O nouă carte semnată de preşedintele Cenaclului „Silvania”, Marcel Lucaciu, a văzut lumina tiparului. Aceasta urmează a fi lansată în cadrul celei de a 10-a ediţii a Zilelor Revistei „Caiete Silvane”, ce se vor desfăşura în perioada 17-18 martie.

Cartea „Floreta de exerciţiu” a apărut la editurile „Caiete Silvane” (Zalău) și „Școala Ardeleană” (Cluj-Napoca), cu sprijinul Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj.

În prefaţa cărţii, Carmen Ardelean preciza că

„reunind, într-o variantă revizuită, volumele de versuri Scrisori către Isolda (1995), Poemul care a împuşcat metafora (2000) şi Flori de cuc (2015), antologia de faţă nu e doar o „oglindă purtată pe marginea drumului” creaţiei autorului care a rotunjit, în dreptul său, o jumătate de secol, ci, mai cu seamă, o dovadă incontestabilă a faptului că Marcel Lucaciu e, de mai bine de două decenii, un asiduu creator al unui breviar de ontopo(i)etică”.

Despre autor

Marcel Lucaciu s-a născut în ziua de 14 iulie 1966, în oraşul Jibou, judeţul Sălaj. Este absolvent al Liceului de Filologie-Istorie „Simion Bărnuţiu” din Şimleu Silvaniei (1984) şi al Facultăţii de Filologie din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca, secţia română-latină (1989). Fiind repartizat ca profesor de limba română în judeţul Harghita (comuna Lunca de Sus), revine pe meleagurile sălăjene, în urma evenimentelor din decembrie ’89. Începând cu anul 1990, lucrează ca profesor la Liceul Pedagogic „Gheorghe Şincai” Zalău, iar din februarie 2006 ca inspector şcolar de specialitate – limba şi literatura română, la Inspectoratul Şcolar Judeţean Sălaj. Din septembrie 2012 este şi purtătorul de cuvânt al aceleiaşi instituţii.

A debutat cu versuri, în revista Tribuna (1984), apoi a colaborat cu grupaje de poezie şi cronici literare, la diferite reviste din ţară şi din străinătate: Steaua, Tomis, Convorbiri literare, Astra, Familia, Ramuri, Luceafărul, Flacăra, Contemporanul, Viaţa Românească, Agora lui Dorin Tudoran (Philadelphia) etc. De asemenea, a mai colaborat cu articole, tablete şi recenzii literare, la cotidianele Graiul Sălajului şi Sălajul Orizont (1990-1994). Ulterior, a fost redactor la revistele culturale sălăjene Gazeta de Duminică (1994-1996), Limes (1998-2000) şi Silvania. Cultură. Culte. Patrimoniu (2002-2005). Din anul 2005 (până în prezent) este redactor asociat la revista „Caiete Silvane”.

De-a lungul anilor a obţinut câteva premii literare dintre care amintim: Premiul III la Concursul literar pentru studenţi, organizat de revista Astra (Braşov, 1989); Premiul revistei De la Nistru pân’ la Tisa şi al Editurii Duminica, la Festivalul Naţional „Lucian Blaga” (Sebeş, 1992).

Actualmente, Marcel Lucaciu este din nou preşedintele Cenaclului „Silvania” şi colaborează, în special, la revistele Viaţa Românească (Bucureşti) şi Caiete Silvane (Zalău).

Sursa: www.salajeanul.ro

Iuliu Maniu s-a născut la Șimleu Silvaniei, în data de 8 ianuarie 1873, a trăit la Bădăcin și a murit în pușcăria de la Sighet, localitate în care zace îngropat și astăzi. Din cei 80 de ani de viață, 56 de ani i-a dăruit poporului român, prin întreaga sa activitate politică. Cu toate că a deținut funcții importante, nu acestea i-au adus respectul, ci modul în care a înțeles că trebuie abordată politica, relația cu opoziția, și nu în ultimul rând, relația cu oamenii simpli.

„Ca oameni politici, putem fi oricând adversari, dar niciodată dușmani”

Acesta era motto-ul după care și-a guvernat întreaga carieră de 56 de ani de activitate politică. Moralitatea ireproșabilă a acțiunilor lui l-au făcut un personaj de temut în rândul adversarilor politici. De numele lui este legată o bună parte a istoriei țării noastre, fiind unul dintre cei mai prestigioși oameni politici. De departe, cea mai importantă realizare ca om politic a fost implicarea în înfăptuirea Marii Unirii de la 1 Decembrie 1918, după cum el însuși mărturisea.

Iuliu Maniu, văzut din interiorul familiei

În, probabil, ultimul său interviu, strănepotul lui Iuliu Maniu, preotul Matei Boilă, a explicat cum era Iuliu Maniu, prin ochii celor apropiați:

„Ceea ce, pentru mine, l-a caracterizat pe Maniu, a fost dragostea lui mare față de familie, față de noi toți, întotdeauna gata să se sacrifice pentru intențiile politice. Este această capacitate extraordinară, pe de-o parte, de a iubi mult, pe de altă parte, de a se sacrifica mereu în vederea obiectivelor sale politice”.

Viața zbuciumată a acestui mare om nu a fost în zadar, atâta timp cât avem dorința de a răsfoi trecutul, măcar pentru a înțelege prezentul. Modelul lui Iuliu Maniu, încă, șlefuiește ucenici care duc mai departe spiritul lui. Cel mai de seamă urmaș politic, și, poate, singurul, este Corneliu Coposu, care a crescut în umbra lui, s-a format, și, ulterior, a dat lumii ceea ce și-a însușit. În fond, politica e aceeași, însă modul în care e abordată este fundamental opusă crezului celor doi. Cu decență și recunoaștere să ne întoarcem gândurile în trecut și să cinstim această zi așa cum dorim ca generațiile viitoare să-și amintească de însemnătatea acțiunilor lui Iuliu Maniu.

Sursa:www.salajulpursisimplu.ro

Proiectul fotografic ”Hoinar prin Sălaj” oferă, dincolo de oportunitatea de a fotografia aspecte din comunitățile sălăjene, șansa de a șterge praful de pe unele locuri neștiute sau uitate de toți. Așa s-a întâmplat recent când, la Șimleu Silvaniei am avut surpriza să găsesc în podul Bisericii romano-catolice ”Adormirea Maicii Domnului” o interesantă inscripție în limba latină, care s-a dovedit a fi de fapt un cronosticon dublu.
După vizita la Biserica romano-catolică din Șimleu Silvaniei, facilitată de Daniel Stejeran – director al Centrului Național de Informare și Promovare Turistică, am vrut să urc în turn să văd clopotul medieval, despre existența căruia am aflat recent. N-am găsit clopotul căutat, pesemne a fost înlocuit nu demult cu un altul mai nou. Însă aruncând o privire în podul bisericii am remarcat pe una dintre grinzile de lemn o inscripție.
Inscripția este în limba latină, se văd clar caracterele săpate în lemn. Textul, scris cu majuscule, are o particularitate: unele litere sunt mai mari decât celelalte. Dacă ar fi la începutul cuvântului nu ar ridica semne de întrebare, însă aceste litere mai mari par a nu respecta vreo regulă. Sunt ba la început, ba pe la mijlocul cuvântului sau chiar la sfârșit. Iată textul, literele îngroșate fiind cele care sunt de fapt mai mari decât celelalte:

 

”IN CINERES MISIT SACRA TECTA HAEC TVRCa COLONIS ALTERA SED REDEVENT TECTA IVVANTE DEO”. Traducerea în limba română a inscripției latine ar fi următoarea: ”Acest sfânt acoperiș a fost transformat în cenușă de către invazia turcă, dar cu ajutorul lui Dumnezeu se întoarce un nou acoperiș.” Cel care a scris textul a vrut să transmită peste secole povestea potrivit căreia, acoperişul bisericii a ars la trecerea turcilor pe aici și apoi a fost reconstruit.

Pe o altă grindă, scrie tot în latină textul:

”REFERENDUS PATER PETRUS UJFALVI PAROCHUS CATHOLICUS SOMLYOVIENSIS PER ARCHITECTUM PETRUM MEDVE INSTAURAVIT 1666.” (”Cucernicul părinte Ujfalvi Peter, paroh catolic de Șimleu a instaurat-o prin arhitectul Peter Medve 1666”).

Faptul că acestă inscripție este și datată, pare să confirme teoria conform căreia, acoperișul bisericii a fost renovat la 1666. Pesemne a fost distrus prin incendiere de către turci, așa cum reiese din prima inscripție.
Așa cum se știe, pe la 1660 turcii asediază cetatea Oradiei și după 46 de zile de asediu, acesta este capturată. În drumul lor spre Oradea, armata turcă a trecut și prin Șimleu Silvaniei, asediind cetatea Báthory și incendiind biserica. Acoperișul bisericii a fost renovat abia șase ani mai târziu cu sprijinul material al văduvei lui Ráckóczi György al II-lea, Báthory Zsófia. Ráckóczi György al II-lea (1621-1660) a fost principe al Transilvaniei între 1648 – 1660. S-a căsătorit cu Báthory Zsófia de Șimleu. Ráckóczi György al II-lea și-a dorit tronul Poloniei, astfel că încheie alianțe cu Vasile Lupu – domnul Moldovei, cu Matei Basarab – domnul Țării Românești și cu Carol al X-lea Gustav al Suediei. A cucerit Cracovia, a intrat în Varșovia dar a fost înfrânt de polonezi în 1657. Reîntors în Transilvania a fost detronat de către Poarta Otomană pentru că a condus un război neautorizat de sultan. În 1958 a fost reinstaurat Principe al Transilvaniei de Dieta întrunită la Mediaș. A fost din nou revocat de turici și încă o dată instalat principe de către Dietă. Turcii au invadat Transilvania și l-au învins la Gilău în anul 1660. Rănit grav, moare la Oradea în același an. Cu siguranță, în drumul lor către Oradea, armata turco-tătară a pustiit totul în cale, iar cetatea Bátory și bisericile din Șimleu Silvaniei n-au fost nici ele cruțate.
La acest episod nefast din istoria orașului fac referire inscripțiile de pe grinzile din podul bisericii. Însă în prima inscripție, literele mai mari duc cu gândul spre un cronosticon. Termenul ”cronosticon”, derivă din cuvintele grecești ”cronos” (în mitologia greacă Cronos era personificarea timpului) și ”eikon” – imagine. Cronosticon-ul este o ”imagine a timpului”, un joc de cuvinte, în care într-o expresie, scrisă de regulă în limba latină, literele care sunt folosite și pentru numere (I, V, X, L, C, D sau M) sunt evidențiate. Prin însumarea numerelor corespunzătoare se obține anul la care face referire inscripția respectivă. Practica era des folosită în Evul Mediu, sunt numeroase exemple de astfel de inscripții pe diferite monumente din Transilvania. Însă cea de la Șimleu Silvaniei nu este undeva la vedere, pe vreun fronton sau portal, ci sus în pod, pe o grindă transversală de lemn.
Revenind la prima inscripție, cea care reprezintă de fapt un cronosticon, dacă însumăm toate numerele reprezentate de literele romane (I apare de 6 ori, V de 4 ori, L apare de 2 ori, C apare de 7 ori, D apare 3 ori iar M o singură dată) obținem ”anul” 3326. Este evident faptul că textul trebuie fragmentat și că în cazul inscripției de la Șimleu Silvaniei avem de a face cu un dublu cronosticon. Asta face inscripția și mai interesantă. Corelând cele două inscripții cu datele istorice, se poate obține următoarea fragmetare, adică cronosticonul dublu:
”IN CINERES MISIT SACRA TECTA HAEC TVRCa COLONIS” – adică ”Acest sfânt acoperiș a fost transformat în cenușă de către invazia turcă”, unde prin însumarea numerelor romane repreyentate de literele evidențiate obținem anul 1660 (M = 1000 – apare o singură dată, C = 100 – apare de 6 ori, L = 50 – apare o dată, V = 5 – apare o dată iar I = 1 – apare de 5 ori). Așadar, la 1600 a fost arsă biserica de către turci.
Chiar dacă la prima vedere, textul inscripției pare a fi unitar, o privire atentă va distinge o cruce sau un semn plus între cuvintele ”COLONIS” și ”ALTERA”, ca și cum cel care a ciplit textul ar fi vrut să atragă atenția că avem de a face cu două texte ce trebuie descifrate separat.
”ALTERA SED REDEVENT TECTA IVVANTE DEO” – adică ”dar cu ajutorul lui Dumnezeu se întoarce un nou acoperiș”. Prin însumarea numerelor reprezentate de literele subliniate obţinem anul 1666, anul reconstrucţiei de către meşterul Peter Medve pe vremea păstoririi bisericii de către preotul Ujfalvi Peter. (D = 500 – apare de 3 ori, C = 100 – apare o dată, L = 50 – apare o dată, V = 5 – apare de 3 ori, I = 1 – apare o dată).
O referire la cronosticon-ul bisericii romano-catolice din Șimleu Silvaniei, apare în lucrarea ”SCHEMANTISMUS HISTORICUS VENERABILIS CLERI DIOECESIS MAGNO-VARADINENSIS LATINORUM PRO ANNO DOMINI ET MILLENNARI MDCCCXCVI” ce a apărut la Oradea (Nagyvárad) în anul 1896. În textul în limba latină referitor la biserica din Șimleu Silvaniei se face referire la evenimentele din anul 1660 dar și la restaurarea, șase ani mai târziu, a acoperișului.
Faptul că aceste inscripții sunt în podul bisericii, departe de ochii turiștilor, fac ca povestea lor să nu fie cunoscută publicului larg. Este adevărat, există la intrarea în biserică două panouri explicative în limbile maghiară și română în care se face referire și la aceste inscripții. Însă turistul obișnuit nu are cum să le vadă. De aceea, cred că o soluție ar fi să fie realizate mulaje în mărime naturală ale inscripțiilor care să poată fi expuse în biserică sau în exteriorul acesteia.
Este posibil ca și în alte biserici sălăjene să fie astfel de inscripții. Însă, cronosticonul de la Șimleu Silvaniei este unul cu adevărat special. Este mărturia scrisă în lemnul grinzilor acoperișului a unui episod din istoria zbuciumată a orașului.

sursa:http://mirel-matyas.blogspot.ro

Motto: „Matematica este regina ştiinţelor”.

      Johann Karl Friedrich Gauss (1777-1855), matematician, fizician şi astronom german

Timp de două zile, 16-17 decembrie 2016, oraşul Şimleu Silvaniei a devenit gazda primitoare a peste 300 de persoane participante la ediţia a XI-a a Concursului interjudeţean de matematică „Teodor TOPAN” (elevi, profesori, delegaţi etc.). Pe profesorul Teodor Topan (3 ianuarie 1946-23 iunie 2006) l-am cunoscut în vara anului 1968 la mare, în Tabăra elevilor de la Năvodari, fiind, apoi, colegi de „breaslă” la Şcoala Gimnazială nr 1 din Şimleu Silvaniei (actuala Şcoală „Silvania”). Acum 10 ani, după regretabila lui dispariţie, scriam, printre altele:

„Membru marcant al galeriei de profesori şimleuani şi sălăjeni, profesorul Teodor Topan era venerat ca un profesor de geniu. S-a născut cu pasiunea matematicii, iar pe parcurs a dobândit-o pe cea a poeziei. Celebru prin omenescu-i firesc şi cu o gândire tot mai maturizată de trecerea timpului care-l durea, Teodor Topan s-a mişcat uşor şi strălucit între cifre şi cuvinte, între discipoli şi părinţii acestora, între colegi şi prieteni. Autor al mai multor culegeri de probleme de matematică şi volume de poezii, profesorul Teodor Topan a rămas în mintea şi sufletul discipolilor şi comunităţii şimleuane ca un dascăl şi poet de excepţie. Parafrazând titlul ultimului său volum de poezie, „Triunghiul cu stele”, el a fost drept ca triunghiul dreptunghic, echidistant ca cel echilateral şi a apucat calea spre stele, aşa cum converg, în sus, laturile triunghiului isoscel”.

            Pentru a veni în sprijinul elevilor talentaţi şi capabili în ale matematicii, în anul 2006, s-a instituit Concursul de matematică „Teodor Topan”. Actuala ediţie a fost organizată de Şcoala Gimnazială „Silvania”, în colaborare cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Sălaj şi cu sprijinul Primăriei Şimleu Silvaniei. La concurs, pe bază de invitaţie, au participat 276 de elevi (129 de fete şi 147 de băieţi) din clasele V-XII, reprezentând 31 de şcoli şi licee din România şi cinci din Republica Moldova. Ca atare, concursul a căpătat un caracter internaţional! Desigur, unul neoficial…

Comisia de organizare a cuprins: un preşedinte, ing. Septimiu Cătălin Ţurcaş – primarul oraşului Şimleu Silvaniei; doi vicepreşedinţi, drd. George Ţurcaş (fost elev al prof. Teodor Topan) – Warwick Mathematics Institute din Anglia şi drd. Vlad Crişan – Georg-August-Universitat Göttingen din Germania şi şapte profesori membri: Adonia Opriş – inspector şcolar de specialitate, Angela Maria Lipo – director, Mariana Ghile – director adjunct, Simona Chimişliu – consilier educativ, Adriana Crişan, Floare Radu şi Elisabeta Nichita (toate şase de la Şcoala „Silvania” Şimleu Silvaniei) şi un secretar: prof. Sorina Haiduc – CT „Iuliu Maniu” Şimleu Silvaniei. Din Comisia de elaborare a subiectelor au făcut parte: conf. univ. dr. Dorel Miheţ – Facultatea de Matematică şi Informatică a Universităţii de Vest din Timişoara, asist. univ. dr. Andrei Eckstein – Universitatea „Politehnica” din  Timişoara, prof. univ. dr. Dorin Andrica – Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, cei doi doctoranzi şi student Vlad Mihaly – Universitatea „Tehnica” Cluj-Napoca.

Comisia de evaluare a fost formată din: cei doi doctoranzi, trei profesori de matematică din judeţul Sălaj pentru fiecare clasă şi profesori de matematică din şcolile şi liceele invitate.

La festivitatea de deschidere, Angela Maria Lipo, George Ţurcaş şi Septimiu Cătălin Ţurcaş au ţinut alocuţiuni tematice, referindu-se, printre altele, la: obiectivele concursului, organizarea şi desfăşurarea acestuia, stabilirea clasamentelor şi modul de premiere.

Întrecerile s-au desfăşurat în 12 săli de clasă ale Şcolii „Silvania”, iar subiectele au constat din patru probleme: cu numere naturale (clasa a V-a), algebră şi geometrie (clasele VI-VIII), mulţimi şi elemente de logică matematică şi vectori în plan (clasa a IX-a), numere reale şi mulţimea numerelor complexe (clasa a X-a), algebră şi analiză matematică (clasele XI-XII). Pentru rezolvarea acestora, elevii claselor  V-VIII au avut la dispoziţie două ore, iar cei din clasele IX-XII, trei ore.

De menţionat faptul că,  masa şi cazarea unor participanţi a fost asigurată de LT „Ioan Ossian”, iar, în cele două zile, participanţii au avut prilejul să viziteze oraşul. În acest context, drd. Daniel Stejerean – director al Centrului Naţional de Informare Turistică Şimleu Silvaniei a încheiat un parteneriat cu organizatorii pentru promovarea patrimoniului cultural şi istoric, cel reprezentativ pentru oraş. Printre activităţi s-au aflat, atât prezentări tematice ale istoriei urbei de la poalele Măgurii Şimleului şi ale principalelor obiective turistice, cât şi vizitarea Sinagogii, monument istoric remarcabil din urbea şimleuană, unde se află „Muzeul Holocaustului” din Transilvania de Nord. Activităţile s-a desfăşurat sub forma unor workshop-uri (grupuri de lucru) interactive, apreciate de cei prezenţi.

Primii trei clasaţi au fost declaraţi: clasa a V-a: 1. Victor Vorona – LL „Mihail Kogălniceanu” Chişinău (Republica Moldova); 2. Daniela Tariţa – LT „Mircea Eliade” Chişinău (Republica Moldova); 3. Matei Dragoş – CN „Mihai Eminescu” Satu Mare; clasa a VI-a: 1. Andrei D.T. Potfălean – CN „Emil Racoviţă” Cluj-Napoca (punctaj maxim); 2. Cosmin Popan – CN „Mihai Eminescu” Satu Mare; 3. Lorena Maria Hanţig – Şcoala Gimnazială nr.7 Borşa (jud. Maramureş); clasa a VII-a: 1. Cseke Ştefan – CN „Emanuil Gojdu” Oradea; 2. Codruţ Copas – Şcoala Gimnazială „Gheorghe Lazăr” Zalău; 3. Luca Fechete – CN „Emanuil Gojdu” Oradea; clasa a VIII-a: 1. Filip Vaida – CN „Emanuil Gojdu” Oradea; 2. Mihnea C.D. Leonte – CN „Emil Racoviţă” Cluj-Napoca; 3. Alexandru Cantor – Şcoala Gimnazială „Avram Iancu” Turda;  clasa a IX-a: 1. Adrian Boroica – CN „Gheorghe Şincai” Baia Mare; 2. Vlad-Bogdan A.Coroian – CN „Emil Racoviţă” Cluj-Napoca; 3. CN „Emanuil Gojdu” Oradea;  clasa a X-a: 1. Dragoş D.R. Crişan şi Andrei V.L. Petrindean – ambii de la CN „Emil Racoviţă” Cluj-Napoca (la egalitate); 2. David Purcar – CN „Unirea” Târgu Mureş; 3. Robert Pop – L.Teologic Baptist „Emanuel” Oradea; clasa a XI-a: 1. Bogdan Blaga; 2. Anda Tenie – amândoi de la CN „Alexandru Papiu Ilarian” Târgu Mureş; 3. Natan Tiutiu – L. Teologic „Emanuel” Oradea; clasa a XII-a: 1.Tőtős György – CN „Silvania” Zalău; 2. Cristina Tiutin ; 3. Titus Trifan – ambii de la L. Baptist „Emanuel” Oradea.

Festivitatea de premiere s-a desfăşurat la Casa de Cultură a oraşului, unde Angela Maria Lipo, George Ţurcaş şi Septimiu Cătălin Ţurcaş au făcut aprecierile de rigoare asupra întregii activităţi. S-au acordat câte trei premii (I, II şi III) şi trei menţiuni pentru fiecare clasă (V-XII). Oficierea a fost făcută de primarul Septimiu Cătălin Ţurcaş şi a constat în: diplome, medalii şi cărţi de matematică de la Editura „Paralele 45” din Piteşti (mulţumiri pentru sponsorizare!) şi de la Editura „GIL” din Zalău, însoţite de felicitările de rigoare. În plus, primii trei clasaţi la fiecare clasă au primit câte un plic cu bani (250 de lei – premiul I, 200 de lei – premiul II şi 150 de lei – premiul III).            

După „fotografia de grup”, drd. George Ţurcaş, printre altele,  a spus:

„A fost o ediţie frumoasă, o experienţă plăcută, pentru că am învăţat din cele anterioare. Nivelul concursului a fost unul ridicat, mai accentuat la clasele de liceu. Mă voi implica şi în organizarea şi desfăşurarea ediţiilor viitoare şi voi atrage foşti elevi şi premiaţi la concursurile anterioare, încercând să promovăm excelenţa în matematică în oraşul Şimleu Silvaniei”.                                                                                    

În final, Septimiu Cătălin Ţurcaş le-a mulţumit participanţilor şi, dorindu-le nenumărate succese şi multă sănătate, le-a urat: Crăciun Fericit! şi An Nou Fericit!

                                                                                                                              Prof. Marin ŞTEFAN,

                                                                                                                     Publicist, Şimleu Silvaniei

              Motto: „De Crăciun, toate drumurile duc acasă”.

                                                                       Marjorie Holmes (1910-2002), scriitoare americană

Luna decembrie este luna cadourilor, dar mai cu seamă, este luna colindelor şi a datinilor prin care celebrăm Naşterea Domnului nostru, Iisus Hristos, cu recitaluri ale strămoşeştilor cântece româneşti de urare, când Sărbătoarea Crăciunului este anunţată prin obiceiul copiilor şi nu numai, acela de a merge cu colindul şi cu Steaua, pentru a vesti Naşterea Mântuitorului. Da, pentru că aceasta este a doua mare sărbătoare a creştinătăţii, dar cea mai aşteptată şi mai plină de farmec dintre toate sărbătorile. Naşterea Domnului – Crăciunul este primul praznic împărătesc cu dată fixă, sărbătorit de toţi creştinii, în fiecare an, pe 25 Decembrie.

În acest context, joi, 15 decembrie 2016, elevii Şcolii „Silvania” Şimleu Silvaniei, coordonaţi de cadrele didactice, au organizat spectacolul caritabil „Bucurie în suflet”, realizat de copii pentru copii şi pentru cei dragi lor – părinţi, rude şi prieteni – cu scopul de a le aduce în suflete bucuria şi emoţia minunatei şi sfintei nopţi a Naşterii Domnului şi Mântuitorului nostru, Iisus Hristos. Spectacolul s-a desfăşurat pe scena Casei de Cultură a oraşului, devenită casa Crăciunului Silvaniei, fiindcă „de Crăciun, toate drumurile duc acasă” (Marjorie Holmes). Acolo, elevii Delia Lazăr şi Rareş Oltean (ambii în clasa a VII-a A) au fost „ gazde” ospitaliere pentru sutele de spectatori (o sală arhiplină, cu mulţi copii), îndeplinându-şi cu iscusinţă rolul de prezentatori. Jucăriile, rechizitele şi banii adunaţi la expoziţia cu produse realizate de elevi vor aduce destulă lumină pe chipurile unor copii defavorizaţi…

A fost o seară minunată, cu o atmosferă unică, pe placul întregii asistenţe. Spectacolul a început cu colindul „Eu cred în Moş Crăciun”, în care elevele Andreea Rus şi Natalia Rus au introdus întreaga asistenţă în magia marii sărbători care bate la uşa fiecăruia, declarându-şi sentimentele faţă de legendarul şi îndrăgitul personaj, cu barbă mare albă şi cu o mantie lungă roşie, cel care vine să împartă jucării şi dulciuri copiilor în noaptea de Crăciun.

În faţa celor prezenţi s-au perindat multe grupuri de elevi, susţinând diferite aspecte specifice. Elevii clasei a II-a B (înv. Angelica Şumălan) au cântat „Colindăm, colindăm iarna” şi „La Viflaim”, urmaţi de alţi talentaţi colindători: Gabriel Mirghiş – clasa a IV-a C („Ziurel de ziuă”– chitară şi voce) şi cei din clasa a I-a C (înv. Florica Bodea), care au anunţat Naşterea Mântuitorului într-o colindă italiană şi au cântat „Sus la poarta raiului”. Reprezentanţi ai clasei a III-a C (înv. Kándert Stela) au impresionat prin ţinuta şi ritmul paşilor de dans în valsul „Once Upon a December”. Elevii clasei a V-a A (coordonaţi de prof. Simona Chimişliu – diriginte) au devenit „îngeraşi”, vestind prin spiritul lor sfânt Naşterea Domnului (sceneta „Copiii şi îngeraşii”), iar eleva Maria Sabo (clasa a IV-a A) şi vioara sa fermecată au sensibilizat asistenţa cu „Om bun, deschide-ne poarta”. În această frumoasă atmosferă a sosit şi Moş Crăciun, adică Raul Drăgan, clasa a VIII-a A (pentru că „fără daruri, Crăciunul nu este Crăciun”– cum zicea prozatoarea americană Louisa May Alcott), aşteptat de colindătorii clasei a III-a B (înv. Alina Ciobanu) cu „O veste am adus” şi „Creştini, Crăciunul a sosit”, iar Marina Rus, Denisa Maxim şi George Puşcaşiu (toţi trei în clasa a VII-a C) au anunţat că „I sara Crăciunului”, prin melosul cântecului lor. În continuare, elevii clasei a I-a B (conduşi de înv. Sorina Vancea şi prof. Dorina Crăciun), prin dansul lor, au demonstrat că Moşul e…român! Admirabil a fost şi corul format de elevi ai claselor a IV-a A, B şi C (învăţătoare: Liana Chiş, Sanda Rusu şi Delia Remeş), interpretând colindele „Pe podele de nuiele” şi „Altfel de colind”. Colindătorii din clasele a VIII-a A şi B (conduşi de prof. Iulia Tîmpănariu), cu „Noche de paz, noche de amor” şi „Felice navidad”, în limba spaniolă, Ionela Coţe şi Iarina Ihoş (ambele, clasa a VII-a B), cântând „Jingle Bell Rock” şi „Rockin’ around the Christmas tree”, în engleză, pe dansul fetelor din a V-a C (coordonatoare, prof. Daniela Ardelean), precum şi elevii clasei a VIII-a D, împreună cu prof. Lia Ţîrlea, cu „Mon beau sapin”, în franceză, au încântat publicul, evidenţiind faptul de a celebra Crăciunul împreună: fiinţă cu fiinţă, religie cu religie, naţiune cu naţiune! Din nou, Gabriel Mirghiş, cu vocea-i minunată, a colindat cu „În seara sfântă de Crăciun”. Au ajuns în casa Crăciunului Silvaniei, călăuziţi de steaua magică, şi colindătorii din clasa a VI-a B: Antonia Sfăt, Iulia Moisi (ambele, voce) şi Vlad Biriş (vioară), cu „Steaua sus răsare”. Apoi, elevi din clasele a VIII-a A, a VII-a A, B, C şi a VI-a A, B (coordonatori, profesorii Anca Pop şi Marius Pop), printr-o sugestivă scenetă au prezentat momente nostime petrecute în jurul bradului, unde Moşul aşează cadourile de Crăciun. Pe frumoasa scenă, au apărut, încă o dată, dansatorii talentaţi ai clasei a III-a C (Valsul frumuseţii), fiind urmaţi de interpreţii Cristina Borz (clasa a VII-a D, voce) şi Casian Vancea (clasa a V-a C, la vioară), care au cântat „Deschide uşa, creştine” şi „Vin colindătorii”. În perspectiva păşirii în Anul Nou 2017, elevii clasei  a I-a A (înv. Mariana Aionese) au prezentat un „moment artistic” cu o urare, pe cât de tradiţională, pe atât de înălţătoare. N-au lipsit elevii clasei a III-a A (înv. Eleonora Marinkaş), cu evocatoarele  colinde „Noi, în seara de Crăciun” şi „Hai gazdă, deschide poarta”, iar învăţătoarea Adriana Maria Bonţe a fost aplaudată „la scenă deschisă” pentru interpretarea cântecului „La mulţi ani!”.

Prezentatorii au mulţumit elevilor prezenţi pe scenă şi părinţilor acestora pentru ceea ce au făcut întru reuşita spectacolului, şi publicului pentru participare şi aplauzele meritate adresate micilor artişti. De asemenea, au mulţumit conducerii Şcolii „Silvania” (prof. Angela Maria Lipo – director şi prof. Marioara Ghile – director adjunct), pentru susţinerea fermă în promovarea şi realizarea tuturor proiectelor şcolii, printre care se află şi spectacolul prezentat. În plus, au mulţumit prof. Simona Chimişliu – consilier educativ, pentru iniţiativa acestui spectacol caritabil şi, mai ales, pentru implicarea în organizarea şi desfăşurarea lui, precum şi profesorilor: Anca Pop, Sorina Moise, Liana Chiş, Sanda Rusu şi Marius Pop, pentru substanţiala contribuţie adusă la reuşita ineditului spectacol. I s-a mulţumit şi domnului Romeo Oltean (de la Primăria şimleuană) – cel care a fost şi este alături de fiecare dată de şcoală, cu tehnica „audio”. Pe deasupra, s-a mulţumit Firmei „Diandra Images” pentru ingeniosul decor al scenei şi fotografului Bogdan Moisi pentru pozele care vor face obiectul unui album al spectacolului.

Finalul festivităţii a fost marcat de o „imagine” memorabilă, când toţii colindătorii serii au apărut pe scenă, cântând „Mulţi ani trăiască!” şi adresând, tuturor, tradiţionalele urări româneşti: „Crăciun Fericit!” şi „An Nou Fericit!”.

                                                                                                                       Prof. Marin ŞTEFAN,

                                                                                                              Publicist, Şimleu Silvaniei

Numărul 143 al revistei de cultură Caiete Silvane este disponibil online, la adresa www.caietesilvane.ro. Editată de Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj, sub egida Uniunii Scriitorilor din România, a Consiliului Județean Sălaj, a Primăriei și a Consiliului Local al municipiului Zalău, revista oferă cititorilor săi un sumar bogat, din care amintim studiul lui Ioan Ardeleanu Senior, “Locul morţii lui Gheorghe Şincai. Legendă. Tradiţii. Adevăr”, câteva poeme scrise de Victor Munteanu, o analiză a romanului lui Ştefan Goanţă, “Patul de zăpadă”, semnată Irina Ciama, sau profilul poetic al lui Dumitru Tămaş, creionat de Georgeta Mihele.
Ediția tipărită va fi distribuită începând de luni, 19 decembrie 2016. Copertele I, III și IV sunt ilustrate cu reproduceri după lucrări de grafică ale artistului plastic Keresztes József Róbert din expoziția „Hypocrisy” (Muza Fest, Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj, noiembrie 2016).

Sursa: www.magazinsalajean.ro

După ce a găsit, într-o revistă, un calendar lunar cu date din istoria României, jurnalistului Daniel Mureşan, directorul cotidianului Magazin Sălăjean, i-a venit ideea realizării unui proiect asemănător, dar anual, în care să reunească evenimente importante petrecute pe meleaguri sălăjene. Se întâmpla acum opt ani.

“Am început cu consultarea celor peste 100 de cărţi din biblioteca proprie, reuşind, astfel, ca după mai puţin de doi ani să acopăr circa 70 la sută din zilele anului. Apoi am apelat la publicaţiile vremii găsite la Direcţia Judeţeană Sălaj a Arhivelor Naţionale, la Internet, la Episcopia Sălajului, la volumele Bibliotecii Centrale Universitare din Cluj-Napoca. Deşi biblioteca clujeană are foarte multe copii digitale ale unor publicaţii vechi, mi-a fost greu să îmi finalizez proiectul. La un moment dat nu reuşeam să găsesc decât un eveniment pe lună, pentru ca mai apoi să treacă luni întregi fără ca documentarea să dea roade”.

rememorează Daniel Mureşan.

Mihai Viteazul a incendiat Zalăul

Opt ani i-a luat să se documenteze, să găsească măcar un eveniment istoric pentru fiecare dată din calendar. Cel mai greu i-a fost cu completarea ultimei date, 2 martie, misiune pe care a îndeplinit-o după şase luni:

“Dacă pentru unele date a fost nevoie să fac o selecţie, pentru că am identificat mai multe evenimente importante care s-au petrecut atunci, pentru ultima am avut nevoie de o jumătate de an ca să o găsesc. Este vorba despre 2 martie, zi în care, în 1904, au început lucrările la Şcoala Confesională din satul Fetindia. Informaţia aceasta, care mi-a permis să finalizez calendarul, am descoperit-o în luna noiembrie a acestui an”

precizează autorul proiectului.
“Calendarul istoric al Sălajului” reuneşte o serie de informaţii mai puţin cunoscute publicului larg, una dintre ele făcând referire la faptul că în 4 august 1601, la o zi după victoria de la Guruslău, trupele conduse de Mihai Viteazul şi generalul Basta incendiază Zalăul şi măcelăresc populaţia.

“Mai multe surse maghiare, precum şi informaţiile găsite la Arhivele Naţionale confirmă acest fapt istoric. Nu contest personalitatea lui Mihai Viteazul ori importanţa lui pentru Guruslău şi pentru judeţul Sălaj, dar pentru Zalău nu cred că este potrivit ca singurul bulevard din municipiu să poarte numele voievodului. Cu atât mai puţin să existe o statuie care să îl reprezinte, aşa cum au în plan autorităţile locale. Consider că putem alege o altă personalitate istorică marcantă”.

punctează jurnalistul sălăjean.

Promite ediţii revizuite şi adăugite

Tot aici mai găsim şi alte date importante. Câţi dintre noi ştim, oare, că în 3 martie 1831 un puternic cutremur de pământ a zguduit clădirile din Zalău şi împrejurimi, că în 6 aprilie 1937, la Bobota, este descoperit un tezaur compus din 36 de monede medievale ori că în 15 iulie 1751 s-a născut dr. Gyarmathi Sámuel, director al Colegiului Reformat din Zalău şi constructorul primului balon cu aer cald, lansat la Bratislava?
Un alt detaliu interesant pe care îl dezvăluie calendarul istoric al lui Daniel Mureşan este că în 19 septembrie 1901 s-a născut la Şimleu Pasternak József, un faimos producător de filme, director al studiourilor Paramount şi Universal Pictures, de două ori nominalizat la premiul Oscar şi de trei ori, la Globul de Aur, şi căruia i-a fost dedicată o stea pe Hollywood Walk of Fame.
“Calendarul istoric al Sălajului” va fi tipărit de către Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului Sălaj. Jurnalistul are în plan continuarea proiectului cu ediţii revizuite şi adăugite.

Sursa: www.magazinsalajean.ro

Parte dintr-un proiect editorial mai vechi, în care au văzut lumina tiparului primele patru volume, ultimele zile ale acestui an marchează apariția a încă patru volume din seria ”Satele sălăjene și poveștile lor”, o analiză antropologică semnată Camelia Burghele, doctor în etnologie, cercetător științific la Muzeul din Zalău. În urma colaborării între Editura Caiete Silvane din Zalău și Editura Etnologică din București, cu sprijinul financiar al Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj și al companiei TenarisSilcotub, au apărut:

– Volumul V – MANIPULAREA DESTINULUI. În numele magiei terapeutice: vechi credințe din Sălaj;
– Volumul VI – DE LA SĂNĂTATE LA BOALĂ ȘI ÎNAPOI. Descântec, rugăciune și leac în satul sălăjean;
– Volumul VII – SATUL TIMPULUI, TIMPUL SATULUI. Modele sălăjene de construire a identității locale;
– Volumul VIII – POVEȘTI ȘI POVESTITORI. Ferestre deschise către memoria satului sălăjean.

Cele patru volume proaspăt apărute continuă studiul satelor sălăjene și a culturii tradiționale cu specificitatea sa locală, focalizându-se de această dată pe perspectivele magico-rituale de raportare a omului la divin (cu susținerea unor scenarii concrete, din teren: descântece terapeutice, credințe magico-rituale, leacuri vechi), dar și pe mecanismele de construire a identității locale (de asemenea, cu studii de caz aplicate pe comunități sălăjene).

În plus, volumul VIII oferă o deschidere de antropologie vizuală, prin atașarea unui album cu fotografii reprezentative din satele Sălajului.

Profesorul Ioan Taloș de la Universitatea din Köln consideră demersul Cameliei Burghele drept unul valoros și lăudabil:

„Spre deosebire de alți folclorști sălăjeni (Leontin Ghergariu, Dumitru Pop, Augustin Mocanu, Pamfil și Maria Bilțiu, Grigorie și Maria Croitoru, Ștefan Goanță, Ion Mureșan, Ion Pițoiu, Patriciu Știrbu și mulți alții), care au depus eforturi pentru culegerea unor texte de folclor literar, mai ales poetic, Camelia Burghele cercetează terenul din perspectiva mentalităților, a comportamentelor omului în diferite împrejurări ale vieții, a vârstelor și ocupațiilor, a trecutului, prezentului și viitorului, a identității naționale, a femeii și a bărbatului, a bucuriei și tristeții omului de azi, oferindu-ne pasionante povești trăite.
O văd pe autoare cercetând ziua terenul, iar seara, în laborator, stând de vorbă, prin intermediul cărților lor, cu Ion Șeuleanu, Ion Cuceu, Antoaneta Olteanu, Mihai Pop, Martine Segalen, Marc Augé, Bronislaw Malinowski, Pierre Bourdieu și mulți alții, cu care poartă discuții, le pune întrebări și își confruntă rezultatele și opiniile.
Textele Cameliei Burghele dovedesc bucuria și entuziasmul de a fi etnograf în România secolului al XXI-lea și încadrează Sălajul în cultura națională și internațională”.

Sursa: www.salajulpursisimplu.ro