Nu întâmplător se spune că oraşele mici au destine mari. Iată că la nici un an, oraşul de sub Măgura Şimleului a beneficiat de o vizită la nivel înalt, Excelenţa sa, domnul, DAN-BEN ELIEZR, Ambasador al statului Israel la Bucureşti, a fost pentru trei zile oaspetele oraşului. Vizita a fost prilejuită de transpunerea în fapte a unui proiect de înfrăţire a Şimleului cu un oraş din Israel. Delegaţia oraşului Petach Tikva, condusă de Domnul ŞAALOM KOTLER – Preşedintele Consiliului Local al oraşului Petach Tikva, care a venit în locul domnului ITZAK OHAYON – primarul oraşului care nu a putut face deplasarea din motive de sănătate, a cuprins alături de Domnul rabin ZVIKA KFIR, cel care a facut legătura cu Şimleul, consileri şi supravieţuitori ai lagărelor de concentrare naziste.

În preambulul semnării acordului de înfrăţire, colaborare şi cooperare, oraşul a fost gazda unui simpozion si a unei mese rotunde prilejuite de Comemorarea Zilei Interanţionale a Holocausului.

În prezenţa unei numeroase asistenţe, după alaiul de bun venit adresat de către primarul oraşului, domnul ing. SEPTIMIU CĂTĂLIN ŢURCAŞ, domnul prof. DUMITRU CORBEANU, directorul Centrului Cultural Şimleu Silvaniei, a fost moderatorul unui simpozion legat de Ziua Internaţională a Holocaustului unde au avut intervenţii deosebit de emoţionante, pertinente şi documentate: Excelenţa sa, Domnul ambasador, Domnul ŞAALOM KOTLER, rabinul ZVIKA KFIR, domnul AUREL VAINER – Preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, – domnul ISRAEL SABAG – Directorul J.O.I.N.T România, D-nul ALEX HECHT – Fondatorul Muzeului Holocaustului, domnul Deputat NICOLAE LUCIAN BODE, – domnul ALEXANDRU VEGH – Prefectul judeţului Sălaj, Domnul TIBERIU MARC – Preşedintele Consiliului Judeţean Sălaj, Doamna ing. DOINA COCIŞ – Directorul Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Naţional Sălaj, Prof. Univ. Dr. Doc. IOAN PUŞCAŞ, domnul ANDREI SAIDLER, Directorul Centrului Comunitar Oradea şi Domnul NICOLAE DECSEI, Preşedintele Comunităţii Evreieşti din Satu Mare. Cu această ocazie, în semn de apreciere a activităţii depuse şi pentru implicarea în organizarea de activităţi de cercetare şi cunoaştere a problematicii Holocaustului, domnii ing. SEPTIMIU CĂTĂLIN ŢURCAŞ, Dr. Doc. IOAN PUŞCAŞ şi prof. DUMITRU CORBEANU au fost distinşi cu MEDALIA DE ONOARE “IUBITOR DE PACE ŞI IUBITOR DE OAMENI”.

În partea a doua a manifestărilor, moderată de domnul DANIEL STEJERAN – Directorul Muzeului Holocaustului din Şimleu Silvaniei, şi unul dintre iniţiatorii activităţii, au vorbit supravieţuitori ai holocaustului, artista plastică druză, BOTHANIA HALABI, cercetătorul TIBERIU VIDA din Cluj-Napoca, domnul CRISTIAN CONTRAŞ – Secretar al Asociaţiei de Prietenie România-Israel Filiala Sălaj, domnul consilier IANOS VIDA şi alti cercetători şi invitaţi din ţară. A fost vizitat Muzeul Holocaustului unde s-a ţinut un Kaddish în memoria celor peste 6 milioane de victime ale furiei oarbe a fascismului şi s-a vizitat locaţia unde a fiinţat lagărul de la Cehei.
În şedinţa Consiliului Local de vineri, în prezenţa unei numeroase asistenţe, s-a semnat protocolul de înfrăţire dintre cele două oraşe, care va pune bazele unei lungi şi fructuoase colaborări reciproc avantajoase dintre cele două oraşe, după care delegaţia oaspete a vizitat Muzeul de Artă din Zalău şi Grădina Botanică din Jibou. În programul vizitei delegaţiei oraşului Petach Tikva au mai figurat o excursie de documentare în Maramureş cu care ocazie s-a vizitat Muzeul de Mineralogie din Baia Mare, Muzeul Elie Wieser şi Muzeul Memorial de la Sighetul Marmaţiei, pârtia de ski de la Cavnic, Cimitirul vesel de la Săpânţa şi splendida zonă turistică a Maramureşului. Au fost organizate vizite la intreprinderi din oraş, Simex, Stoher, în scopul cunoaşterii câtorva activităţi economice ale comunităţii şimleuane, precum şi spectacole folclorice.
Delegaţia a părăsit oraşul, nu înainte de a-şi exprima în nenumărate rânduri bucuria de a cunoaşte oraşul, renumita ospitalitate românească, minunatele gazde şimleuane care le-au oferit clipe minunate în cadrul şederii în oraşul de la poalele Măgurii, reînnoind invitaţia ca o delegaţie şimleuană să viziteze oraşul din Israel, nou înfrăţit cu urbea noastră.
Felicitări organizatorilor, Primăria şi Consiliul Local al oraşului şi Muzeul Holocaustului din Şimleu Silvaniei, tuturor celor care şi-au adus aportul la reuşita acestei acţiuni cu largi şi pe termen lung implicaţii în viaţa economică, socială şi cultural-sportivă a colectivităţii şimleuane. Iată că acolo unde există preocupare, interes şi seriozitate se pot face lucruri mari care vizează binele, progresul şi prosperitatea semenilor.

Devenit tradiţional, în fiecare prag de Sfinte Sărbători creştine, concertul de colinde a avut loc şi în acest an , pentru a 16 oară, în oraşul de la poalele Măgurii Şimleului.

Chiar dacă el nu s-a putut desfăşura pe scena Casei Orăşeneşti de Cultură, aceasta fiind în plin proces de modernizare şi reconstrucţie, organizatorii, Primăria Oraşului şi Centrul Cultural, au găsit înţelegere la Biserica Greco-Catolică, edificiu nou, modern şi deosebit de primitor. Deşi este o construcţie impunătoare, s-a dovedit neîncăpătoare, şimleuanii, indiferent de etnie sau cultul religios de care aparţin, au venit cu mic cu mare la concert. În preambulul concertului, Domnul Primar, ing. Septimiu Cătălin Ţurcaş şi prof. Dumitru Corbeanu, directorul Centrului Cultural au subliniat semnificaţia colinelor şi importanţa lor. Iată câteva idei care au fost afirmate:

• Colindatul este un obicei străvechi. Cei dintâi colindători au fost păstorii care au venit la peştera luminată unde S-a născut Pruncul Iisus şi bucurându-se de acest semn ceresc şi de glasul îngerilor au vestit degrabă în cetatea Betleemului minunea la care au fost martori.
• Colindul este o neprețuită zestre spirituală, pe care o moştenim din moşi-strămoşi. El este sfânt, pentru că transmite un mesaj ceresc, o veste de la Dumnezeu. Dar colindul este şi bun, pentru că această veste are menirea să slujească vieţii, să aducă atâta bine în lume şi între oameni. Din vremuri vechi, colindele, datinile şi obiceiurile noastre de Crăciun au fost o adevarată şcoală de virtuţi morale, întărind simţămintele de frăţietate şi de bună înțelegere între oamenii unei colectivităţi.
• Colindătorii vin la casa noastră cu încredinţarea că sunt solii unei lumii mai bune, cu binecuvântarea Domnului care a venit între noi “Să se nască şi să crească, să ne mântuiască” cum spun ei. Colindele ne înalţă sufleteşte, ne înnoiesc făptura interioară, ne apropie unii de alţii, ne fac mai buni, mai iubitori, mai iertători, mai credincioşi, într-un cuvânt ne picură în suflete liniştea şi echilibrul moral ce ne este atât de necesar în călătoria vieţii.

Şi în acest an, ca de altfel şi în anii trecuţi, ne-au încântat şi ne-au luminat sufletele, încălzit inimile şi ne-au oferit clipe de înălţare spirituală corurile reprezentative ale principalelor culte religioase din oraş, care au cucerit aplauze “la scenă deschisă”: Corul Bisericii Romano-Catolice – dirijor D-nul OROSZ ZOLTAN, Corul Bisericii Ortodoxe Nr. 2 – dirijor prof. TRAIAN ALBU, Grupul Vocal al Casei de Cultură – dirijor prof. LAVINIA CHIŞ, Corul “BANFFY” al Bisericii Reformate – dirijor D-şoara PAPP ILONA, Corul Bisericii Ortodoxe Nr. 1 – dirijor D-ul IOAN DORU OLA, Corul Bisericii Baptiste Nr. 1 – dirijor D-ul DANIEL LUCUŢ şi Corul “TE LAUDAMULS” al Bisericii Greco-Catolice – dirijor ing. IOAN CHIOREAN.

Felicitări dirijorilor, inimoşilor şi talentaţilor corişti cărora le dorim să aibă parte de Sfinte Sărbători în pace şi belşug, de sănătate şi iubire alături de cei dragi, iar Noul An să fie purtătorul de mai bine pentru toţi locuitorii bătrânului Şimleu, să aducă împliniri personale şi profesionale şi tot ceea ce vă doriţi.

La mulţi ani fraţi creştini şi toţi buni !

“Bine aţi venit la marea sărbătoare a neamului – Ziua Naţională a României, a ţării ce pe sânul ei ne ţine de veacuri pe binecuvântata glie străbună”, sub această deviză s-au desfăşurat manifestările omagiale dedicate marii sărbători a poporului român în oraşul de sub dealurile Măgurii.

În maiestuosul sunet al fanfarei “Promenada” din Zalău, domnul primar, ing. Septimiu Cătălin Ţurcaş şi domnul col. Ştefan Toader, loctiitorul comandantului Garnizoanei simleuane, au trecut în revistă garda de onoare după care Imnul de Stat al României a trezit din nou fiori în numeroşii participanţi la omagierea acestei măreţe zile. Despre măreaţa zi au vorbit în cuvinte calde, pornite din inimă, suflet şi conştiinţă, domnii: prof. Dumitru Corbeanu, directorul Centrului Cultural , col. (r) Alexandru Liviu Şerban, consilier judeţean, ing. Lucian Bode, deputat în Parlamentul României, şi ing. Septimiu Cătălin Ţurcaş, primarul oraşului.

În intervenţiile lor, s-au subliniat următoarele idei:

• În multimilenara noastră devenire istorică au exisat repere simbolice capabile să lumineze pe deplin multiplele valori ale istoriei naţionale şi vorbitorii s-au referit la independenţa patriei, unitatea ei naţională, integritatea naţională, libertatea, demnitatea morală, democraţia şi altele. Împlinirea la 1 Decembrie 2010 a 92 de ani de la făurirea statului naţional unitar român constituie un fericit prilej pentru fiecare dintre noi de a reflecta asupra acestor deziderate fundamentale din istoria românilor, s-a subliniat în alocuţiuni. Este un fapt indeobşte cunoscut că marile evenimente istorice sunt rodul unui lung process de acumulări cantitative şi calitative, care se materializează atunci când s-au maturizat condiţiile obiective şi subiective necesare. în acest spirit larg, integrator, actul de la 1 Decembrie 1918 a încoronat lupta multiseculară a românilor vizând unitatea de neam şi limbă şi pe ceea politico-statală. O succintă incursiune în zbuciumata istorie a acestor plaiuri este de natură a ne edifica despre perenitatea ideii de unitate la români. Astfel, încă din secolul VII-lea i.e.n. din marele neam al tracilor s-au individualizat geto-dacii, care au constituit un popor unitar în spaţiul carpato-danubiano-pontic, unindu-se pentru prima data sub Burebista. Procesul de românizare a dacilor a avut ca rezultat direct făurirea poporului român, a cărui caracteristica fundamentală de-a lungul istoriei a fost unitatea sa.
• Constituirea a patru state feudale româneşti – Transilvania, Moldova, Ţara Românească şi Dobrogea – nu a afectat unitatea poporului român, din contră a încrustat-o şi mai adânc în fiinţa neamului, conştiinţa originii comune, a unităţii de neam şi limbă, strânsele relaţii culturale, precum şi mişcările de populaţie dintr-o ţară românească în alta fiind de natură a face din aceste idei şi crezuri un scop vital al numeroaselor generaţii de înaintaşi. Dacă mai adăugăm la aceste argument infailibilele acţiuni ale unor voievozi şi ctitori de neam şi ţară, precum Mircea cel Batran, Iancu de Hunedoara, Ştefan cel Mare şi corolarul acestora, Mihai Viteazul, cel care a realizat prima unire politică a ţărilor române, avem întregul tablou al celor care au trasat prin veacuri un adevarat program de acţiune pentru generaţiile următoare privind unitatea şi indestructibilitatea gliei româneşti. Aceste eforturi s-au intensificat odată cu formarea şi afirmarea naţiunii române , la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul celui de-al XIX-lea, lupta pentru unire căpătând alte dimensiuni mult mai majore şi stringente, revoluţia de la 1848 fiind cea care a evidenţiat, dacă mai era cazul, voinţa tuturor românilor de a se uni în cadrul unui singur stat naţional.
• Unirea Moldovei cu Muntenia la 24 Ianuarie 1859 a marcat după cum se ştie crearea statului modern român – prima etapă spre făurirea statului naţional unitar român. Proclamarea Independeţei de stat a României la 9 Mai 1877 şi consfiinţirea ei pe câmpurile de luptă au fost urmate de realizarea celei de a doua etape pe calea unirii tuturor românilor şi anume unirea Dobrogei cu patria mamă la 8 Octombrie 1878. După această dată lupta românilor din Basarabia, Bucovina şi Transilvania pentru scuturarea dominaţiei străine şi unirea cu România a cunoscut noi dimensiuni, împletindu-se cu activitatea desfăşurată de forţele progresiste în patria – mamă pentru acelaşi măreţ şi secular ideal. în aceste condiţii, la 27 martie 1918 Sfatul ţării întrunit la Chişinau, a decis unirea Basarabiei cu România iar la 28 noiembrie 1918 Congresul General convocat la Cernăuţi a hotărât unirea Bucovinei, iar în măreaţa zi de 1 Decembrie 1918 cei 1228 de delegaţi cu credinţional, ca reprezentanţi aleşi ai Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului istoric au votat în unanimitate pe “Câmpul lui Horea”, în prezenţa a peste 100.000 de români reprezentând toate straturile societăţii româneşti, unirea pe veacuri definitive şi pentru totdeauna a acestor străvechi meleaguri româneşti cu maica ţară, au fost ideile subliniate de vorbitori în intervenţiile lor.

“De aceea, astăzi împreună cu toată suflarea românească de pretutindeni vă chem, în numele organizatorilor acestei manifestări omagiale, să ne unim eforturile indiferent de etnie, culoare politică sau religie şi să facem în aşa fel încât lupta înaintaşilor noştri să nu fi fost zadarnică. Ne facem o sfântă datorie din a cinsti memoria şi tradiţia înaintaşilor noştri, lupta şi idealurile lor , nestrămutata lor credinţă în împlinirea şi înfăptuirea visului de secole a românilor – desăvârşirea făuririi statului naţional unitar român”

a concluzionat domnul primar ing. Septimiu Cătălin Ţurcaş.

Să răsplatească bunul Dumnezeu truda şi jertfa celor care acum 92 de ani au înscris cu litere nepieritoare pe firmamentul bătrânei Europe numele binecuvântat al României ca stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil pentru veacul veacurilor care va să vină, a fost ca un generic adoptat de participanţii care au depus coroane de flori în această măreaţă idee.

Este vorba despre: Consiliul Judeţean Sălaj, Primăria şi Consiliul Local Şimleu Silvaniei, Unităţile militare din garnizoana Şimleu, Ministerul Administraţiei şi Internelor ( Poliţia oraşului şi Secţia de pompieri Şimleu Silvaniei, ) Veteranii de război şi Cadrele militare în rezervă şi retragere, Cultele religioase: Biserica Oortodoxa şi Vicariatul Greco – Catolic, Partidul Democrat Liberal si Biroul Parlamentar, Partidul Social Democrat, Partidul Naţional Liberal, Uniunea Democrată a Maghiarilor din România şi Biroul Senatorial, Tineretul Naţional Liberal, Spitalul Orăşenesc, Colegiul Naţional “Simion Bărnuţiu” şi Colegiul Tehnic “Iuliu Maniu”, Grupul Şcolar Agricol “Ioan Ossian”, Şcoala Gimnaziala “Silvania”, Şcoala Gimnaziala “Horea”, Şcoala Gimnaziala Pustă II, Şcoala Maghiară “Istvan Bathory”, Administraţia Finanţelor Publice şi Ocolul Silvic “Măgura” Şimleu Silvaniei.

Ca întotdeauna micii artişti ai veşnic tânărului profesor Traian Albu, au prezentat un superb program artistic dedicat evenimentului prăznuit, iar defilarea gărzii de onoare a dat o notă de culoare în plus evenimentului.

De remarcat faptul că, Garnizoana militară Şimleu a produs o surpriză deosebită, participanţii la omagierea Zilei Naţionale a României, trecând printr-un culoar ( şir) de soldaţi care ţineau în semn de omagiu drapelul cu tricolorul românesc.

Agapa prietenească oferită de Primarul oraşului la sediul Prmăriei a încheiat o zi plină de semnificaţii, patriotism şi spirit românesc.

Dacă urbea de sub dealul Măgurii Şimleului este un exemplu de o mică cetate de cultură, de civilizaţie şi mod tolerant, fratinic, în care etniile pe care Domnul le-a creat şi aşezat pe pământ , ştiu şi îşi duc viaţa de secole împreună, s-a dovedit, dacă mai era cazul, duminică, 14 noiembrie 2010. Acum, când toţi încearcă să creeze disconfort etnic, cultural, sau pe te miri ce considerente, mica comunitate s-a adunat în jurul Primarului, a unor oameni de bine, de credinţă , cultură şi ataşament faţă de valorile perene ale cetăţii şi au sărbătorit cu mic, cu mare sfinţirea statuii Sfânta Treime din modernizatul parc central al oraşului.

O iniţiativă demnă de tot respectul cetăţenilor oraşului, a avut-o domnul profesor Erdelyi Ianos, cel care a propus, iniţiat şi ajutat de primarul oraşului, ing. Septimiu Cătălin Ţurcaş, au demarat lucrările de recondiţionare a unui monument istoric, emblematic pentru oraş, Statuia Sfintei Treimi, aşa cum era cunoscută în colectivitatea şimleuană, vechiul şi în acelaşi timp enigmaticul obelisc din centrul oraşului pe care stă gravat: “IN HONOREM SANCTAE TRINITATIS ERECTA EST A.D.MDCCLXXII”.
Duminică, 14 noiembrie, a.c. Parcul Mare a fost neîncăpător. Beneficiind şi de o zi de excepţie, o “vară târzie” cu soare cald, aidoma sufletului participanţilor, refăcut, recondiţionat, după 238 de ani, monumentul, ridicat în anul de graţie al Domnului 1772 a încântat din nou populaţia şimleuană. Istoria, cu documentele de rigoare, scrise şi orale sau anonime, confirmă faptul că în jurul anului 1770, zona aceasta şi împrejurimile, au fost bântuite de o boală cruntă numită ciumă, care a decimat populaţia fără a face deosebire între copil sau adult, tânăr sau bătrân. Singura aşezare care nu a înregistrat nici o victimă a acestei crunte şi neiertătoare boli, a fost Şimleul. Oameni cu frică de Dumnezeu, credincioşi, precum sunt şi astăzi, cei de la poalele Măgurii, au considerat acest lucru ca o aripă protectoare întinsă de Domnul peste colectivitate şi ca atare, au decis să glorifice în semn de recunoştinţă veşnică graţia Domnului şi grija pentru şimleuani.

Aşa s-a născut monumentul care mobilează atât de elegant, demn şi în acelaşi timp conferind oraşului o identitate şi unicitate deosebită, cunoscută sub denumirea de “SFĂNTA TREIME”.

La iniţiativa şi la chemarea domnului primar, ing. Septimiu Cătălin Ţurcaş, de a sfinţi şi în acelaşi timp a mulţumi bunului Dumnezeu pentru faptul că, existăm , am fost şi suntem feriţi de calamităţi, s-a organizat festivitatea de sfinţire a monumentului refăcut şi recondiţionat.
Spre marea satisfacţie a participanţilor, parcul central a fost , poate pentru prima data neîncăpător. Au răspunse prezent şi au adus omagiul lor, în specificul cultului religios pe care îl reprezentau biserica romano-catolică, biserica ortodoxă, biserica greco-catolică, biserica reformată şi biserica baptistă. Cuvinte din suflet, cuvinte din inimă, pentru toată suflarea şimleuană, rostite în limba română şi maghiară. De remarcat participarea Excelenţei Sale, Consulul General al Ungariei la Cluj-Napoca, Domnul, Szilagyi Matyas, care a transmis un emoţionant şi în acelaşi timp documentat salut celor prezenţi.
Mulţumind participanţilor, reprezentanţilor cultelor, primul edil al oraşului, ing. Septimiu Cătălin Ţurcaş, a subliniat ideea ca Şimleul a fost, este şi va fi oraşul în care toate etniile şi-au găsit loc şi casă, că aici există o efervescentă viaţă spirituală, că fiecare etnie îşi trăieşte viaţa, cultura şi îşi duce mai departe datinile şi tradiţiile.

“Dumnezeu să binecuvânteze Şimleul şi pe trudnicii săi locuitori” a încheiat primarul oraşului.

Iubirea de oameni, gesturile altruiste şi ajutorarea semenilor nu au nevoie de date fixe, ocazii festive sau surle şi tobe. Patru copii din Şimleu, strada Cehei, aflaţi în grija bunicilor, deşi buni la învăţătură, care ştiu ce înseamnă munca, nici în cele mai îndrazneţe vise nu puteau să-şi imagineze că vor putea avea şi ei un calculator al lor, cu toate că şi-l doreau mai mult ca orice.

Nici un calcul pe termen scurt sau lung al bugetului familiei nu cuprindea nici măcar ca o potenţială probabilitate achiziţionarea unui asemenea echipament atât de util astăzi în orice locuinţă şi dorit de toti cei aflaţi la vârsta întrebărilor.