE. A iniţiat şi a sprijinit cu mult devotament ridicarea monumentelor din comunele Ip şi Treznea şi nominalizarea acestora ca „Localităţi Martir ale Neamului Românesc”.

Dr.Ioan Puşcaş a fost un fervent susţinător al devizei „Mens sana in corpore sano”, pentru că, antrenând corpul, antrenăm mintea. El a fost un bun jucător de volei şi apreciat conducător al echipei de volei „Silvania” Şimleu Silvaniei, cea care a activat mulţi ani în Divizia Naţională „B” şi cinci ani în Divizia Naţională „A”. După ce s-a clasat pe locul III în campionatul anului 1982 (după Dinamo şi Steaua), echipa „Silvania” a câştigat „Cupa Balcanică”, în anul 1983!

Dr. Ioan Pușcaș a avut peste 600 de articole și comunicări științifice de specialitate, fiind autor și coautor la 17 tratate și cărți medicale apărute la edituri din România și din străinătate. El a fost „om al anului” de mai multe ori, nominalizat de către Institutul Biografic din Cambridge (Anglia), precum şi de către American Biografical Institute printre „5000 Personalităţi ale Lumii” şi  „500 Oameni influenţi ai Lumii”. A fost „Doctor Honoris Causa” al Universităţii „Vasile Goldiş” din Arad, membru al Asociaţiei Balcanice de Medicină, Visiting-Professor al Universităţii de Medicină „Hypocrate” din Atena, al Academiei de Ştiinţe din New York, al Societăţilor Panamericane, Argentiniene, Mexicane şi Americane de Gastroenterologie şi al Societăţii Americane de Endocrinologie. A fost prezent la numeroase manifestări şi congrese de specialitate internaţionale, organizând, printre altele, primul simpozion internaţional „Progrese în Fiziopatologia şi Tratamentul Ulcerului Gastric şi Duodenal”, desfăşurat în România (Băile Felix-Oradea, octombrie 1985), la care au participat peste 700 de medici, reprezentând „elita gastroenterologiei mondiale”.

În anul 1974, dr. Ioan Puşcaş a fost decorat cu Ordinul „Meritul ştiinţific” – clasa a III-a, fiind primul „Cetăţean de Onoare” al oraşului Şimleu Silvaniei şi al localităţilor Treznea (Sălaj) şi Băseşti (Maramureş). Despre viaţa şi activitatea lui Ioan Puşcaş se regăsesc date concrete în Dicţionarele Biobibliografice „OAMENI DE SEAMĂ AI SĂLAJULUI” (Zalău – 2006, volumul II, paginile 167-170) şi „SĂLAJ – OAMENI ŞI OPERE” (Editura Dacia XXI, 2011, paginile 273-274).

Din păcate, dr. Ioan Puşcaş a părăsit această frumoasă viaţă pământeană în dimineaţa zilei de 4 aprilie 2015. Pentru valoroasa sa activitate medicală, cutural-istorică şi sportivă, dr. Ioan Puşcaş a fost, este şi rămâne un om de seamă al Sălajului şi al României, o personalitate cunoscută şi apreciată în lumea întreagă. El a fost un om care a trăit lângă oameni şi pentru oameni. Iată câteva considerente exprimate la simpozion:

„A fost o personalitate puternică, ascultat şi respectat în diferite medii sociale, iar asta a ajutat la propagarea ideilor naţionalist-ţărăniste într-o societate spălată pe creier, după zeci de ani de comunism” (Anton Jan Criste); „Pentru noi, şimleuanii, doctorul Ioan Puşcaş este o emblemă, o veritabilă carte de vizită oriunde am ieşi în lume, pentru că atunci când vorbim despre provenienţa natală, este imposibil ca cineva să nuasocieze oraşul Şimleu Silvaniei cu numele său”

(Septimiu Cătălin Ţurcaş);

„Spitalul pe care l-a construit şi care îi poartă numele, casa memorială din localitatea natală, la fel ca şi mormântul său din Treznea, vor fi locuri de aducere-aminte, puncte de referinţă pentru apropiaţi, pentru prieteni, pentru cei pe care i-a format, pentru cei pe care i-a iubit şi l-au iubit, şi în amintirile cărora doctorul Ioan Puşcaş va continua să trăiască frumos. Să aducem, aşadar, în activitatea, în viaţa şi în preocupările noastre zilnice o părticică din tot ceea ce profesorul Ioan Puşcaş ne-a lăsat, ne-a învăţat şi ne-a îndrumat”

(Marcela Coltău).

Profesorul Barbu I. Bălan şi-a încheiat discursul cu această parafrază poetică:

„A fost un OM – precum un pisc de munte-n soare, / Cu ochii – doi copii în sărbătoare, / Cu inima – o mare-n vijelie, / Cu gândurile – aripi de vultan, / Trăind o viaţă plină de elan / Şi care într-o zi s-a stins, ca o făclie, / Dar îi simţim şi azi lumina şi căldura vie…”. A continuat, spunând: „Fie-i ţărâna uşoară şi viaţa-i măreaţă în veci pomenită!”.

                                                                                                            Prof. Marin ŞTEFAN,

                                                                                                   Publicist, Şimleu Silvaniei

Este atât de frumos să ne păstrăm tradițiile și să perpetuăm frumosul popular peste ani și ani. Așa este și cazul iei, ce este un element atât de frumos și nelipsit din portul popular românesc.

Ziua Universală a iei este sărbătorită în fiecare an pe 24 iunie pentru a promova cămașa din pănză cu broderii impresionante, care amintește de lada cu zestre a bunicii. Bluza tradițională românească este celebrată de români odată cu  Sânzienele și cu Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul.

Această sărbătoare a iei a fost lansată în data de 7 ianuarie 2013 și este sărbătorită în peste 50 de țări.

Ia este un element vestimentar specific doar femeii și este croită în formă de cruce

În cinstea iei s-a organizat o frumoasă întâlnire la biblioteca orășenească din Șimleu-Silvaniei pe data de 23 iunie 2017 iar evenimentul a fost intitulat ,,Iubim și simțim românește”, iar acestea au fost cuvintele cu care doamna bibliotecară Pascu i-a întâmpinat pe toți cei prezenți.

Ideile de discuție dezbătute la eveniment au fost: cine poartă ia?, cum sunt confecționate iile, părțile componente ale iei, mituri despre portul românesc (ex. Poalele sunt croite în așa fel încât să apere purtătorul de pericole și vrăji).

În cadrul evenimentului, a avut loc și o expoziție ,,Ia din Ardeal și până în Bucovina”. În acest sens, doamna preoteasă Borz Maria din Bădăcin a prezentat câteva modele de ii din Bădăcin și a vorbit despre importanța păstrării culturii românești.

La eveniment au fost prezente și două interprete de muzică populară: Borz Cristina și Pop Crina, care au interpretat cântece populare românești.

Domnul Costelaș Dumitru a vorbit despre importanța portului popular românesc.

Acest eveniment a fost unul informativ-educativ pentru cetățenii orașului Șimleu-Silvaniei.

Încheirea acestuia a fost într-un stil specific românesc, cu o horă tradițională de excepție.

Motto: „ Adevăratul eroism constă în a fi superior faţă de problemele vieţii, în orice fomă ne-ar provoca la luptă”. Napoleon Bonaparte (1769 – 1821), împărat al Franţei

De 97 de ani (ca urmare a Decretului-lege nr.1693/4 mai 1920), după Praznicul Sfintei Sărbători Înălţarea Domnului (Ispasul), românii sărbătoresc şi Ziua Eroilor. Drept prinos pentru toţi eroii neamului românesc, aceasta a fost proclamată sărbătoare naţională prin Legea nr.379/2003. În acest context, joi, 25 mai 2017, Garnizoana Şimleu Silvaniei, Primăria şi Consiliul Local au organizat activităţi de sărbătorire a Zilei Eroilor.

Festivităţile au început înaintea prânzului, la Cimitirul Eroilor. Din anul 2015, aşa se numeşte Cimitirul Catolic (strada Mihail Sadoveanu), întrucât atunci a fost identificat, în incinta acestuia, mormântul sergentului Emil Barbu (1920-1944), din satul Ludişor, comuna Voila (județul Braşov). Acesta a decedat în urma transportului de muniţie înspre Şimleu Silvaniei. De asemenea, acolo sunt şi 10 morminte ale unor soldaţi germani, căuţi în luptele din zona Şimleului, în perioada 5 septembrie – 16 octombrie 1944, în timpul retragerii lor spre Carei. În prezenţa ing. Septimiu Cătălin Ţurcaş – primarul oraşului, a col. Anghel Ioana – comandantul Batalionului 315 Artilerie „Simion Bărnuţiu” şi a unor cadre militare din Garnizoana şimleuană  s-a efectuat un ceremonial de pomenire şi de cinstire a acestora, cu Gardă de Onoare, serviciu religios şi depuneri de coroane de flori. La finalul ceremoniei, trompetul a dat stingerea pentru toţi eroii.

Apoi, activităţile au continuat în jurul Sfintei Troiţe din faţa Bisericii Ortodoxe nr.1, unde, la ora 12:00, în dangătul clopotelor, începea ceremonia, în prezenţa multor şimleuani şi nu numai. Pe fondul muzical al „marşului de întâmpinare”, Garda de Onoare alcătuită din militari ai Regimentului 69 Artilerie Mixtă „Silvania”, sub comanda mr. Adrian Anghel, a dat onorul primarului Septimiu Cătălin Ţurcaş şi colonelului Ştefan Toader – comandantul Garnizoanei şimleuane, care au salutat Drapelul de Luptă şi au trecut în revistă Garda de Onoare.

În continuare, a fost intonat Imnul de Stat al României, urmând Te Deumul soborului de preoţi de la Bisericile Ortodoxe şi Greco-Catolice, cu săvârşirea parastasului de pomenire pentru eroii români căzuţi pe câmpurile de luptă pentru libertate, dreptate şi credinţă, pentru apărarea ţării şi întregirea acesteia. Întreaga solemnitate a fost coordonată de plt. Maria-Claudia Ungureanu, având şi o scută expunere tematică, iar sonorizarea fost asigurtă de dl. Romeo Oltean (Primăria şimleuană).

În discursul său, col. Ştefan Toader a spus, printre altele:

„ […] Cinstirea eroilor este o datorie sacră a oricărui popor, pe cale de consecinţă, şi a fiecăruia dintre noi. Mai mult decât atât, este o datorie a fiecărui popor şi este o tradiţie să cinstim mormintele celor care au căzut pe teritoriul României şi aparţin altor state, indiferent că ne-au fost aliaţi sau ne-au fost inamici. Această sărbătoare îşi are originea în anul 1920, când a fost proclamată cinstirea eroilor. […] De asemenea, în anul 1923 a fost creată instituţia Eroului Necunoscut şi a Ostaşului Necunoscut. Ostaşul Necunoscut a fost identificat de către unul dintre cei mai tineri militari, un elev din Liceul Militar, pe numele său Eusebiu Camilar, care a fost pus să arate, dintre sicriile aflate în faţa sa, unul dintre ele. Trecând prin faţa lor, a ales unul dintre ele şi a spus „acesta este tatăl meu”. […] Să ne aplecăm frunţile în faţa acestor martiri ai neamului, prin sacrificiul cărora suntem astăzi o naţiune liberă. Hristos s-a Înălţat! Glorie Eroilor României!”.

De asemenea, în cuvântarea sa, primarul Septimiu Cătălin Ţurcaş a reliefat, printre altele:

„ […] De fiecare dată, în 25 mai, la marea sărbătoare a Înălţării Domnului, ne adunăm aici şi, cu responsabilitate, ne amintim de cei care au făcut posibilă libertatea noastră de astăzi. […] Am fost în urmă cu o oră şi jumătate în Cimitirul de pe strada Sadoveanu şi, împreună cu cadre militare, am depus coroane de flori, atât la mormântul eroului român, cât şi la mormintele eroilor germani, care au căzut la datorie în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, aici, în Şimleu Silvaniei. […] Şi în viaţa noastră de zi cu zi există foarte mulţi eroi şi, din păcate, pe majoritatea, noi, cei mulţi,  nu-i observăm. Oameni care s-au născut să facă bine, oameni care se apleacă la suferinţele celor de lângă ei. Ar trebui să-i numim şi pe ei, la fel, eroi, pentru că sunt nişte eroi. […] Ar trebui ca în această zi, poate, să ne îndreptăm un gând şi asupra lucrurilor bune pe care oamenii din ziua de azi le fac pentru semenii lor. […] Să le dea Dumnezeu odihnă veşnică tuturor eroilor care s-au jertfit pentru ţară, pentru un ţel. Şi, cu siguranţă, ca în această mare sărbătoare, în care Domnul se Înalţă la Cer, sufletele lor, atunci când au murit, s-au înălţat la Cer pentru libertatea noastră de astăzi. Dumnezeu să-i odihnească! […]”.

Odată cu intonarea Imnului Eroilor, au depus coroane de flori reprezentanţi ai: Primăriei şi Consiliului Local Şimleu Silvaniei; Ministerului Apărării Naţionale, prin Unităţile Militare din Garnizoana şimleuană; Asociaţiilor Naţionale ale Veteranilor de război, Cadrelor militare în rezervă şi în retragere şi Cultului Eroilor „Regina Maria” (filiale locale); Bisericilor Ortodoxe şi Greco-Catolice; CN „Simion Bărnuţiu”, CT „Iuliu Maniu” şi LT „Ioan Ossian”; Şcolilor Gimnaziale; Partidului Social Democrat; Partidului Naţional Liberal (filiale locale); SC „Simex” SA; Uniunii Democrate a Maghiarilor din România (filiala locală).

A urmat un program cultural-artistic adecvat, prezentat de un grup de 30 de eleve de la Şcoala Gimnazială „Horea”, pregătit de prof. Traian Albu. Remarc bunăvoinţa directorului şcolii, prof. Cosmin Porcar, care, în nenumărate rânduri, a asigurat participarea unor elevi la desfăşurarea diferitelor evenimente din viaţa comunităţii şimleune. Elevele au fost monitorizate de prof. Cornelia Filip ( prof. Traian Albu a lipsit motivat), iar conducerea şi acompaniamentul orchestral au aparţinut cantautorului Petre Gliguţa (Cercul Militar şimleuan). Au fost citite poeziile: Ziua Eroilor (eleva Alexia Şandor), Sub piatra funerară (Adriana Man) şi Rugăciunea noastră (Dalia Şandor) şi interpretate cântecele: Vă-ntoarceţi din război, Moartea vitează, Cântecul lui Ştefan şi Colind la Înălţarea Domnului. Ca de obicei, asistenţa a răsplătit încântătoarea evoluţie a acestora cu aplauze binemeritate.

Festivitatea s-a încheiat cu atractiva defilare a Gărzii de Onoare, prin faţa Parcului Central al oraşului Șimleu Silvaniei, pe strada 1 Decembrie 1918.

                                                                                                               Prof. Marin ŞTEFAN,

                                                                                                       Publicist, Şimleu Silvaniei