Constatăm neputincioși că această Casă nu mai vrea să suporte nici măcar atingerea picăturilor de ploaie, darămite indiferența grosolană și neputința bietelor autorități. Dacă n-ar fi fost oamenii simpli care au simțit că trebuie să se mobilizeze și să ajute, să-și ia de la gură și să doneze pentru această Casă, de multă vreme am fi căutat amintiri printre mormane de moloz.
Această Casă s-a săturat să-și plângă de milă, pereții fiindu-i plini cu lacrimi amare provocate de nepăsarea cu care este privită. Este un fapt, îl consemnăm și încercăm să forțăm mâna celor care vor să salveze aparența unei Case Memoriale. Îl consemnăm pentru a rămâne dovezi scrise ca în viitor, cei care vor răsfoi trecutul, să poată înțelege gravitatea momentului. E revoltător să asiști la acest dezastru spiritual și să simți că ceea ce faci nu e suficient pentru a opri, măcar pentru o bucată de timp, degenerarea acestei Case. Nu mai departe de ieri, spuneam că s-a luat o decizie capitală, și anume, aceea de a continua lucrările chiar dacă nu mai avem bani. Până la urmă s-a dovedit a fi o decizie înțeleaptă! Se pare că avertismentul specialiștilor s-a adeverit. Lucrările de până acum sunt puse în foarte mare pericol dacă nu se intervine din ce în ce mai abrupt. Oamenii trebuie să înțeleagă că lucrările de până acum nu au fost cosmetizări, ci au fost lucrări menite să salveze de la prăbușire acele bucăți de pereți care reprezentau un pericol.
Nimeni nu înțelege ce se întâmplă de fapt. Din birouri ori de la pupitre realitatea se vede doar în poze. Dați-vă jos din turnul de fildeș și luați la pas încăperile umede, sinistre, de-a dreptul, ale Casei lui Iuliu Maniu, cel pe care ni-l dăm unul altuia exemplu.
Și-acum, după ce terminăm de citit acest material, în dulcele stil clasic, ne vom întoarce la treburile noastre și vom uita că avem o datorie, iar dacă e datorie, e obligatorie, ca noi, românii, să ajutăm cu bani această Casă. Nu e suficient să sperăm într-un ajutor divin care să se scoboare de undeva de pe norii cerului cu saci de ciment, cărămizi ori alte materiale necesare. Realitatea e pragmatică, prin urmare, se impun măsuri pragmatice.
Un spectacol dedicat Zilei Internaționale a Femeii va avea loc duminică, 6 martie, în sala de activităţi a Bisericii Greco-Catolice din Şimleu Silvaniei. Spectacolul intitulat „8 Martie ne râde-n prag” va începe la ora 14.30 și va fi suținut de membrii Ansamblului „Barcăul” de la Clubul Copiilor din localitate.
În cadrul evenimentului, care va cuprinde cântece, poezii, jocuri populare și momente vesele, vor interpreta soliştii vocali Denisa Rolnic, Daliana Lazoc, Mihaela Rad, Georgiana Supuran, Alexandra Fritea, Crina Pop, Bogdan Hurban, David Medeşan, grupul vocal Taraful „Dor Silvan”, iar pe final sunt programate câteva momente umoristice prezentate de umoristul Paul Chichişan.
„Cumpărați, vă rugăm, și de la noi un mărțișor? Costă doar un leu! Le-am făcut chiar noi! Strângem banii să mergem în excursie cu clasa.“,
suna apelul unui glas cristalin de fetiță cu palton roșu, costum popular, ciorapi albi și un coșulet alb plin de mărțișoare, însoțită de alți patru copii, îmbrăcați în costume populare cu trăistuțe. Și lumea răspundea glasului cristalin, privind la cele cinci fețe zâmbitoare, pline de speranță, cumpărând mărțișorul de dragul lor și gândind în sine la munca de Sisif pe care o fac copiii, având în vedere numărul foarte mare de mărțișoare pe care ar trebui să-l vândă că să poată merge în excursia visată. Câteva mii.
Centrul de Cultură și Artă a județului Sălaj a găzduit sâmbătă, 27 martie, cel de-al VI-lea-lea târg de mărțișoare tradiționale, la care au fost invitați să expună atât elevi, cât și meșteri populari, din colecțiile lor de mărțișoare confecționate manual din materiale tradiționale lemn, hârtie, lână, lut, aluat și multe altele.targ_martisoare3 Iar expozanții s-au dovedit plini de inventivitate, imaginație și talent, din mâinile lor ieșind o varietate multicoloră de simboluri ale primăverii, de la flori, la pălărioare, brățări, pandantive, lănțișoare, animăluțe și păpuși, la mărțișoare comestibile, pictate cu zahăr colorat, la săpunuri sculptate, la covorașe și perini, până la caricaturi, care se făceau pe loc, dacă aveai răbdare să stai așezat câteva minute.
Din punctul de vedere al celor care au venit să vadă mărțișoarele, evenimentul a avut succes, dat fiind faptul că sala de expoziție a Centrului a fost plină atât de meșteri populari „mari și mici”, cât și de zeci și zeci de vizitatori.
Expozanții au fost atât din Zalău cât și de peste tot din județ: Crișeni, Simleu Silvaniei, Crasna Horoatu Crasnei, Stîrci, Ciumărna, Jibou, Cehu Silvaniei, etc. Pe de altă parte, centrul Zalăului a fost invadat încă de zilele trecute de vânzătorii ambulanți de mărțișoare de toate felurile și, evident, pentru toate buzunarele, dar, dacă pentru meșterii populari și elevii care au expus la CCAJS, pasiunea și păstrarea tradiției i-au făcut să vină și în acest an, pentru ceilalți totul se rezumă la partea comercială.
Partenerii evenimentului, organizat de CCAJS, sub egida Consiliului Județean Sălaj au fost: Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului și Inspectoratul Școlar Județean Sălaj.
Mărţişorul, ca vestitor al primăverii, este una dintre puţinele tradiţii pur româneşti care au mai supravieţuit chiar şi anilor recenţi de americanizare. Culoarea roşie a dragostei, combinată cu cea albă a purităţii ghioceilor, va avea mereu o semnificaţie aparte pentru cei care încă nu au uitat să gîndească şi să iubească româneşte.
„…La început, atunci când va fi fost acest început, mărțisorul nu era marțisor și poate că nici nu se chema, dar fetele și nevestele, care țineau la nevinovația obrazului încă înainte de acest început, au băgat de seamă că vântul de primăvară le pătează pielea și nu era nici un leac. Cărturăresele de pe vremuri, după care au venit cărturarii, făcând “farmece” și făcând și de dragoste, au învățat fetele cu pistrui să-și încingă grumazul cu un fir de mătase răsucit. Firul a fost atât de bun încât toate cucoanele din mahala și centru ieșeau în martie cu firul la gât. …Vântul ușurel de martie, care împestrița pleoapele, nasul și bărbia, se numea mărțișor și, ca să fie luat răul în pripă, șnurul de mătase era pus la zinții de mart. Dacă mai spunem că firul era și roșu, înțelegem că el ferea și de vânt, dar și de deochi.“- Tudor Arghezi.
Se pare că proiectul nostru de reabilitare a Casei Memoriale „Iuliu Maniu” a devenit model: exact la un an de când am dat startul campaniei publice de strângere de fonduri -„Salvați istoria națională – Salvați Casa Iuliu Maniu!” , aşadar pe 18 februarie 2016, la Iaşi a avut loc lansarea oficială a campaniei „Salvaţi istoria Iaşului, Salvaţi Casa Creangă“, derulată sub patronajul Ministerului Culturii şi a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei.
La fel cum am gândit noi proiectul de la Bădăcin – Sălaj, mâna de oameni inimoşi de pe plaiuri moldovene vor să reabilteze clădirea, iar apoi să o transforme în muzeu, partea socială a proiectului urmând să se regăsească în amenajarea unui centru de de cercetare pentru copiii şi tineri.
„Ţinând cont că spaţiul nu are activitate medicală directă, s-a ales această metodă de finanţare, urmând să fie amenajat un muzeu, dar şi deschiderea unui centru de cercetare pentru copiii şi adolescenţii care au nevoie de suport psihologic, fiind afectaţi de dependenţa de tehnologie”,
La Şimleu Silvaniei, imediat după inaugurarea Centrului Naţional de Informare şi Promovare Turistică, au început activităţile. Prima acţiune a fost iniţiată în parteneriat cu Primăria oraşului. Este vorba de invitarea la CNIPT a unei familii nevoiaşe, copleşită de greutăţile vieţii, cu trei copii minunaţi, elevi în clasele: a VIII-a, a V-a şi a III-a. Mama lor este nevăzătoare (n-a participat), iar tatăl se „descurcă” doar cu ajutorul social primit de la Primărie.
În acest context, dl. Daniel Stejeran – director al CNIPT, a spus:
„Ne-am gândit la această familie, Lucaci, întrucât are un nivel de trai scăzut, fără venituri materiale şi financiare care să le ofere posibilităţi educative şi de întreţinere decente. Cei trei băieţi sunt de toată isprava, dornici să înveţe bine şi să ajungă să poată să-şi ajute părinţii. Au vizitat sediul centrului, cu toate dotările tehnice. Apoi, împreună cu colega mea, Lavinia Berar – agent de turism, le-am arătat şi le-am explicat ceea ce înseamnă acestea pentru oraşul Şimleu Silvaniei. Au petrecut o după amiază, pe cât de relaxantă, pe atât de instructivă. I-am asigurat, totodată, de sprijinul nostru în ceea ce înseamnă activităţile extracurriculare prin implicarea lor în diverse activităţi viitoare ale CNIPT, obişnuindu-se cu modalităţile de educare din afara orelor de şcoală. Astfel de acţiuni vor mai avea loc în cadrul CNIPT, atât pentru tineri din familii nevoiaşe, cât şi pentru ceilalţi din localitate şi nu numai, cei care doresc – prin voluntariat – să înveţe lucruri noi despre turismul, cultura şi istoria locului în care trăiesc şi învaţă. La plecare, le-am oferit pachete cu obiecte promoţionale ale CNIPT, precum şi cu alimente, dulciuri şi sucuri”.
Aşadar, prima acţiune concretă după inaugurarea CNIPT Şimleu Silvaniei a avut un „start” corect, regulamentar! Ce va urma, vom vedea …
Prima activitate oficială desfășurată în Centrul Național de Informare și Promovare Turistică (CNIPT) din orașul Șimleu Silvaniei, chiar cea de inaugurare, a umplut spațiul, la maxim, de oficialități locale și județene, directori de instituții, oameni de cultură, jurnaliști, iubitori de călătorii, atât din județ, cât și din afara acestuia, în general oameni interesați de promovarea valorilor județului Sălaj, și, bineînțeles, cei care au făcut posibilă existența acestui centru.
Evenimentul a fost gândit de organizatori sub forma unei întâlniri relaxante, în cadrul căruia oamenii adunați sub același acoperiș să ia un prim contact cu centrul, conducerea și interfața acestuia, punctele de interes turistic ale zonei, muzicienii și preparatele culinare specifice locului, precum și remarcabila șampanie de Șimleu.
„Scopul întâlnirii este acela de a începe un dialog și o colaborare efectivă și activă între toți cei implicați în domeniul turismului, a serviciilor de ospitalitate, mass-media, dar și a celor interesați din acest domeniu de activitate, organizatorii dorindu-și să vină în sprijinul celor care sunt interesați de promovarea valorilor și obiectivelor turistice din zonă și punerea în valoare a tradițiilor și obiceiurilor transmise din generație în generație“,
a transmis Daniel Stejeran, directorul Centrului Național de Informare și Promovare Turistică Șimleu Silvaniei, în preambulul evenimentului.
Ceea ce s-a și întâmplat, de altfel, întrucât după inaugurarea centrului și luările de cuvânt ale oficialităților, lumea s-a oprit să guste un pahar din șampania Silvania, din vinul locului, din produsele culinare cu specific tradițional, și nu numai, să asculte membrii trupei Old Beat din Șimleu Silvaniei, care au pregătit un mini concert de folk românesc, și să vorbească despre potențialul deloc de neglijat al zonei.
Centrul a fost realizat prin intermediul unui proiect iniţiat de autorităţile locale din Şimleu Silvaniei şi finanţat prin Ministerul Dezvoltării Regionale şi a Administraţiei Publice, valoarea totală a proiectului fiind de 631.000 de lei, din care 12.000 de lei a au venit din partea consiliului local. Suprafaţa funcţională a centrului este de circa 100 de metri pătraţi, acesta fiind amplasat în incinta unei clădiri monument istoric, ce face parte din fosta Cetate Bathory, un important obiectiv turistic din Şimleu Silvaniei.
În cadrul evenimentului a fost arborat steagul simbol al CNIPT, lângă clădirea centrului, au fost lansate paginile oficiale de web și Facebook a CNIPT, iar invitații au putut să vizioneze câteva materiale de prezentare a obiectivelor turistice din oraș și din împrejurimi.
Cât despre vinul spumant Silvania, cu aroma sa deosebită, se poate spune că face parte din elita rarelor vinuri spumante româneşti obţinute prin metoda tradiţională „Champenoise”, şi anume prin refermentarea naturală a vinului în propria butelie. Aceste condiţii nu se pot obţine decât în hrubele adânci şi întinse ca cele de la Măgura Şimleului, aflate la 60 m sub stâncă, cu galerii în lungime de 3,5 km.
De-a lungul timpului, vinul spumant Silvania a obţinut nenumărate premii şi medalii la concursurile naţionale de vinuri spumante.
Și pentru că inaugurarea centrului a fost fixată în ziua unei sărbători tradiționale românești, cea de Dragobete, laitmotivul serii nu a putut fi decât: Iubiți-vă mult!
Până în data de 25 martie, firmele pot contribui la reabilitarea Casei Memoriale „Iuliu Maniu” de la Bădăcin donînd 20% din impozitul pe profit.
„Acest lucru a devenit o practică și mi-aș dori să rămână așa. Anul trecut am avut astfel de donații, iar în acest an deja au fost câteva firme care și-au anunțat intenția de a ajuta Casa de la Bădăcin”,
a trasmis parohul Cristian Borz.
Facem apel către toate firmele, nu doar cele sălăjene, să dăruiască o parte din impozitul pe profit salvării unei bucăți din istoria națională. Au fost oameni simpli, care dintr-un salariu mizer, au reușit să doneze o cărămidă, două, trei. Aceste cărămizi s-au adunat și au contribuit la zidirea fundației Casei. Dacă acele câteva cărămizi ar fi lipsit, Casa de la Bădăcin ar fi devenit un conglomerat de deșeuri. Cu voință din partea firmelor, lucrările vor putea continua, astfel încât să nu asistăm la prăbușirea acoperișului ori a altui perete.
Istoria localităţii Şimleu Silvaniei, bogată în evenimente de orice natură, îşi are începuturile cu mii de ani în urmă, prin prezenţa dacilor autohtoni, atestată prin Cetatea „Dacidava” de pe falnica Măgură şimleuană, despre care marele istoric grec Herodot spunea că sunt „cei mai viteji şi cei mai drepţi dintre traci”. Oraşul este atestat documentar în anul 1251, având o participare activă în evenimentele istorico-sociale ale Sălajului şi o spiritualitate religioasă considerabilă. Este recunoscută situarea acestuia în fruntea mişcării de emancipare naţională a românilor din Transilvania în epoca modernă. De-acuma, urbea de la poalele Măgurii Ţării Silvaniei a devenit şi un centru turistic. Da, este oficial, pentru că, miercuri, 24 februarie 2016, în pitorescul oraş sălăjean s-a inaugurat „Centrul Naţional de Informare şi Promovare Turistică” (CNIPT) Şimleu Silvaniei, conform Proiectului Administraţiei Şimleu Silvaniei aprobat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice din România ( valoare – 631.000 de mii de lei).
Argumentele care au constituit baza ineditului „demers administrativ” sunt, pe cât de diverse, pe atât de raţionale, având în vedere locul şi rolul oraşului în acest colţ mirific de Ţară Românească, de-a lungul istoriei milenare, în vasta Depresiune a Şimleului. Unul dintre argumente este frumuseţea naturală de care se bucură („Braşov al Nordului” îi spunea, în anul 1927, Ion Simionescu – preşedinte al Academiei Române), cu peisaje unice oferite de „triunghiul”dealurilor: Măgura, Brădet şi Sfânt, cu plantaţii de pomi fructiferi (mărul este la el „acasă”!) şi viţă-de-vie, amintind de cea mai mare cramă din România, cu vinul spumant „Silvania” (după metoda franceză „Champagne”), depozitat în galerii de peste 4,5 km. Apoi, falnica Măgură (597 m), unde s-au descoperit tezaurele dacice de aur şi de argint, provoacă interesul pentru cunoaşterea acestor locuri. Acelaşi interes este stârnit şi pentru a vedea urmele Cetăţii Dacidava, de pe Măgură, mărturie a prezenţei dacilor liberi în glia străbună (menţionată de către Ptolemeu în cartea sa „Geographia”), precum şi locul „Copacilor Legii”, unde erau judecaţi răufăcătorii, dar şi pentru Cetatea Báthory din centrul oraşului. De asemenea, oraşul şi întreaga Depresiune a Şimleului oferă posibilitatea cunoaşterii unui „punct crucial” în istoria locurilor, în care, de-a lungul timpului, s-au intersectat drumurile unor personalităţi: Menumorut, Gelu, Mihai Viteazul, Ştefan Báthory, Sigismund Báthory, Horea (alias Vasile Ursu Nicola), Ioan Inocenţiu Micu (Clain), Gheorghe Şincai, Alexandru Şuluţiu-Sterca, Simion Bărnuţiu, Iuliu Coroianu, Alexandru Aciu, Octavian Goga, Iuliu Maniu, Gheorghe Pop de Băseşti, Corneliu Coposu, Ioan Ossian, Ioan şi Victor Deleu, dr. Ioan Puşcaş etc. Sunt remarcabile bisericile reprezentând multe confesiuni religioase, Monumentul „Sfânta Treime” din Parcul Central al oraşului, precum şi Mănăstirea „Sfânta Treime” de la Bic (5 km de Şimleu Silvaniei), renumită prin pelerinajele religioase, cu prilejul marilor sărbători româneşti. Nu în ultimul rând, este vorba despre „Muzeul Holocaustului”din Transilvania de Nord, cel care găzduieşe „mărturii” ale ororilor îndreptate împotriva umanităţii, făcute de odiosul Adolf Hitler şi acoliţii lui, în cel De-al Doilea Război Mondial, şi unde se desfăşoară multiple activităţi tematice. În plus, râurile Crasna şi Barcău atrag turiştii spre: lacul de acumulare de la Vârşolţ (pescuit tradiţional şi sportiv), Complexul de Agrement „Termal” din estul oraşului Şimleu Silvaniei (2 km), Biserica de Lemn Cehei şi Balta Cehei (la vest de oraş), respectiv, Păstrăvăria de la Tusa, Staţiunea „Băile Boghiş” şi Monumentul Eroilor din Comuna Martir Ip. De asemenea, sunt „deschideri” spre: Casa Memorială „Iuliu Maniu” de la Bădăcin, Monumentul lui Mihai Viteazul de la Guruslău, Centrul Cultural „Simion Bărnuţiu” de la Bocşa, Complexul Cultural „Şincai -Coposu” de la Bobota, Muzeul de Artă Populară „Ligia Alexandra Bodea” şi Rezervaţia Naturală „Mlaştina”- ambele de la Iaz şi impresionanta panoramă oferită de culmile Munţilor Plopiş în arealul localităţii Făgetu. Fără îndoială, exemplele sunt mai multe …
Activităţile de inaugurare, coordonate de drd. Daniel Stejeran – director al CNIPT, s-au desfăşurat în sediul CNIPT, în clădirea de lângă Parcul „Cetatea Medievală Báthory”, frumos reamenajată. Festivitatea a început cu arborarea Steagului Simbol al CNIPT Şimleu Silvaniei, cu prezentarea participanţilor: reprezentanţi ai instituţiilor istorice şi culturale sălăjene (Muzeul de Istorie şi Artă, Centrul de Cultură şi Artă Sălaj, Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniul Naţional Sălaj), ai instituţiilor şimleuane, cadre didactice, invitaţi de seamă. Daniel Stejeran a evidenţiat obiectivul major al CNIPT: creşterea potenţialului de promovare a turismului românesc din „regiunea” Şimleu Silvaniei la nivel naţional şi internaţional. Printre altele, spunea: „[…] Unul dintre proiectele de suflet, atât al meu, cât şi al domnului primar, este renovarea şi restaurarea Parcului „Cetatea Báthory”.[…] În primăvara aceasta vom iniţia o activitate comunitară pentru amenajarea acestuia, pe care-l vom redeschide în luna aprilie. […] Ne propunem să delimităm şi să marcăm un traseu de tracking istoric şi de relaxare pe Dealul Măgura. […] Avem un parteneriat de promovare a atracţiilor din zona Şimleului cu Patronatul Român al Oamenilor din Televiziune, prin preşedintele acestuia, dl. Traian Popescu.[…] Mulţumiri sincere coordonatorilor Proiectului CNIPT de la Fida Solutions Baia Mare, Rovena Zalău, Proinvest Gaz Şimleu, colegilor din Primăria Şimleu Silvaniei, colaboratorilor Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Sălaj Plus (manager-Laura Chirilă), reprezentanţilor mass-media şi dumneavoastră, cei care aţi spus „prezent” în această zi specială de Dragobete […] Tuturor, o primăvară minunată!”.
De asemenea, Lavinia Berar – agent de turism în cadrul CNIPT Şimleu Silvaniei, în alocuţiunea sa, a prezentat, succint, modul de accesare a informaţiilor pe site-ul centrului: www.cniptsimleu.ro, pentru diferite „meniuri” tematice.
Despre importanţa acestui inedit eveniment cultural-turistic şimleuan a vorbit şi ing. Septimiu Cătălin Ţurcaş – primarul oraşului Şimleu Silvaniei, reliefând, printre altele: „ […] O mare parte din proiectul pe care l-am început în 2006, acela ca ansamblul Cetăţii Báthory să fie pus în valoare, s-a implementat.[…] Atunci, sursele de finanţare erau închise, dar aveam alternativa proiectului nostru. Şansa noastră a fost negocierea cu doamna Marcu de la Braşov, care făcea descărcarea arheologică din interiorul cetăţii, oferindu-ne posibilitatea descărcării unei mici părţi prin care să avem startul de pornire a proiectului. […] Suprafaţa de cercetare s-a mărit de la o etapă la alta, fiind necesară şi înlăturarea unor copaci. Primăria suporta toate costurile descărcării arheologice de peste patru miliarde de lei.[…] Tot ceea ce s-a întâmplat în timp este etalat prin imaginile care se văd în această sală. […] Proiectul s-a finalizat în anul 2009, când astfel de finanţări erau închise, trebuind să aşteptăm finanţarea 2014-2020, care n-a început şi, iată, suntem în 2016. […] Am avut posibilitatea ca o parte din acest proiect să-l finanţăm prin altul, al Ministerului Dezvoltării, respectiv CNIPT. […] Acest centru este foarte important pentru că oraşul Şimleu Silvaniei are o istorie bogată, aici au trăit diferite personalităţi, aici s-au dezvoltat culturi ale multor popoare şi este util să ne cunoaştem istoria şi s-o promovăm, în acelaşi timp.[…] Lucrurile s-au derulat extrem de greu, din multe puncte de vedere, dar – până la urmă –totul a ieşit bine. […] Este foarte important să dezvoltăm turismul, atât în oraşul Şimleu, cât şi în zona acestuia, pentru că sunt lucruri frumoase care se pot vizita şi sperăm că vor fi mult mai frumoase în timp, aşa cum s-a întâmplat cu Băile Boghiş, care acum arată altfel. […] Vreau să-i chem pe şimleuanii care sunt, sufleteşte, pentru oraş într-o colaborare practică de completare a datelor cu documente şi fotografii vechi, întrucât ceea ce avem aici este interactiv şi ne pot ajuta cu informaţii suplimentare, pentru a arăta, corect, istoria acestor locuri, aşa cum a fost ea, indiferent de perioadă. […] Am pus mult suflet în acest proiect Báthory şi vreau să-l duc la bun sfârşit.[…] Vă mulţumesc tuturor pentru implicare şi, mai ales, domnului Daniel Stejeran, care, iată, s-a descurcat bine şi tot ce vedeţi aici i se datorează.[…] Am avut noroc să găsesc cea mai potrivită persoană pentru funcţia de director a CNIPT. […]”.
La reuşita festivităţii de deschidere oficială a CNIPT Şimleu Silvaniei şi-a adus contribuţia trupa locală „Old Beat Band” (Iulia Bob – solistă, Virgil Bob – solist şi chitară, Roly Boroş – clape, Nelu Zah – percuţie), încântând întreaga asistenţă cu cântece reprezentând folkul românesc (Dealul cu dor, Umbra, Înţelegere, Câmpurile aurii etc.). La fel, cocteilul şi degustarea unor produse tradiţionale locale oferite de: Cabana Brădet, Podgoria Silvania, Siciliana (Familia Cordiş), Castel Inn, Laboratorul de cofetărie Puşcaş Aliz şi Crama Carastelec au asigurat un cadru prielnic pentru „cristalizarea” acţiunilor viitoare.
De remarcat că, la intrare, participanţii au avut parte de obiecte şi materiale promoţionale având inscripţionat brandul CNIPT (mape, broşuri, pliante, agende, carneţele, autocolante, tricouri, şepci, CD/DVD şi o plasă din pânză), precum şi de un text cu punctul meu de vedere „Dragobetele – adevărata zi a îndrăgostiţilor la români!”, editat în format atrăgător de Lavinia Berar. Prin extrapolare, alături de dragostea faţă de cel/cea de lângă noi, există şi dragostea faţă de natură, faţă de tot ceea ce ne înconjoară şi-i frumos, astâmpărându-ne, fiecăruia, inima şi sufletul.
Aşadar, în mod justificat, o nouă instituţie publică din Şimleu Silvaniei şi-a deschis porţile pentru un dialog şi o colaborare efectivă şi activă între toţi cei angrenaţi în domeniul turismului, a serviciilor ospitaliere şi mass-media întru promovarea şi valorificarea tradiţiilor şi obiceiurilor din această zonă fermecătoare din nord-vestul străvechiului şi binecuvântatului Ardeal, prin crearea unor „pachete” turistice atractive, care să ofere celor interesaţi forme noi de: vizitare, cunoaştere şi agrement. Aşteptăm confirmarea …
Românii sărbătoresc astăzi, 24 februarie – “Dragobetele”, o sărbătoare a dragostei care a fost introdusă şi în România ca efect al globalizării.
Ziua de Dragobete este asociată nu doar cu iubirea, ci și cu începutul primăverii, începutul unui an mai bun din punct de vedere sentimental. Legenda spune că “Dragobete” este o entitate mistică cu puteri deosebit de mari, care a luat forma fizică fiind fiul babei Dochia. Atunci când a venit pe Pământ a adus cu sine dragoste, fapt pentru care în ziua de 24 februarie, oamenii celebrează această sărbătoare. De aceea se şi crede că, pe 24 februarie, păsările să strâng în stoluri, îşi construiesc cuiburi şi se împerechează, iar cele care nu reuşesc să facă acest lucru rămân fără pui până anul viitor.
Această tradiție s-a răspândit și în rândul oamenilor, cei care sunt singuri de Dragobete așa vor rămâne pentru întreg anul, iar cei care întâmpină primăvara alături de partenerul de viață, vor avea noroc și belșug. Se mai spune că în această zi specială toată lumea trebuie să fie cu zâmbetul pe buze și să petreacă fără încetare pentru că zeii le-au oferit binecuvântarea pentru această zi specială.
În popor, se spune că de “Dragobete” fetele strângeau zăpadă și o topeau, pentru a se spăla cu apa obținută pe cap și pe față. În acest fel, se mențineau frumoase tot anul și băieții le remarcau mai repede. În zonele rurale, fetele foloseau apa din zăpada pentru a face diferite farmece prin care să-și atragă ursiții. Tot în unele zone din țară, superstiția de “Dragobete” spune că îndrăgostiții trebuie neapărat să se sărute în această zi, dacă vor să rămână împreună cât mai mult timp. De fapt, tot de “Dragobete” îndrăgostiții fac o logodnă neoficială, prin care își jură iubire veșnică. Acest lucru îi ajută să fie împreună pe viață.
Potrivit unei tradiții străvechi, de “Dragobete” gospodinele trebuiau să semene busuioc în răsadnițe, apoi să aibă grijă de răsaduri până la sărbătoarea Sfântul Gheorghe, când îl plantau afară, în grădină. Ulterior, busuiocul semănat de Dragobete era folosit în descântece, farmece și tratamente, deoarece se considera că avea puteri magice.
Te punem la curent cu tot ce contează în orașul Șimleu Silvaniei!
Acest site utilizează cookie-uri pentru a vă îmbunătăți experiența. Vom presupune că sunteți în regulă, dar puteți renunța, dacă doriți. Setările cookieACCEPT
Politica de confidențialitate și cookie-uri
Prezentarea generală a confidențialității
Acest site utilizează module cookie pentru a vă îmbunătăți experiența în timp ce navigați pe site. Din aceste cookie-uri, cookie-urile clasificate ca necesare sunt stocate în browser-ul dvs., deoarece sunt esențiale pentru funcționarea funcțiilor de bază ale site-ului. De asemenea, folosim module cookie de la terțe părți care ne ajută să analizăm și să înțelegem cum utilizați acest site web. Aceste cookie-uri vor fi stocate în browserul dvs. numai cu acordul dvs. De asemenea, aveți opțiunea de a renunța la aceste cookie-uri. Dar renunțarea la unele dintre aceste cookie-uri poate avea un efect asupra experienței dvs. de navigare.
Cookie-urile necesare sunt absolut esențiale pentru ca site-ul să funcționeze corect. Această categorie include numai cookie-urile care asigură funcționalitățile de bază și caracteristicile de securitate ale site-ului web. Aceste cookie-uri nu stochează informații personale.
Constatăm neputincioși că această Casă nu mai vrea să suporte nici măcar atingerea picăturilor de ploaie, darămite indiferența grosolană și neputința bietelor autorități. Dacă n-ar fi fost oamenii simpli care au simțit că trebuie să se mobilizeze și să ajute, să-și ia de la gură și să doneze pentru această Casă, de multă vreme am fi căutat amintiri printre mormane de moloz.
Un spectacol dedicat Zilei Internaționale a Femeii va avea loc duminică, 6 martie, în sala de activităţi a Bisericii Greco-Catolice din Şimleu Silvaniei. Spectacolul intitulat „8 Martie ne râde-n prag” va începe la ora 14.30 și va fi suținut de membrii Ansamblului „Barcăul” de la Clubul Copiilor din localitate.
La Şimleu Silvaniei, imediat după inaugurarea Centrului Naţional de Informare şi Promovare Turistică, au început activităţile. Prima acţiune a fost iniţiată în parteneriat cu Primăria oraşului. Este vorba de invitarea la CNIPT a unei familii nevoiaşe, copleşită de greutăţile vieţii, cu trei copii minunaţi, elevi în clasele: a VIII-a, a V-a şi a III-a. Mama lor este nevăzătoare (n-a participat), iar tatăl se „descurcă” doar cu ajutorul social primit de la Primărie.
