Motto: „Cultura e puterea cea mai tare de pe pământ şi e o cetate nouă a unităţii noastre”.
Simion Bărnuţiu ( 1808 – 1864), om politic şi gânditor român

Sâmbăta trecută, în a unsprezecea zi a lunii lui Mărţişor, la Zalău, s-a desfăşurat „Gala Culturii Sălăjene” – ediţia a VII-a. Aceasta a fost organizată de Ministerul Culturii şi Idenităţii Naţionale şi Direcţia Judeţeană de Cultură Sălaj, în parteneriat cu Editura „ORDO AB CHAO” din Zalău. A fost o festivitate reuşită, un minunat eveniment cultural tradiţional al judeţului Sălaj, care a reunit, din nou, oameni de seamă ai culturii sălăjene şi naţionale, printre care s-au aflat: scriitori, poeţi, artişti, bibliotecari, muzeografi, specialişti ai patrimoniului românesc, restauratori de monumente istorice şi case memoriale. Alături de aceştia au fost reprezentanţi ai: Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale; unor instituţii administrative judeţene, orăşeneşti şi comunale; instituţiilor sălăjene de cultură şi educaţie; Episcopiei Sălajului şi ai cultelor sălăjene; unor organizaţii nonguvernamentale culturale; unor agenţi economici, sponsori şi promotori ai actului cultural; directorii executivi ai Direcţiilor pentru Cultură din judeţele: Mureş, Satu Mare, Hunedoara şi Bistriţa – Năsăud, mass-media şi invitaţi.

Activitatea s-a desfăşurat sub sloganul „promovarea identităţii naţionale”, într-o bună monitorizare a doamnei Doina COCIŞ – director executiv al Direcţiei Judeţene pentru Cultură Sălaj şi a domnului Adrian LUNGU – reprezentant al Societăţii Române de Radiodifuziune, cu detalii edificatoare despre activitatea culturală sălăjeană, desfăşurată în anul 2016. Evenimentul a început cu un moment de muzică tradiţională sălăjeană, Jocul la Şură, prezentat de Mircea Groza, în interpretarea Orchestrei Ansamblului Profesionist „Porolissum” Zalău (dirijor, Ionuţ Dârjan).

În cadrul frumoasei Gale, au fost înmânate 25 de Diplome de Onoare şi 12 Trofee de Excelenţă ( cu atractivul „Laudatio”) unor personalităţi culturale, însoţite de binecuvenitele aplauze din partea asistenţei.  Astfel, Diplome de Onoare au primit: Leontina Prodan (Proiectul „Drumul cânepii pe Valea Almaşului”), Patricia Toma (Reconstituirea Nunţii tradiţionale din Sălaj, în localitatea Marin), Asociaţia Culturală „Alexandra ETNO” din Iaz (Evenimentul „Habă pe Valea Barcăului”), Ansamblul Folclorioc Profesionist „Porolissum” (Participarea cu succes la evenimente  naţionale şi internaţionale), Prof. Irina Goanţă ( Reeditarea antologiei de folclor literar „DU-TE, DOR, ŞI VINO, DOR”), Fanfara „Promenada” a Casei  Municipale de Cultură din Zalău (10 ani de activitate în slujba comunităţii), Mircea Ciocian (Proiectul „Eroii Sălăjeni şi faptele lor”), Prof. Marin Ştefan (Promovarea identităţii naţionale prin articole de presă şi imagini realizate profesionist), Universitatea de Vest „Vasile Goldiş”, filiala Zalău (Proiectul „Studenţii în Spaţiul Cultural al Sălajului”), Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău (Proiectul „NOI DESPRE NOI. Elemente reprezentative ale patrimoniului cultural sălăjean”), Olimpia Mureşan (Proiectele şi activităţile educaţionale derulate în anul 2016), Prof. Gaspar Attila (promovarea identităţii naţionale prin proiecte derulate de-a lungul întregii sale cariere), Arh. Alex Strîmbu ( Proiectul de reabilitare a monumentului istoric „Spitalul Judeţean de Urgenţă Zalău, secţia Boli Infecţioase”), Gheorghe Ilea (Proiectul „DOCUMENT”, care valorifică patrimoniul cultural naţional), Biblioteca Judeţeană „Ioniţă Scipione Bădescu” (Proiectul  „BiblioAVENTURA CUNOAŞTERII”), Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică Sălaj (Parteneriate valoroase şi proiecte de promovare a identităţii culturale locale), Şcolile Gimnaziale: Mihai Eminescu, Simion Bărnuţiu şi Gheorghe Lazăr, Colegiul Naţional „Silvania” şi Liceul de Artă „Ioan Sima” – toate din Zalău (parteneriate valoroase în proiecte de promovare a identităţii culturale locale), Prof. Maria Borz (înfiinţarea şi coordonarea Grupului de elevi „Urmaşii lui Iuliu Maniu”, la Bădăcin), Prof. Silviu Junjan – Şcoala „Silvania” Şimleu Silvaniei (Punerea în valoare a personalităţii omului politic Iuliu Maniu), Prof. Ştefania Nechita (Parteneriate între Liceul Ortodox „Sf. Nicolae” Zalău şi Direcţia pentru Cultură Sălaj) şi Clubul de Voluntariat „IMPACT LEGO CNS (Proiectul Gusturi vechi cu IMPACT azi). La îndemnul doamnei Doina Cociş, unii dintre aceştia au ţinut câte o alocuţiune adecvată, cu mulţumirile de rigoare.

Trofee de Excelenţă, au primit: Mircea Groza (Promovarea identităţii naţionale, autoprezentare), Ileana Graţiana Pop (Promovarea valorilor autentice româneşti specifice satului tradiţional – laudatio, Doina Cociş), Prof. Nicolae Gudea (Cercetarea şi valorificarea ştiinţifică a Complexului Arheologic „POROLISSUM” – laudatio, Dan Băcueţ), Prof. Grigore Grigoruţ (Promovarea identităţii naţionale într-o carieră excepţională în slujba muzicii – laudatio, Daniel Săuca – manager al Centrului de Cultură şi Artă Sălaj), Dr. Daniel Sana (Activitate desfăşurată în cadrul Direcţiei pentru Cultură Sălaj– laudatuio, Doina Cociş), Prof. Şepsi Iosif (Artist cu un rol incontestabil pentru definirea identităţii naţionale – laudatio, Călin Hîrza), Septimiu Ţurcaş – primarul oraşului Şimleu Silvaniei (Susţinerea proiectelor de promovare a identiţăţii naţionale – laudatio, Doina Cociş), Biblioteca Judeţeană „Ioniţă Scipione Bădescu” (Proiectul „Zalăul este de IMPACT – prezentare, Florica Pop – managerul bibliotecii), Daniel Săuca (Management cultural de excepţie, autoprezentare), Florin Horvath (Volumul „De la Zalmoxis la Sarmizegetusa” – laudatio, Călin Hîrza), Alina Zară Prunean şi Alin Prunean (Proiectul „SUVENIR DE SĂLAJ” – autoprezentare) şi Conf. Univ. Dr. Pr. Gabriel Gârdan ( Promovarea identităţii culturale şi confesionale – laudatio, academician Ioan – Aurel Pop).

Premierile au fost făcute de dl. Alexandru Pugna – secretar de stat în Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, oferind diplomele şi trofeele însoţite de albumul Cameliei Burghele, Şapte zile în Ţara Silvaniei ( Editurile „Caiete Silvane”  Zalău şi „Etnologică” Bucureşti, 2015), precum şi de câte un superb trandafir roşu, alături de felicitările potrivite fiecăruia.

Menţionez faptul că, înaintea deschiderii oficiale a Galei, între cele două „reprize” de premiere şi la sfârşitul activităţilor, Orchestra Ansamblului Profesionist „Porolissum” Zalău a susţinut un captivant concert. De asemenea,  Nicolae Băciuţ – directorul executiv al Direcţiei pentru Cultură Mureş a avut un discurs tematic, evidenţiind bogata activitate culturală sălăjeană desfăşurată de-a lungul anilor.

În cadrul minunatei Gale a culturii sălăjene, discursul academicianului Ioan – Aurel POP (Prof.Univ.Dr. şi rector al Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca) şi cel al lui Alexandru PUGNA , au fost remarcabile, urmărite cu mare interes de cei prezenţi. Ele s-au constituit în adevărate pledoarii pentru cultură, pentru promovarea şi valorificarea ei, urmărind necesarul şi importantul atribut al acesteia în definirea, formarea şi consolidarea identităţii noastre naţionale. Amândoi au avut cuvinte elogioase despre cultura sălăjeană, evocând unele episoade specifice acestui colţ mirific din Ţara Silvaniei. În plus, distinşii oratori au lăudat Sălajul, pe oamenii lui de cultură, felicitând-o pe doamna Doina Cociş pentru modul de organizare şi desfăşurare a acestui eveniment cultural, unul deosebit de important pentru toţi sălăjenii şi nu numai.

Doamna Doina Cociș, mulțumindu-le pentru frumoasele cuvinte, le-a oferit câteva obiecte sălăjene tradiţionale.

Activităţile s-au încheiat cu „Balul Culturii”, apreciat de toţi participanţii.

                                                                                                        Prof. Marin ŞTEFAN,

                                                                                               Publicist, Şimleu Silvaniei

 Motto: „Şahul este un joc util şi onest, indispensabil în educarea celor tineri”.

               Simón Bolivar ( 1783-1830), general şi om politic sud-american

Cu prilejul sărbătoririi Zilei Internaționale a Femeii şi a Zilei Mamei, Primăria şi Consiliul Local din Şimleu Silvaniei, în parteneriat cu Şcoala Gimnazială „Silvania” au organizat competiţia de şah Cupa „8 Martie” pentru elevi din şcolile gimnaziale ale oraşului. Ediţia din acest an a fost una deosebită, cu o deschidere oficială inedită.

În acest context, ing. Septimiu Cătălin Ţurcaş – primarul urbei de la poalele Măgurii Şimleului spunea:

[…] Sunt convins că această competiţie are loc în cinstea mamelor, prietenelor, colegelor noastre şi, de aceea, cupa se numeşte „8 Martie”. […] Mă bucur foarte mult că văd foarte mulţi tineri care îmbrăţişează acest sport al minţii. […] Sunt, aici, copii de la toate şcolile gimnaziale, chiar şi din Pustă, şi mă bucur foarte mult pentru asta, întrucât toţi suntem, împreună, oameni ai Şimleului şi o competiţie de acest nivel, în care minţile se bat pe tabla de şah, este foarte bine venită. Eu vă recomand să continuaţi această pasiune a voastră pentru că vă dezvoltă, în primul rând, creierul şi vă ajută la rezolvarea lucrului cel mai important pe care-l aveţi voi de făcut acum, adică şcoala. Vă doresc, tuturor, mult succes şi vă rog să transmiteţi mamelor voastre, din partea noastră, un sincer „La mulţi ani”. […] Îi mulţumesc colegului meu, Szabo Ernö, city manager (n.m. administrator public al oraşului), pentru că a adus flori însoţite de mesajul meu, pe care-l rog să le împartă doamnelor şi domnişoarelor prezente.[…] Îi mulţumesc şi domnului Iván Vasile, care este omul ce ţine vie orice competiţie de şah, atât pe plan local, cât şi internaţional.[…].

De asemenea, prof. Angela Maria Lipo – directoarea Şcolii „Silvania” zicea:

[…] Mesajul meu este unul de felicitare pentru toate doamnele şi domnişoarele din această sală şi unul de mulţumire pentru cei care au făcut ca această acţiune să fie posibilă şi să fie atât de aşteptată de către elevi din şcolile: Silvania, Horea , Báthory István şi Pustă. Mă bucur, în mod deosebit, pentru faptul că aceşti elevi au ales să le facă mamelor lor şi bunicilor o bucurie şi prin participarea la această competiţie. […] Vă urez succes şi vă aşteptăm şi cu alte ocazii în şcoala noastră pentru a fi campioni, inclusiv de „8 Martie”.[…].

Competiţia s-a desfăşurat în Centrul de Documentare şi Informare al Şcolii „Silvania”, la 17 mese de şah, reunind 72 de concurenţi, fete şi băieţi. S-a jucat în „sistem eliminatoriu”, în urma tragerilor la sorţi individuale. Juriul competiţei (profesorii: Gavril Lungu – Şcoala „Silvania”, Barna Krisztián – Şcoala „Báthory István”, Bogdan Pop – Şcoala nr. 1 Pustă şi instructorul de şah Iván Vasile – pensionar) a stabilit că cei mai buni au fost:

– clasele pregătitoare – I: 1. Sara Ardelean şi Tudor Ştefan Pop (ambii de la Şcoala „Silvania”); 2. Cristina Lazăr (Şcoala „Horea”) şi Gudor Loránd (Şcoala „Báthory István”); 3. Diana Ciatarîş (Şcoala „Silvania” şi Iosif Ciurar (Şcoala nr.1 Pustă);

– clasele II-IV: 1. Luana Ardelean şi Mihai Molnar (ambii de la Şcoala „Silvania”); 2. Egri Kriszta (Şcoala „Báthory István”) şi Ionuţ Pop (Şcoala „Silvania”); 3. Kira Geiger şi Antonio Bonţe (ambii de la Şcoala „Silvania”);

– clasele V-VIII: 1. Böti Vivien (Şcoala „Báthory István”) şi Luigi Pop (Şcoala „Silvania”); 2. Köteles Ştefania (Şcoala „Báthory István”) şi Luca Santavan (Şcoala „Silvania”); 3. Ianicicău Andrea (Şcoala „Báthory István”) şi Darius Mudure (Şcoala „Silvania”).

Cel mai tânăr concurent a fost Gudor András  (Şcoala „Báthory István”).

La festivităţile de premiere, organizatorii au înmânat acestora: diplome, cupe şi medalii, însoțite de felicitări și aplauze binemeritate.

                                                                                                                             Prof. Marin ŞTEFAN,

                                                                                                                    Publicist, Şimleu Silvaniei

Peste 200 de spectatori prezenţi duminică, 5 martie 2017, în sala de sport „Măgura” din Şimleu Silvaniei au asistat la meciul retur al juniorilor sălăjeni, fiind ultimul (etapa a X-a) din faza I a actualului campionat. A fost o victorie meritată a şimleuanilor, obţinută după 113 minute de la fluierul de începere a partidei. Aceştia au avut o evoluţie ascendentă, s-au mobilizat mai mult după pierderea primului set, reuşind o bună construcţie a jocului în multe rânduri, când coordonatorul Ovidiu Man şi-a pus în valoare coechipierii, mai ales pe Raul Remeş, Vlad Rusu şi Dan Silvăşan-Paşca. Astfel, şimleuanii şi-au luat revanşa cu acelaşi scor, întrucât în tur oaspeţii au câştigat tot cu scorul de 3-1 (17, 18, -27, 20). Zălăuanii au început bine, au avut şi ei destule momente de joc eficient, cu ridicătorul Răzvan Oiegar bine orientat în „servirea” colegilor, cei mai eficienţi fiind Andrei Şamşudan şi Eduard Hadade.

În primul set, după scorul de 3-1 pentru şimleuani şi trei egalităţi, zălăuanii au realizat o serie de cinci puncte (de la 5-5 la 10-5), când servea Flaviu Bălean, iar în linia întâi se aflau Paul Șomoi, Eduard Hadade şi Alexandu Bretan. Gazdele au reuşit egalarea scorului prin patru puncte consecutive (19-19, de la 15-19), pe serviciul lui Takács Erik, dar, după 20-20, oaspeţii au avut altă serie de cinci puncte cu Eduard Hadade la serviciu, impunându-se cu scorul de 25-20, după ce şimleuanul Vlad Rusu a servit în afara terenului advers. Şi în actul secund localnicii au început bine (4-2), însă elevii antrenorului Dorian Faur au făcut şase puncte la rând (8-4), în aceeaşi aşezare avută în setul întâi, la scorul de 10-5 (!). La al doilea T.O. tehnic zălăuanii conduceau cu 16-14, dar şi elevii antrenorului Ovidiu Teuşan au reuşit o serie de şase puncte (20-16), pe serviciul lui Cristian Julei şi cu Takács Erik, Raul Remeş şi Dan Silvăşan-Paşca la plasă. Şimleuanii au izbutit să câştige la limită (25-23, după 32 de minute!), în urma blocajului reuşit de Cristian Julei, la atacul lui Flaviu Bălean. În setul trei gazdele au fost mereu la conducere, oaspeţii reuşind doar două egalităţi de scor: 5-5 şi 12-12. După ce s-au distanţat la şapte puncte (21-14), şimleuanii şi-au adjudecat setul cu scorul de 25-21, prin atacul lui Raul Remeş. Setul patru a fost cel mai „scurt”, cu un joc dezinvolt al localnicilor, care au avut avantaj și de nouă puncte (17-8, 20-11 şi 21-12), în timp ce zălăuanii au deschis scorul (1-0) şi au avut doar o singură egalitate (1-1). Astfel, şimleuanii s-au impus cu scorul de 25-20, în urma atacului reuşit de Raul Remeş, spre bucuria acestora şi a fanilor lor.

Şimleu Silvaniei: Dan Silvăşan-Paşca, Ovidiu Man – căpitan de echipă (Mircea Săplăcan), Vlad Rusu, Cristian Julei, Paul Pop (Takács Erik, Sebastian Cordon), Raul Remeş şi Sebastian Gordon – libero. Prezent: George Perneş. Antrenor: Ovidiu Teuşan.

Zalău: Alexandru Bretan (Darius Mândruţ), Andrei Şamşudan, Răzvan Oiegar – căpitan de echipă (Paul Stoica), Flaviu Bălean (Raul Cristea), Paul Şomoi, Eduard Hadade şi Sebastian Matiş – libero. Prezenţi: Tudor Lazăr şi Solyom Norbert. Antrenor: Dorian Faur.

Au arbitrat bine: Cristian Gale – principal, Sorina Petruşan Dunca – secund (ambii din Oradea), Marius Lazăr – scorer, Mircea Temian şi Mircea Bărdaşu – asistenţi (toţi trei din Zalău).

Echipa şimleuană are şanse să participe la faza a II-a (semifinală) a campionatului (17-19 martie 2017), ca cea mai bine clasată pe locul V, luându-se în calcul punctele realizate de echipele de pe locurile cinci din seriile B,C şi D.

                                                                                                                                   Prof. Marin ŞTEFAN,

                                                                                                                          Publicist, Şimleu Silvaniei

                                                      Motto: „Literatura, ca orice artă, descoperă viaţa”.  

              Ion Agârbiceanu (1882-1963), prozator român

La sfârşitul lunii lui Făurar, în ajunul Mărţişorului (marţi, 28 februarie 2017), în oraşul Şimleu Silvaniei,  s-a organizat o inedită întâlnire literară de către Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului Sălaj (CCAJS), Asociaţia Scriitorilor din Judeţul Sălaj (AS-JS) şi Cenaclul literar „Silvania” din Zalău, în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Sălaj şi Colegiul Naţional „Simion Bărnuţiu” din localitate. În această conjunctură, patru importanţi scriitori sălăjeni au avut discursuri tematice, adevărate convorbiri literare, cu profesori şi elevi ai colegiului amintit, citind din creaţiile lor. Este vorba despre: Daniel Săuca (manager al CCAJS, preşedinte al AS-JS şi redactor-şef al Revistei de cultură „Caiete Silvane”), Ion Pițoiu-Dragomir (profesor de limba şi literatura română – cel mai prolific scriitor sălăjean, cu 37 de cărţi publicate), Marcel Lucaciu (profesor de limba şi literatura română, inspector şcolar de specialitate, fost elev al colegiului) şi Daniel Hoblea (referent la CCAJS, secretar al AS-JS şi secretar de redacţie la Revista „Caiete Silvane”, fost elev al Liceului Agricol Şimleu Silvaniei, şef de promoţie în anul 1983).

Activitatea s-a desfășurat în „sala- amfiteatru” a colegiului, în faţa unor profesori şi a elevilor reprezentanţi ai celor 24 de clase. Prof. Bianca Șerban (directoarea colegiului) a făcut o frumoasă primire a oaspeţilor, spunând, printre altele:

„Doresc să le mulţumesc celor care au dorit să fie, astăzi, lângă noi, oameni de cultură, oameni, care, de-a lungul vremii, şi-au aşternut pe hârtie gândurile, trăirile, sentimentele”.

La invitaţia directoarei, Septimiu Cătălin Ţurcaş – primarul oraşului Şimleu Silvaniei (fost elev al colegiului), spunea:

[…] Astăzi, sunt aici nişte oameni care se ocupă de cultura sălăjeană, alegând să fie prezenţi în mijlocul nostru, şi nu altundeva, decât în cea mai importantă şcoală a oraşului, CN „Simion Bărnuţiu”.[…] Cred, cu toată tăria, că ceea ce faceţi dumneavoastră este important şi, mai mult de- atât, este important să duceţi acest mesaj nu numai în Zalău, ci în toate colţurile acestei ţări […]”.

De asemenea, prof. Octavian Guţu („dascăl de cetire”, cum îi place să spună, fost director al acestui colegiu şi ex-inspector şcolar general al Sălajului) a catalogat acest demers cultural drept „o idee extraordinară”. Acesta, după ce a făcut aprecieri elogioase celor patru scriitori de seamă ai Sălajului, a pledat, pertinent, pentru apropierea/reapropierea tineretului spre literatură.

Apoi, dl. Daniel Săuca a ţinut un substanţial discurs, spunând:

„[…] Asociaţia Scriitorilor din Sălaj şi-a propus să fie mai prezentă în liceele din judeţul Sălaj, în aşa fel, încât ceea ce scriem noi, ceea ce facem noi, să fie cunoscut de voi. […] Nu suntem singuri, întreg demersul nostru este susţinut de către Cenaclul literar „Silvania” (aici este preşedintele acestuia, prof. Marcel Lucaciu), este alături de noi şi CCAJS, şi nu numai. Practic, ne-am unit pentru că altfel nu se poate, nu putem să fim separaţi şi cred că această unitate a noastră, cel puţin la Zalău, va da roade peste câţiva ani. Suntem prea puţini ca să fim dezbinaţi. O să încercăm să mergem în cât mai multe licee, o să ne prezentăm cărţile, o să citim din creaţia noastră, o să vă provocăm la discuţii despre literatură, despre poezie, despre ceea ce se mai întâmplă în lumea aceasta frumoasă a literelor.[…]”.

Între cele două „manifestări literare”, dl. Daniel Săuca a prezentat mai multe cărţi apărute la Editura „Caiete Silvane” a CCAJS (scrise de experimentaţi şi apreciaţi scriitori şi poeţi sălăjeni), precum şi Revista „Caiete Silvane” – cea mai longevivă revistă de cultură în limba română din istoria judeţului Sălaj, cea care, în numărul din luna februarie a.c., se deschide cu un text al conferinţei „Identitatea şi unitatea românilor – conţinut, vechime, forme de manifestare” susţinută, la Zalău, de academicianul Ioan Aurel Pop – rectorul Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca. Daniel Săuca i-a îndemnat pe cei prezenţi la procurarea unor cărţi şi la efectuarea de abonamente la revistă sau la citirea acesteia pe internet.

Cele două momente ale prezentărilor unor fragmente şi poezii proprii, de către cei patru „oameni de litere” au constituit „sarea şi piperul” acestor convorbiri literare, fiecare „interpret” sensibilizând întreaga asistenţă. La rândul lor, cei prezenţi n-au rămas datori, aplaudând la scenă deschisă prestaţia fiecăruia. La provocarea domnului Daniel Săuca, au intrat într-un dialog  literar constructiv : prof. Ruxanda Chirică şi elevele: Aida Pop, Cătălina Purcar și Andreea Oltean (cam…timid, ce-i drept!). În final, Bianca Şerban le-a mulţumit şi i-a felicitat pe cei patru scriitori pentru demersul lor cultural, iar Daniel Săuca a distribuit participanţilor mai multe exemplare ale Revistei „Caiete Silvane”, nr.2 (145), februarie 2017.

Așadar, astfel s-a desfăşurat această reuniune literară, una pragmatică, cu citirea şi discutarea unora dintre creaţiile celor patru scriitori sălăjeni. Cum ziceam, au fost adevărate „convorbiri literare”, care s-au constituit (părerea mea) într-un benefic „mărţişor literar” pentru CN „Simion Bărnuţiu” din Şimleu Silvaniei! Aşa cum se concluziona, vor fi organizate, periodic, astfel de întâlniri literare şi în alte şcoli şi licee sălăjene. Da, întrucât cartea a fost, este şi rămâne un factor, pe cât de important şi necesar, pe atât de fascinant în cultura fiecăruia dintre noi.

                                                                                                                         Prof. Marin ŞTEFAN,

                                                                                                                 Publicist, Şimleu Silvaniei

Motto: „Nu poţi deschide o carte fără să înveţi ceva”.

                    Confucius (c. 551 – 479 î.Hr.), înţelept chinez

Miercuri, 22 februarie 2017, s-au împlinit 155 de ani de la naşterea învăţătorului, editorului şi publicistului Ioan P. LAZĂR, cărturar de seamă, om de cultură şi mare patriot român, cel care a înfiinţat prima tipografie românească la Şimleu Silvaniei. Ideea aducerii aminte despre acesta mi-a venit consultând ineditul „Calendar Istoric al Sălajului”, realizat de dl. Daniel Mureşan – directorul Ziarului „Magazin Sălăjean”.

Ioan P. Lazăr a văzut lumina zilei în ziua de 22 februarie 1862, în localitatea Suciu de Sus (acum, în judeţul Maramureş). După ce a absolvit „Preparandia Greco-Catolică” din Gherla (în anul 1880), Ioan P. Lazăr a fost repartizat învăţător la Şcoala Confesională din Şimleu Silvaniei, unde a activat cinci ani.  Apoi, între anii 1885-1907, a fost contabil- şef la Banca „Silvania” Şimleu Silvaniei, perioadă în care , ca propietar, Ioan P. Lazăr a înfiinţat Tipografia „Victoria” (în anul 1903) – fiind prima tipografie românească din Transilvania de Nord, cu sprijinul substanţial al lui Andreiu Cosma – preşedintele asociaţiei şimleuane „Casina Română”. El a fost un harnic membru al „Reuniunii Învăţătorilor Români Sălăjeni”, remarcându-se prin organizarea şi desfăşurarea „lecţiilor deschise”, adevărate modele pedagogice în cadrul activităţilor Cercului „Valcău-Crasna”. Concomitent, s-a preocupat de culegerea şi valorificarea folclorului şi a tradiţiilor populare  româneşti din arealul geografic al Sălajului. În plus, a fost un publicist activ, cu articole nenumărate şi pe teme diverse în: Revista Tribuna din Sibiu, Gazeta Învăţătorilor, Gazeta de Duminecă, Învăţătorul Român şi Păstorul Sufletesc – ultimele patru tipărite la tipografia lui, Victoria, din Şimleu Silvaniei.

Totuşi, o mare realizare a sa a fost editarea cărţii „Schiţa monografică a Sălagiului”, împreună cu dr. Dionisie Stoica, apărută  cu prilejul Serbărilor Revistei „Astra” la Şimleu Silvaniei, desfăşurate în zilele de 6 – 9 august 1908. Cartea prezintă date despre istoria comunităţilor româneşti  din Comitatul Sălaj, printre care se află localităţile: Bădăcin, Măerişte, Badon, Bocşa, Giurtelecu Şimleului (atunci, cea mai mare comună românească din apropierea oraşului Şimleu Silvaniei) şi Lompirt. Ca atare, în 5 aprilie 1909, Majestatea Sa Carol I, regele României, l-a decorat pe Ioan P. Lazăr, proprietarul-editor al „Gazetei de Duminecă”, cu „Medalia Jubiliară Carol I”, în semn de recunoaştere şi apreciere a activităţii sale editoriale şi publicistice.

Din păcate, Ioan P. Lazăr a decedat la 19 noiembrie 1915, în Şimleu Silvaniei, la numai 53 de ani. El a fost o personalitate marcantă a oraşului de la poalele falnicei Măguri, Şimleu Silvaniei, un „Braşov al Nordului”, cum l-a numit Ion Simionescu – preşedintele Academiei Române (în anul 1927), un important centru spiritual al pitoreştilor meleaguri ale străvechiului şi binecuvântatului Sălaj. Ion P. Lazăr a fost un adevărat luptător pentru redeşteptarea naţională şi culturală a românilor sălăjeni (părerea mea), alături de bravii bărbaţi de neam şi ţară din acele „vremuri întunecate”, sub oblăduirea lui Alimpiu Barboloviciu – vicarul Ţării Silvaniei. De aceea, se cuvine să ne închinăm cu pioşenie memoriei lui, întru cinstirea activităţii sale didactice, editoriale şi publicistice, desfăşurată pentru propăşirea românilor sălăjeni şi nu numai.

                                                                                                                                      Prof. Marin ŞTEFAN,

                                                                                                           Publicist, Şimleu Silvaniei

La mijlocul lunii lui Făurar, în dimineaţa zilei de duminică, 12 februarie 2017, ne-a părăsit, după o grea şi îndelungată suferinţă, Ioan POP – fostul primar al oraşului Şimleu Silvaniei. Acesta a văzut lumina zilei în urmă cu aproape 84 de ani, în 26 septembrie 1933, la Bobota, judeţul Sălaj. A fost o marcantă personalitate şimleuană şi sălăjeană, una cu un înalt caracter şi spirit patriotic, pe un real fond edilitar- gospodăresc. A fost primarul oraşului Şimleu Silvaniei 18 ani, în trei rânduri: 1964-1966, 1974-1986 şi 1996-2000, fiind pe cât de ambiţios şi dinamic, pe atât de entuziast şi generos cu semenii săi.  Era un om corect, dezinvolt şi plin de viaţă. Era din cale-afară de sociabil, îi plăceau istoria şi muzica, fiind un bun recitator şi chiar interpret de cântece, cu predilecţie spre cele patriotice şi populare. A fost „un om pentru oameni”!

L-am cunoscut în urmă cu 52 de ani, la „Arena Sportivă” a oraşului (actualul Stadion „Măgura”), la deschiderea festivă a unui concurs de atletism – faza raională Şimleu (Regiunea Crişana). De atunci, i-am purtat, necontenit, tot respectul, având şi un sprijin substanţial din partea domniei sale la organizarea şi desfăşurarea nenumăratelor activităţi sportive. Aşa am devenit şi am rămas prieteni adevăraţi. De câţiva ani, când boala i s-a agravat, m-a rugat să-i prezint înregistrările mele video de la diferite activităţi cultural-istorice şi sportive. La una dintre acestea, mi-a spus povestea vieţii sale, făcându-i şi un DVD. Ca atare, prezint, succint, câteva date…

După cele patru clase primare (Bobota) şi cele gimnaziale (Liceul „Simion Bărnuţiu” din Şimleu Silvaniei), a absolvit Şcoala Medie Tehnică de Zootehnie din Carei (1953) ca şef de promoţie, primind „Diploma de Merit” cu dungă roşie, pe baza căreia a intrat la facultate fără examen de admitere. Totuşi, în primăvara anului 1954 a fost recrutat pentru piloţi de aviaţie militară la Aeroportul „Bobocul” din Buzău, dar din cauza „originii nesănătoase” a fost detaşat la U.M. 1250S „Băiţa Plai” în Munţii Bihorului, la extracţia uraniului (până decembrie 1956). După ce a fost inginer zootehnist la Punctul Agricol Sărmăşag şi tehnician zoo-veterinar în Uileacu Şimleului, a fost numit (fără voia lui) secretar la Sfatul Popular Pericei şi, apoi, secretar al Consiliului Popular Uileacu Şimleului (1959-1964). După primul „mandat” de primar (1964-1966), a fost numit secretar pe probleme de agricultură la Raionul Şimleu, iar între anii 1967-1971 a fost student la zi, la Facultatea de Istorie (Academia „Ştefan Gheorghiu” din Bucureşti). Revenind pe meleaguri sălăjene, a îndeplinit funcţia de preşedinte al Consiliului Orăşenesc al Sindicatelor (1972-1974) şi, din nou, primar al oraşului Şimleu Silvaniei (1974-1986) – o perioadă de „înflorire” a urbei Şimleului, din multe puncte de vedere, cum îi plăcea să spună, pe drept cuvânt, cu destulă mândrie. În acele vremuri, printre multe realizări (Întreprinderea de Materiale Izolatoare; Fabrica de Mobilă; Filatura de Bumbac; Abatorul de bovine şi ovine; Fabrica de pâine; Secţia de armături metalice; clădirea nouă a Liceului „Simion Bărnuţiu”, cu sală de sport; Fabrica de Şampanie „Silvania”; tribunele acoperite de la stadion; Spitalul orăşenesc cu 430 de paturi şi Policlinică; Sala de Sport a sindicatelor şi Popicăria; promovarea echipei de volei „Silvania” în Divizia Naţională „A” în anul 1978 şi, apoi, câştigarea Cupei Balcanice; promovarea echipelor de fotbal „Viitorul-Gloria” şi „Izomat” în Divizia „C”; Şcoala Specială cu săli de clasă, internat şi cantină; peste 1.500 de apartamente pentru locuit şi patru centrale termice de cartier; alimentarea cu apă, canalizarea şi staţia de epurare; Baza sportivă şi de agrement „Cubic”, cu ştrand şi pistă pentru karting etc.), a avut curajul să-i pună în posesie pe mulţi şimleuani cu diferite terenuri, mai ales cu pomi şi viţă-de-vie pe Măgura Şimleului! Ca atare, a ajuns să fie deosebit de iubit şi respectat de către concetăţenii săi. Între anii 1986-1990 a avut funcţia de director al Întreprinderii Judeţene de Cinematografie Sălaj, perioadă în care a obţinut şi doctoratul în istorie (1987). S-a pensionat  în anul 1990, dar, candidând ca independent, a fost ales pentru a treia oară primar al oraşului (1996-2000), când a obţinut toate aprobările pentru alimentarea cu gaz a oraşului. În anul 2000 a fost ales membru al Consiliului Dirigent al Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor din Şimleu Silvaniei, funcţie pe care a deţinut-o până la moartea sa.

Pentru întreaga activitate, Ioan Pop a fost decorat de 16 ori cu ordine şi medalii ale României, a primit 30 de diplome cu diferite prilejuri, printre care şi „Diploma de Cetăţean de Onoare” al oraşului Şimleu Silvaniei, pentru nobila şi neobosita activitate de o viaţă, pusă în slujba colectivităţii şimleuane (2010).

De menţionat că, în anul 1960, Ioan Pop s-a căsătorit cu învăţătoarea Cornelia Silvia (Viuţa) Pop, având împreună trei copii: Camelia – decedată când era mică, Carmen Ioana – profesoară la CN „Simion Bărnuţiu” Şimleu Silvaniei şi Horea Dionisiu – doctor în istorie la Muzeul de Istorie şi Artă din Zalău. De la cei doi copii are trei nepoţi: Horaţiu, Sandra şi Daina.

Din păcate, primarul Ioan Pop a plecat sus, la Cer, în dreapta Domnului, lăsând un gol în inimile celor care l-au cunoscut şi, mai cu seamă, în inimile celor din familia sa. De aceea, se cuvine să-i aducem respectul cuvenit şi să-i păstrăm, mereu, frumoasele amintiri.

Dumnezeu să-l ierte şi să-l odihnească-n pace!

                                                                                                                             Prof. Marin ŞTEFAN,

                                                                                                                  Publicist, Şimleu Silvaniei

Motto: „ Personalitatea autentică rezistă în orice împrejurări, chiar şi pe rug”.

                 Mircea Eliade (1907 – 1986), filozof şi scriitor român

La început de Făurar, după Praznicul Întâmpinarea Domnului, duminică, 5 februarie 2017, una dintre aşteptarile şimleuanilor, şi nu numai, s-a materializat. Este vorba despre inaugurarea Monumentului lui Iuliu Maniu, cel numit „făuritor de ţară”, personalitate marcantă a vieţii politice româneşti,  mare patriot şi om de stat, luptător intransingent pentru întregirea neamului românesc şi democraţiei, aici, în Şimleu Silvaniei, oraş în care s-a născut şi unde şi-a petrecut o parte din copilăria sa. Aici, unde a fost înfiinţată Fundaţia Cultural-Istorică „Iuliu Maniu” (Str. 1 Decembrie 1918 nr.19) şi s-a amenajat Muzeul Memorial „Iuliu Maniu” (mutat la Bădăcin, în demisolul Bisericii Greco-Catolice), iar acesta a fost declarat „Cetăţean de Onoare al oraşului Şimleu Silvaniei”. Iuliu Maniu a îndeplinit multe funcţii, printre care: deputat în Parlamentul de la Budapesta (1906-1910, unde a afirmat şi apărat drepturile şi interesele legitime ale românilor transilvăneni), organizator important al Marii Uniri de la Alba Iulia (1 Decembrie 1918), preşedinte şi ministru al resortului de Interne al Consiliului Dirigent (1918-1920), preşedinte al Partidului Naţional Român (1918-1926) şi al Partidului Naţional Ţărănesc (1926-1933 şi 1937-1947), prim-ministru (1928-1930, iunie-octombrie 1930 şi 1932-1933) şi membru de onoare al Academiei Române (din 1919). El a fost un partizan consecvent al democraţiei, condamnând regimurile autoritare, dictatoriale şi totalitar-comuniste din România acelor vremuri.

Evenimentul s-a petrecut în ziua comemorării a 64 de ani de la trecerea sa forţată în lumea celor veşnici (5 februarie 1953), în închisoarea comunistă de tristă amintire de la Sighetul Marmaţiei, fiind organizat de către: Primăria oraşului Şimleu Silvaniei, Parohia Greco-Catolică Bădăcin şi Centrul Naţional de Informare şi Promovare Turistică (CNIPT) Şimleu Silvaniei, în colaborare cu Muzeul de Istorie şi Artă Zalău, Biblioteca Judeţeană Sălaj, Centrul de Cultură şi Artă Sălaj, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Sălaj şi postul „Radio Maria” din Oradea. Activităţile au început cu Sfânta Liturghie şi Parastasul pentru familia Maniu, la Biserica Greco-Catolică „Sfânta Treime”. Apoi, în centrul oraşului, Grupul folcloric „Dealul Ţarinei” din Bădăcin (coordonatoare, înv. Florica Man) şi  un grup de elevi de la CN „Simion Bărnuţiu” din Şimleu Silvaniei, îmbrăcaţi în frumoase costume populare româneşti, au cântat  Imnul de Stat al României. În aplauzele participanţilor, a fost dezvelit şi inaugurat Monumentul marelui om politic Iuliu Maniu, de către Septimiu Cătălin Ţurcaş – primarul oraşului Şimleu Silvaniei şi sculptorul sibian Nicu Mihoc. Acesta este un adevărat Memorial, o operă de artă superbă, cu o solee din granit care crează conturul României Mari, având în centru piedestalul pe care se află statuia din bronz a lui Iuliu Maniu. Este încântător, pe măsura personajului întruchipat, mare om de stat al României Moderne. Sfinţirea monumentului a fost făcută de către Biserica Greco-Catolică, iar Parastasul de către Biserica Ortodoxă, în faţa unei asistenţe formată din cetăţeni ai oraşului şi nu numai, personalităţi locale, judeţene şi naţionale, invitaţi şi reprezentanţi ai presei scrise şi audiovizuale.

Au ţinut discursuri tematice, deosebit de „aplicate”, argumentate prin prisma evenimentului şi reprezentativitatea autorilor: Septimiu Cătălin Ţurcaş („… După 27 de ani, şimleuanii dau Cezarului ce este al Cezarului… Dorinţa şimleuanilor, de 27 de ani încoace, a fost să-l vadă pe Iuliu Maniu apreciat la adevărata personalitate şi adevărata valoare, ale celui mai important român care s-a născut în oraşul Şimleu Silvaniei, Iuliu Maniu… Domnul Nicu Mihoc a venit nu cu ideea unui bust, ci cu ideea unui Memorial dedicat lui Iuliu Maniu şi vreau să-i mulţumesc din suflet pentru că a făcut acest dar de seamă oraşului Şimleu Silvaniei…”); Alexandru Pugna – secretar de stat la Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, care a transmis salutul ministrului Ionuţ Popescu („…Sunt foarte fericit că văd, poate, cea mai frumoasă lucrare dedicată lui Iuliu Maniu, aşezată aici, la dumneavoastră, la Şimleu Silvaniei… Mă bucur să văd că Iuliu Maniu primeşte onoarea şi recunoştinţa neamului pentru care s-a jertfit…La minister există un proiect depus pentru Casa Memorială de la Bădăcin. Mă leg în faţa dumneavoastră să mă ocup personal de acel proiect, ca să primească finanţare şi să rezolvăm această problemă, împreună cu dl. ministru Ionuţ Vulpescu…”); Lucian Bode – deputat în Parlamentul României („…Aducem un omagiu unuia dintre cei mai respectaţi oameni politici din istoria României, Iuliu Maniu. Simbol al rezistenţei şi al patriotismului, acesta a rămas în memoria noastră drept unul dintre cei mai devotaţi făuritori ai destinului României Moderne…”); Daniel Buda – europarlamentar român („…Îl cinstim, aşa cum se cuvine, pe cel care a fost mai mult decât un făuritor de neam şi ţară… Iuliu Maniu, în 1923, spunea că Europa are nevoie de mai mult decât o naţiune puternică, are nevoie de state puternice şi el, practic, a anticipat crearea Uniunii Europene…”); Nicu Mihoc, a vorbit despre simbolistica memorialului („…În principiu, am vrut să evidenţiez calitatea lui Iuliu Maniu, şi ca om, şi ca făuritor de ţară. Am construit partea de statuie bazată pe tradiţie… Îi înmânez preotului Cristian Borz un cadou din partea firmei noastre, un tablou al lui Iuliu Maniu. Ştiu că i-am promis mai mult, dar o să vină, probabil, pe măsură ce lucrările avansează la Casa Memorială…”).

Au fost depuse coroane de flori şi jerbe de către oficialităţi, iar printre depunători s-au aflat şi grupurile de elevi, sub îndrumarea profesoarelor: Maria Borz (Şcoala nr. 1 Pericei), Liana Man (Şcoala „Iuliu Maniu” Bădăcin) şi Liana Chiş (Şcoala „Silvania” Şimleu Silvaniei). La fel, au depus buchete de flori şi alte persoane, în timp ce Grupul „Dealul Ţarinei” cânta „Imnul lui Iuliu Maniu”, pe versurile lui Neluţu Pop (din Bădăcin).  Întreaga festivitate a fost coordonată de drd. Daniel Stejerean – director al CNIPT Şimleu Silvaniei, cel care a vorbit despre însemnătatea evenimentului.

În continuare, la sediul CNIPT, sub coordonarea pr. Cristian Borz (Biserica Greco-Catolică Bădăcin), s-a desfăşurat un simpozion tematic.  În această conjunctură, domnia sa, printre altele, a spus: „ Avem acest frumos memorial, această frumoasă poveste a României Mari şi a lui Iuliu Maniu, cel care, putem spune, este principalul contributor la realizarea ei”. Lucrările simpozionului s-au desfăşurat pe trei subiecte: „Documente inedite despre Iuliu Maniu şi familia sa din depozitele Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii” – dr. Marin Pop (cercetător la Muzeul de Istorie şi Artă din Zalău); „Iuliu Maniu, aşa cum l-am cunoscut” – dr. Ioan Boilă (Cluj-Napoca, singurul strănepot în viaţă al lui Iuliu Maniu) şi „Iuliu Maniu, luptător şi artizan al Unirii Ardealului cu România” – prof. Silviu Junjan (Şcoala Gimnazială „Silvania”). Între acestea, au existat momente cultural-artistice. Astfel, Grupul folk format din: Teodor Pocola (LT „Ioan Ossian” Şimleu Silvaniei), Eduard Man (elev, CN „Simion Bărnuţiu” Şimleu Silvaniei) şi Paul Mărincean (student, Facultatea de Teologie din Oradea) a cântat „Ruga, cântec de oameni” şi „Cântec de ţară”. De asemenea, sub coordonarea prof. Maria Borz, elevele Alexandra Chiş (LT „Iuliu Maniu” Şimleu Silvaniei) şi Maria Coţe (Şcoala Primară „Iuliu Maniu” Bădăcin) au recitat versuri din poezia „Dealul Ţarinei”, scrisă de dr. Ioan Boilă, iar eleva Cristina Borz ( Şcoala Gimnazială „Silvania” Şimleu Silvaniei) a recitat poezia „Întoarcere” ( de Matei Boilă, strănepot al lui Iuliu Maniu). Concomitent, expozeurile au fost dublate de o elocventă proiecţie video.

În acest context, au ţinut alocuţiuni: Doina Cociş – director executiv al Direcţiei Judeţene de Cultură Sălaj; Florica Pop – directoarea Bibliotecii Judeţene Sălaj; Corina Bejinariu – directoarea Muzeului de Istorie şi Artă din Zalău; Daniel Săuca – managerul Centrului de Cultură şi Artă Sălaj; Anton Jan Criste – preşedinte al PNŢCD Valcău; dr. Liviu Gârbea – membru la PNŢCD Sălaj şi membru fondator al Fundaţiei Cultural-Istorice „Iuliu Maniu” şi Ioan Călăuz – primarul localităţii Băseşti (judeţul Maramureş). Mesajele acestora, pe măsura importanţei inaugurării acestui Monument, au fost acelea de a nu-l uita pe Iuliu Maniu, o personalitate inconfundabilă din istoria poporului român şi de a acţiona pragmatic pentru sărbătorirea centenarului Marii Uniri de la Alba Iulia (la 1 Decembrie 2018) şi salvarea patrimonului cultural al Sălajului.  Adică, „să ascultăm de liniştea cuvintelor, să avem echilibru, să fim implicaţi; am plâns prea mult de-a lungul istoriei noastre şi cred că ar fi bine să ne mai şi bucurăm, să ne respectăm între noi, să-i apreciem pe cei cu adevărat valoroşi, s-avem încredere în valorile neamului şi să fim români” (Daniel Săuca). Preotul Cristian Borz a mulţumit organizatorilor, felicitându-i pe toţi cei implicaţi, trup şi suflet, în desfăşurarea tuturor activităţilor.

De menţionat că, în incinta CNIPT, Centrul de Cultură şi Artă Judeţean Sălaj a amenajat un stand cu cărţi apărute la Editura „Caiete Silvane” şi cu numerose exemplare ale Revistei de cultură „Caiete Silvane”, iar Biblioteca Judeţeană Sălaj a expus cărţi şi documente despre personalitatea lui Iuliu Maniu (acestea şi multe altele, ale marilor personalităţi sălăjene care au avut un important rol în realizarea unităţii naţionale, se găsesc şi în sala scriitorilor de la sediul Bibliotecii Judeţene din Zalău).

Aşadar, putem spune că Iuliu Maniu, Sfinxul de la Bădăcin, a revenit în Şimleu Silvaniei (metaforic, desigur), cu ajutorul sculptorului  sibian Nicu Mihoc, cel care a realizat şi bustul lui Corneliu Coposu, amplasat în Parcul Central al oraşului. De-acum el va continua să fie o prezenţă vizibilă în conştiinţa istorică a şimleuanilor, atât prin faptele sale de netăgăduit, cât şi prin destinul său, unul tulburător de tragic. Realizările sale, prin prisma funcţiilor pe care le-a avut, ni-l vor readuce în minte şi în suflet prin evidentul său patriotism românesc, spiritul său şi blândeţea sa şi, nu în ultimul rând, verticalitatea lui, etalată cu destulă demnitate. Ca atare, pe soleea statuii este scris: „ Noi, fiii naţiunii române de pretutindeni, suntem de aceeaşi obârşie, de aceeaşi fire, cu o singură şi unitară limbă şi cultură, şi suntem încălziţi de aceleaşi tradiţii sfinte şi de aceleaşi aspiraţii măreţe” (fragment din declaraţia lui Iuliu Maniu, la 1 Decembrie 1918). De aceea, noi, toţi, de dincoace şi de dincolo de falnica Măgură a Ţării Silvaniei, trebuie să fim împreună şi, ca bravii noştri înaintaşi, trebuie să fim patrioţi români de bună-credinţă şi cuviincioşi, binevoitori şi demni ca Iuliu Maniu.

                                                                                                        Prof. Marin ŞTEFAN,

                                                                                               Publicist, Şimleu Silvaniei

La 64 de ani de când „s-a stins lumina în celula 3” din Sighet, Iuliu Maniu s-a întors simbolic în orașul său natal, Șimleu Silvaniei, unde a fost primit de oameni buni, oameni care au înțeles rolul marelui om politic, oameni care și-au dorit să-l vadă pe Iuliu Maniu așezat „pe soclul admirației și al respectului profund”.  Cu acest crez a fost inaugurat memorialului „Iuliu Maniu – făuritor de țară” din centrul orașului, în cadrul unui moment de comemorare.
Statuia lui Iuliu Maniu evidențiază trăsăturile și expresivitatea pe care acesta le avea la vârsta de 45 de ani, în anul 1918.

„Conceptul lucrării este o poveste a personajului și a faptelor lui Iuliu Maniu. […] Toată construcția lucrării este în jurul personajului din mijloc, Iuliu Maniu, care este realizat din bronz și este așezat pe un jilț care subliniază statura lui de om de stat.

Cât despre poziția mâinilor: mâna stângă strânsă înseamnă unitate, iar mâna dreaptă cu palma în jos înseamnă poziția liderului care conduce. Toată lucrarea stă pe un piedestal așezat în mijlocul unui luciu de apă care se revarsă peste conturul României Mari. Pe soleea care înconjoară conturul țării este un citat, un fragment din declarația de la 1918 a lui Iuliu Maniu. […] Pe jilțul personajului este o cergă țărănească pe care sunt motive tradiționale din Moldova, Țara Românească și Transilvania, ceea ce subliniază, pe de-o parte, faptul că la obârșie Iuliu Maniu provenea din rândul țărănimii și a evoluat până la postura de om de stat, pe de altă parte subliniază unitatea celor trei Provincii românești. Iuliu Maniu stă așezat pe un jilț din două motive: reprezentarea personajelor stând în picioare este de sorginte sovietică […] și faptul că personajul stând pe un jilț reprezintă demnitatea lui de om de stat”,

a precizat sculptorul acestui Memorial, Nicu Mihoc. Și pentru că suntem atenți la ceea ce rămâne pentru posteritate, e demn de amintit faptul că monumentul a fost construit cu aportul financiar al Primăriei Șimleu Silvaniei, iar costul manoperei a fost oferit ca donație de către sculptorul Nicu Mihoc.

Evenimentul s-a bucurat de o participare numeroasă, de la toate nivelurile administrative și politice ale țării, însă nu putem să nu remarcăm, de dragul adevărului apăsător, că cel care s-a considerat a fi printre cei dintâi susținători dârji ai cauzei de la Bădăcin, primarul comunei Pericei, Boncidai Csaba, a omis acest eveniment.

Data de 5 februarie 2017 va rămâne în conștiința șimleuanilor și în arhivele istoriei, iar martor ocular al acestui eveniment va fi tăcuta Măgură, cea care, la braț cu timpul, a sedimentat vieți de om și epoci de viață.  Din solul rece și ud, din rădăcinile sufletului, familia Maniu își cheamă copilul acasă, la Bădăcin, pentru a fi împreună în eternitate. Strănepotul său, dr. Ioan Boilă îi va trimite președintelui țării, Klaus Iohannis, o cerere prin care va solicita reluarea căutărilor „trupului cu tijă în picior”. …Iar el, unul dintre cei 9 copii ai familie Maniu, aruncat cu dispreț în Groapa nepăsării, așteaptă să se întoarcă la Bădăcin, lângă familie, în liniștea grădinii lui.

Iar „acasă” înseamnă acasă

„După Revoluție au existat, și poate există și astăzi oameni care trăiesc dintre cei care l-au îngropat. Era imposibil atunci, și eu spun că este imposibil și astăzi, dacă se vrea, să nu fie găsite aceste oseminte și să se împlinească dorința lui (n.r. Iuliu Maniu): «Doresc să aștept învierea morților lângă strămoșii mei din Bădăcin»; ei bine, această dorință nu a fost împlinită nici până în ziua de astăzi”,

spune Ioan Boilă, iar realitatea ne forțează să-i dăm dreptate. Atunci, ca și acum, trupul și tezaurul sufletesc al lui Maniu sunt niște ghimpi în lumea oamenilor mici. Să fi fost manist, era o culpă. Să fii manist, e o luptă. Și totuși, ca să știm care e drumul drept, îl avem de indicator pe Iuliu Maniu. Vorbim, deci, de calea strâmtă a valorilor morale și politice pe care ni le-a dăruit de busolă.

Același dezinteres cras, același nor de răzbunare se abate și asupra Casei de la Bădăcin, a casei care stătea sprijinită în bârne de speranță pentru a nu se prăbuși un perete de istorie. Pe acest perete așezăm, în rame aurite, realizări mari și am aminti doar rolul lui Maniu în Unirea de la 1918.

Ne dorim ca centenarul Marii Uniri să ne găsescă admirând reușita oamenilor simpli de a fi salvat un monument istoric și, de ce nu, așezând flori la căpătâiul  lui Iuliu Maniu întors în Dealul Țarinii.

Cei care au acest crez și cei care dețin măsura valorii lui Iuliu Maniu pot contribui la reabilitarea memoriei lui Maniu prin reabilitarea Casei, donând în conturile:

Lei: RO22 RZBR 0000 0600 0208 5400
Euro: RO18 RZBR 0000 0600 0289 9205
Dolari: RO11 RZBR 0000 0600 1092 7730
Cont PayPal: salvaticasamaniu@yahoo.com

deschise la Raiffeisen Bank, Agenţia Şimleu Silvaniei, jud. Sălaj.

Întreaga activitate legată de evoluția campaniei poate fi urmărită pe pagina de Facebook: https://www.facebook.com/SalvatiCasaMemorialaIuliuManiu/?fref=ts

Sursa: “Salajul Pur si Simplu”