All posts by Administrator

Profesorul Gheorghe POP, ANTRENOR EMERIT

Motto: „Un sportiv adevărat e un cavaler  în toate manifestările vieții”.

Liviu REBREANU (1885 – 1944), prozator și dramaturg român

Iată o veste frumoasă, chiar minunată! Profesorul Gheorghe POP de la Clubul Copiilor și președinte al C. S. Omega din orașul Șimleu Silvaniei este ANTRENOR EMERIT! Înalta și, de ce nu?, meritata distincție i-a fost acordată conform Ordinului Ministrului Tineretului și Sportului nr. 266/27 aprile 2021, sâmbătă, 25 septembrie 2021, în Sala de Sport „Traian” din Râmnicu Vâlcea. Titlul de Antrenor Emerit i-a fost acordat lui Gheorghe Pop întrucât a pregătit și a promovat o serie de sportivi, dintre care trei au obținut titlul de Maestru Emerit al Sportului: Dan-Ionuț Țurcaș, Maria-Artemis Grădinar și Paula-Andreea Radu, ca urmare a rezultatelor obținute la Campionatele Mondiale de profil, iar unul, Ioan-Dănuț Pap, a obținut titlul de Maestru al Sportului!

Acolo, la Râmnicu Vâlcea, s-au desfășurat Campionatul Național de Karate Shotokan pentru copii și minicadeți și Cupa României pentru cadeți, juniori și seniori, organizate cu succes de Federația Română de Karate și World Shotokan Federation România, prin C. S. Chimia Râmnicu Vâlcea. Au participat 190 de sportivi din întreaga țară, într-o atmosferă plină de măști și tensiune, specifică perioadei actuale, din cauza pandemiei de coronavirus. Printre aceștia, s-a aflat și o delegație de trei sportivi de la C. S. Omega și Clubul Copiilor, însoțiți de către  antrenorul Gheorghe Pop: Andreea Silaghi, Matei Bal și Gabriel Cionca, cei care au reprezentat Șimleu Silvaniei la aceaste competiții republicane. Acești copii talentați s-au întors acasă cu opt medalii: Andreea – o  medalie de aur și patru de argint, la categoria junioare + 59 kg; Matei – două medalii de bronz, la categoria minicadeți + 56 kg; Gabriel – o medalie de bronz, la categoria minicadeți +56 kg.

În această circumstanță, antrenorul emerit Gheorghe Pop mi-a declarat: „Ne mândrim cu toate aceste performanțe și aceste distincții, care sunt  o recunoaștere a tuturor anilor în care am pregătit și format zeci de generații de sportivi. Nu pot să nu amintesc de sensei Viorel Duță – 7 Dan Karate, fiind primul antrenor care m-a introdus în tainele Karate-ului, acum 35 de ani. Iar de atunci am legat o prietenie frumoasă, care durează până astăzi. Nu suntem doar prieteni, suntem ca niște frați, care, împreună, am fondat Asociația Nord Amical Karate, în care au activat și activează multe sute de sportivi din Maramureș, Bihor, Satu Mare și Sălaj. Am obținut, alături de el, gradul 5 Dan Karate Shotokan, după ce am absolvit Academia Națională de Educație Fizică și Sport București, în anul 1999, în prima promoție de profesori de educație fizică specialiști în Arte Marțiale. Un vis devenit realitate pentru mine, după mulți ani și multă, multă muncă. A meritat efortul și fiecare picătură de transpirație! Un alt om drag mie este profesorul Gavril Neaga – fost director al Clubului Copiilor din Șimleu Silvaniei, care a fost deschis și clarvăzător, acum mai bine de 20 de ani, având încredere în mine. Am fost, de atunci, pionierii Karate-ului în învățământul nonformal sălăjean, cu performanțe deosebite la nivel național și internațional”.

Menționez faptul că, titlul de „antrenor emerit” se acordă antrenorilor care au selecționat, pregătit și promovat în loturile reprezentative sau care au pregătit direct în cadrul cluburilor sau loturilor reprezentative sportivi care au obținut rezultate foarte bune (locul I-III) la Jocurile Olimpice sau Paralimpice, campionatele mondiale, campionatele europene, record olimpic, mondial sau european, omologat de forul internațional de profil. În acest context, în procesul instructiv-educativ din cariera sa didactică, Gheorghe Pop a transformat activitatea de antrenor într-un act de creație, făcut cu multă dragoste și pricepere, respectându-și cu onoare statutul de cadru didactic. M-am convins de acest lucru cu diferite ocazii și, mai ales, la activitățile din cadrul inspecției pentru obținerea gradului didactic I, pe care am condus-o în anul 2013. Cu mulți dintre sportivii săi a obținut rezultate foarte bune la diferite competiții naționale, balcanice, europene și mondiale. Printre aceștia se numără: Alexandru Albu, Roland Bărnuțiu, Manuela Barbu, Molnar Nida, Andrada Man, Adrian Coțe, Mihai Darie, Dănuț Tusan, Lukács Marin și Marius Adrian Ilinca. În plus, a avut o contribuție majoră la buna organizare și desfășurare a unor competiții de karate locale și naționale, printre care: Cupa „Șimleului” (22 de ediții), Cupa „Zalăului” (16 ediții), Cupa „Performanței” (5 ediții), Cupa „Moș Nicolae” (15 ediții).

Felicitări, tuturor, pentru distincțiile și rezultatele obținute la aceste două competiții și, deopotrivă, succes în activitatea competițională viitoare!

 

                                                                                                     Prof. Marin ȘTEFAN / UZPR,

                                                                                                         Publicist, Șimleu Silvaniei

ROMÂNIA, la Jocurile Paralimpice de vară Tokyo 2020

Jocurile Paralimpice (JP) sunt Jocurile Olimpice (JO) pentru sportivii cu handicap, prin diferite tipuri de dizabilitate sau dezavantaj. Prima dată s-au organizat în aceeași zi cu începutul JO de vară Londra 1948 (29 iulie), la Spitalul Stoke Mandeville (SUA), pentru sportivi în fotolii rulante, de către dr. Ludwig Guttmann  – medic specialist în leziunile coloanei vertebrale. Prima ediție oficială a JP s-a desfășurat în anul 1960, în paralel cu JO de vară de la Roma, iar de la JO de vară Barcelona 1992, se desfășoară la trei săptămâni după fiecare JO de vară, în același loc, ca acestea. Simbolul paralimpic al JP este reprezentat de trei agitos (forme de semilună), în culorile: roșu,  albastru și verde, cele mai reprezentate pe steagurile naționale din întreaga lume. Agito, provine din latină: mă mișc. Iar faptul că agitos înglobează un punct central pe steag, ele simbolizează mișcarea, invitând sportivii din toate țările să participe la evenimente.

JP Tokyo  de vară 2020 (24 august – 5 septembrie 2021), au fost deschise de către Naruhito – împăratul Japoniei, în prezența domnilor: Andrew Parsons – președintele Comitetului Paralimpic Internațional și Thomas Bach – președintele Comitetului Olimpic Internațional (CIO). Ediția a XVI-a a JP s-a desfășurat sub sloganul „Cunoașteți diferențele, artătați diferențele”, din conceptul „D&I”. Prin „Diversitate” se urmărește celebrarea diferențelor dintre oameni, iar prin „Incluziune”, acceptarea și respectarea acestora, indiferent de vârstă, etnie, naționalitate, sex, orientare sexuală, credințe religioase, deficiențe intelectuale sau fizice.

Au participat 4.400 de sportivi din 162 de țări, întrecându-se pentru cele 539 de medalii, la 22 de discipline sportive, printre care,  badminton și taekwondo – pentru prima dată. A fost prezentă și o Delegație a Refugiaților, iar un voluntar (cu aprobarea CIO) a purtat Steagul Afghanistanului, fără reprezentanți, din cauza situației în care se află această țară din punct de vedere politic! Competiția s-a desfășurat fără spectatori (ca la JO de vară 2020), din cauza  celui de-al cincilea val de Covid-19, care s-a abătut asupra Japoniei. La festivitățile de deschidere și închidere s-au defășurat spectacole grandioase, cu „tablouri” pe teme diverse, muzică vibrantă și jocuri de artificii.

România a participat cu o delegație formată din 15 persoane, aprobată de Comitetul Național Paralimpic din România (CNPR), aflat sub Înaltul Patronaj  al Alteței Sale Regale Principele Radu. CNPR (din anul 2009) este continuatorul Federației Române a Sportului pentru Handicapați (decembrie 1990) și a Federației Române a Sportului pentru Handicap (anul 2001), fiind o structură sportivă de interes național, singura autorizată să organizeze și să controleze activitatea sportivă a tuturor tipurilor de handicap din România. Este persoană juridică de drept privat, de utilitate publică, autonomă, neguvernamentală, apolitică și fără scop lucrativ. Din Team România au făcut parte șapte sportivi: Alex Bologa – judo nevăzători, Bobi Simion – tenis de masă, Novák Carol-Eduard – ciclism rutier și de pistă, Eduard Moescu – ciclism, Tabita Vulturar și Octavian Vasile Tucaliuc – atletism, Eugen Pătru – tir cu arcul și un staff de opt persoane: Ciprian Anton – șef de misiune, Gergely Tamás – antrenor judo, Gergely Gábor – sparring partner judo, Alexandru Bogdan – antrenor tenis de masă, Cristiano Valoppi – antrenor ciclism, Sebestyén Szabólcs – mecanic ciclism, Petrică Adrian Tamaș – antrenor atletism și Dorinel Neculai – antrenor tir cu arcul.

CNPR are ca misiune promovarea sportului paralimpic ca mod de integrare socială, fără discriminare, ținând cont de beneficiile acestuia: îmbunătățirea stării de sănătate, antrenarea și dezvoltarea reflexelor, forței corpului și puterii de concentrare, fără a uita de posibilitatea unei cariere sportive, prin înființarea unei echipe paralimpice cu care România să se mândrească. De aceea, sportul  este cea mai bună modalitate  de a demonstra că, persoanele cu dizabilități sunt capabile să realizeze aceleași lucruri ca persoanele valide, dar într-o altă manieră, de multe ori mai vrednică de interes, prin caracterul ei inedit. Așadar, scopul CNPR este cel de a crea condițiile care să asigure posibilitatea de practicare a educației fizice și sportului de persoane cu handicap fizic, senzorial, psihic și mixt.

Clasamentul general pe medalii, primele 10 locuri, este: 1. China – 207 (96 de aur – 60 de argint – 51 de bronz); 2. Marea Britanie – 124 (41 – 38 – 45); 3. Statele Unite ale Americii – 104 (37 – 36 – 31); 4. Comitetul Paralimpic Rus – 118 (36 – 33 – 49); 5. Olanda – 59 (25 – 17 – 17); 6. Ucraina – 98 (24 – 47 – 27); 7. Brazilia – 72 (22 – 20 – 30); 8. Australia – 80 (21 – 29 – 30); 9. Italia –  69 (14 – 29 – 26); 10. Azerbaidjan – 19 (14 – 1 – 4).

Rezultatele olimpicilor români sunt: Novák Eduard (45 de ani!) – medalie de argint în proba de ciclism urmărire 4.000 m, (velodrom, categoria C4), locul 8 la contratimp pe șosea și locul 11 la contratimp pe 1.000 de metri (velodrom); Alex Bologa (singurul judoka din România cu deficiență totală de vedere, originar din satul Derșida, comuna Bobota, județul Sălaj) –  medalie de bronz, la categoria 60 de kg, nevăzători; Bobi Simion – locul 5, la tenis de masă (categoria 6); Octavian Vasile Tucaliuc – locul 7, la aruncarea suliței (categoria F13); Eduard Mihăiță Moescu – locul 9, la ciclism urmărire 3.000 m velodrom (categoria C2), locul 17 la cursa de contratimp pe șosea (categoria C1) și locul 30 la fond, categoriile 1-3; Eugen Pătru – calificat, dar rămas în șaisprezecimile de finală la tir cu arcul; Tabita Vulturar – locul 6 în prima serie de calificări, ratând finala, cu record pesonal la 400 metri feminin (categoria T45).

Pentru aceste rezultate, România s-a clasat pe locul 71, la medalii (una de argint și una de bronz), la egalitate cu: Kuweit, Namibia și Slovenia. Ca atare, România  a cucerit, până acum, cinci medalii la JP, dintre care trei au fost obținute de către Novák Eduard (actualul ministru al Tineretului și Sportului) – medalie de aur la Londra 2012 (ciclism urmărire individuală, categoria C4), medalii de argint – la Beijing 2008 (ciclism – contratimp, categoria LC2) și la Londra 2012 (ciclism – contratimp, categoria C4), precum și cele două medalii de bronz câștigate de către Alex Bologa (Rio de Janeiro 2016 și Tokyo 2020) – judo nevăzători, categoria 60 kg, cel care a fost purtător de Drapel al României, alături de Tabita Vulturar, la festivitatea de deschidere.

Desigur, rezultatele puteau fi mai bune, iar obiectivul de trei medalii realizabil/îndeplinit… În acest context, președintele CNPR, doamna Sally Wood-Lamont, și-a arătat nemulțumirea față de condițiile de pregătire ale sportivilor cu dizabilități la Complexul Olimpic de la Izvorani și, mai ales, față de lipsa sălilor de sport sau a stadioanelor accesibile acestor persoane și de slaba finanțare. În schimb, a lăudat municipiul Cluj-Napoca, cel care are două săli de sport, două stadioane și trei bazine de înot de 50 de metri, toate accesibile și sportivilor cu handicap, precum și aportul unor sponsori, pentru o susținere materială adecvată. Printre aceștia se numără sponsorii oficiali JYSK și Seroussi, pentru vestimentația de prezentare a olimpicilor români la ceremoniile de deschidere și închidere a JP Tokyo 2020.

Este de remarcat mesajul lui Novák Eduard pentru Alex Bologa, postat pe facebook: „Dragă Alex, îți mulțumesc de la distanță, de aici, din Tokyo, pentru efortul tău. Pentru determinarea ta. Pentru exemplul pe care îl oferi tuturor. Pot doar să mă mândresc și să mă simt onorat că suntem contemporani și coechipieri. Abia aștept să ne vedem acasă, atunci când va fi posibil. Alături de tine, îmi doresc să pun bazele dezvoltării sportului de performanță pentru persoanele cu dizabilități. Îmi doresc ca în Strategia Națională pentru Sport să am suportul și ideile voastre, ale celor care, alături de mine, ați trăit provocările și dificultățile sportului de performanță, așa cum arată el astăzi. Tot alături de voi, îmi doresc să trăim mai mult bucuria lui și să ne confruntăm cu mai puține piedici, să existe un suport mai ferm al statului, o mai bună motivare și condiții mai bune de pregătire. Deocamdată, îți doresc să te bucuri de această nouă reușită, te îmbrățișrz, te felicit și te aștept la minister, pentru ați strânge mâna și în realitate. Sunt sigur că  parcursul tău are încă multe surprize frumoase și te așteaptă multe medalii în anii ce vor urma. Cinste și dumneavoastră, celor care l-ați sprijinit pe Alex să ajungă astăzi aici! Felicitări pentru implicare și devotament! În cazul sportului paralimpic importanța oamenilor care să susțină sportivii în pregătirea lor este  mult mai mare și vă datorăm considerație și apreciere pentru tot ceea ce ați făcut pentru Alex și pentru medalia lui”.

Așa să fie, domnule ministru Novák Eduard. Succes!

Bravo, Novák Eduard! Bravo, Alex Bologa! Felicitări, olimpicilor români!

Ediția a XVII-a a JP de vară se va desfășura la Paris, în anul 2024.

 

                                                                                                 Prof. Marin ȘTEFAN,

                                     Președinte al Comisiei de Educație și Cultură Olimpică

                                                          a Academiei Olimpice Române, filiala Sălaj

 

 

 

Jocurile Olimpice 2020 s-au încheiat. România, printre țările medaliate

Motto: „Nu există succes fără muncă grea”.

Sofocle (c. 495 – 405 î. Hr.), poet și dramaturg grec

Iată, Jocurile Olimpice Tokyo 2020 s-au încheiat. România a fost prezentă pentru a douăzeci și doua oară la Jocurile Olimpice (JO) de vară, prima dată la JO Paris 1900. Țara noastră a fost o adeptă consecventă a principiilor olimpice, apropiindu-se de acest fenomen socio-cultural  în anul 1899, când George Gh. Bibescu (fiul fostului domnitor Gheorghe Dimitrie Bibescu) a fost ales membru al Comitetului Internațional Olimpic (CIO). Atunci, România a devenit a șaisprezecea națiune din lume cu un membru în forul olimpic internațional!

La JO Tokyo 2020, ediția a XXXII-a, au participat 11.090 de sportivi din 205 țări membre ale CIO, precum și o Delegație a Refugiaților (29 de sportivi, din 11 țări). Programul întrecerilor (21 iulie – 8 august 2021) a cuprins 339 de probe, în cadrul a 33 de sporturi, dintre care cinci noi: escalada, karate, skateboard, surf și baseball/softball. Delegația țării noastre, Team România, a avut în componență 101 sportivi (46 la feminin și 55 la masculin), la 17 discipline sportive. România a revenit la Tokyo după 57 de ani. Atunci, la JO Tokyo 1964, România s-a clasat pe locul 14, la medalii (2 de aur, 4 de argint și 6 de bronz), din 94 de țări participante. Campioane olimpice au fost: Iolanda Balaș – săritura în înălțime (1,90 m, record olimpic!) și Mihaela Peneș – aruncarea suliței (60,54 m).

La JO Tokyo 2020, România s-a clasat pe locul 46 la medalii (la egalitate cu Venezuela): una de aur și trei de argint. Ca atare, țara noastră se află în prima parte a clasamentului sportului olimpic mondial (93 de țări medaliate), înaintea multor state puternic industrializate, cu o bază material-financiară pe măsură, precum: Hong Kong (China), Slovacia, Austria, Portugalia, Argentina, Mexic, Finlanda și altele. Orice-am spune și orice-am face, doar talentul și, mai ales, munca sportivilor noștri olimpici, dar și iscusința antrenorilor acestora, și-au pus amprenta pe acest „sărac” bilanț olimpic, în pofida inconvenientelor create de blestemata epidemie de coronavirus și de… absența spectatorilor! Dar, de câțiva ani încoace, Guvernul României nu „tratează” cum trebuie sportul românesc și, mai ales, sportul olimpic, lipsind sprijinul material și financiar pentru centrele olimpice din țară. Păcat… Da, este un bilanț olimpic insuficient pentru noi. Față de JO anterioare, Rio de Janeiro 2016, România (locul 47, cu cinci medalii), a bătut… pasul pe loc! Totuși, bilanțul olimpic putea să fie mai onorant (părerea mea), întrucât, dacă revedem multe dintre întrecerile românilor, cu precădere, finalele, culoarea și numărul medaliilor ar fi fost altele.

Este lăudabilă întâlnirea  oficială între Comitetul Olimpic și Sportiv Român (COSR) și cel japonez, când Mihai Covaliu – președintele COSR și omologul său nipon, Yasuhiro Yamashita, la sediul Mișcării Olimpice din Japonia. Din partea română au mai participat: Octavian Morariu – membru CIO pentru România, George Boroi – secretar general al COSR și Florin Mișcă – șeful de misiune al delegației noastre la JO Tokyo 2020, Team România. În cadrul acesteia a fost subliniată buna colaborare dintre cele două foruri olimpice, stabilindu-se noi proiecte care vizează pregătirea comună a sportivilor. Să fie de bun augur!

Medalii de aur au câștigat: canotoarele Ancuța Bodnar și Simona Radiș – caiac dublu vâsle, 2.000 de metri.

Medalii de argint și-au revendicat: Ana Maria Popescu – scrimă (spadă), participantă la cinci ediții ale JO (!); Canotorii Mihăiță Țigănescu, Mugurel Semciuc, Ștefan Berariu și Cosmin Pascari – caiac patru rame fără cârmaci, 2.000 de metri; Ciprian Tudosă și Marius Cozmiuc – caiac dublu rame, 2.000 de metri.

Revenind la „bilanțul onorant”, am în vedere: gimnastica artistică, înotul, aruncarea ciocanului, aruncarea greutății, aruncarea suliței, boxul, luptele și, chiar, fotbalul. La gimnastică, Larisa Iordache, din cauza accidentării, a renunțat la evoluția în finala de la bârnă, având al patrulea punctaj în calificări (14,133), iar Marian Drăgulescu, forțând „nota”, a ratat finala la sărituri. Înotătorul David Popovici (16 ani, cel mai tânăr sportiv român la aceste JO) a fost la două sutimi de secundă de medalia de bronz, la 200 m liber (!) și pe locul șapte în finala de 100 de metri liber. Bianca Ghelber s-a clasat pe locul șase la aruncarea ciocanului, cu 74,29 de metri – record personal, iar Robert Glință (campion european en-titre) a ocupat locul al optulea, la 100 de metri spate. La canoe sprint dublu, 1.000 de metri, Cătălin Chirilă și Victor Mihalachi s-au clasat pe locul al cincilea, în finala olimpică. Barca de opt rame cu cârmaci (8+1), feminin, 2.000 de metri – Maria Magdalena Rusu, Viviana Bejinariu, Georgiana Dedu, Maria Tivodariu, Ioana Vrînceanu, Amalia Bereș, Mădălina Bereș, Denisa Tilvescu și Daniela Druncea – a ocupat doar locul al șaselea în finala olimpică, la trei secunde de medalia olimpică (6 minute, 4 secunde, 6 sutimi), după ce, în recalificări, s-a clasat pe primul loc, realizând un nou record mondial (5 minute, 52 secunde, 99 sutimi)!!!  La aruncarea suliței, Alexandru Novac, după 83,27 de metri (în calificări), a realizat doar 79,29 de metri, clasându-se pe locul al doisprezecelea. Rareș Toader – deținător al recordului național la aruncarea greutății (21,29 de metri) – a ratat calificarea în finala olimpică (19,81 de metri). După ce, la lupte libere, categoria 62 de kg, Krisztina Tünde Incze (medalie de bronz la CE 2021) a învins-o pe unguroaica Marianna Sastin (fostă campioană mondială), a ratat calificarea în meciul pentru medalia de bronz. La box, categoria 57 de kg, Claudia Nechita a fost aproape, cel puțin, de medalia de bronz, dar a pierdut  la puncte (2-3), în sferturile de finală, cu japoneza Sena Irie. Din păcate, la fotbal, tricolorii noștri au ratat calificarea în sferturi, din cauza golaverajului mai slab, în grupa „B” (1 – 0 cu Honduras, 0 – 4 cu Coreea de Sud și 0 – 0 cu Noua Zeelandă). În ultimul meci, zeița Fortuna a fost de partea adversarilor, la ocazia lui Florescu (min. 11): mingea șutată de el, la colțul scurt al porții, a fost respinsă în bară de către portarul Michael Woud. Asta e, fotbalul se joacă pe goluri…

CLASAMENT pe medalii, primele 10 locuri: 1. SUA – 113 medalii (39 de aur, 41 de argint, 33 de bronz); 2. China – 88 medalii (38 de aur, 32 de argint, 18 de bronz); 3. Japonia – 58 medalii (27 de aur, 14 de argint, 17 de bronz); 4. Marea britanie – 65 medalii (22 de aur, 21 de argint, 22 de bronz); 5. Comitetul Olimpic Rus – 71 medalii (20 de aur, 28 de argint, 23 de bronz); 6. Australia – 46 medalii (17 de aur, 7 de argint, 22 de bronz); 7. Olanda – 36 medalii (10 de aur, 12 de argint, 14 de bronz); 8. Franța – 33 medalii (10 de aur, 12 de argint, 11 de bronz); 9. Germania – 37 medalii (10 de aur, 11 de argint, 16 de bronz); 10. Italia – 40 medalii (10 de aur, 10 de argint, 20 de bronz).

Purtători de Drapel ai României au fost: canotoarea Simona Radiș (înlocuitoare a Mădălinei Bereș, din  motive obiective) și înotătorul Robert Glință – la festivitatea de deschidere și canoistul Cătălin Chirilă – la ceremonia de închidere. Dacă la „deschidere”, delegațiile de sportivi au intrat pe Stadionul Olimpic în ordinea alfabetică japoneză, la „închidere”, intrarea a fost liberă, după purtătorii de drapele, fiind prezenți numai 4.599 de olimpici. Iar România a fost reprezentată de sportivii de la atletism, canoe și lupte.

În această împrejurare, în fața asistenței, au fost premiați medaliații olimpici la maraton, fetele beneficiind pentru prima oară de această onoare la JO. În ambele ceremonii, de peste două ore fiecare, s-au desfășurat spectacole fastuoase, cu focuri de artificii, muzică, virtuale dansuri tradiționale japoneze și tablouri semnificative/pilduitoare pentru prietenie, solidaritate și pace. Speranța, credința în viitor și spiritul olimpic au fost întruchipate de lumini aprinse de sportivi și înălțate prin efecte speciale deasupra terenului, formând Cercurile Olimpice, nelipsind aplauzele și uralele celor prezenți, existând multă armonie, într-o vădită unitate în diversitate!

După discursurile adecvate, s-a desfășurat protocolulul de coborâre și predare a Drapelului Olimpic de către Koine Youriko – guvernatorul orașului Tokyo, primarului Parisului, Anne Hidalgo, prin intermediul lui Thomas Bach.

Pentru prima dată, la închidere, s-a intonat Imnul de Stat al țării care urmează să organizeze JO. Ca atare, s-a cântat Marseileza (La Marseillaise – simbol al libertății) , Imnul Franței, și au fost prezentate imagini live de la Paris, prilejuite de sărbătorirea predării Ștafetei JO.

Împăratul Japoniei, Naruhito, a declarat, vineri, 23 iulie 2021, deschiderea oficială a JO Tokyo 2020, iar Thomas Bach, închiderea acestora, duminică, 8 august 2021, în prezența prințului Akishino. Președintele CIO, printre altele, a felicitat și, deopotrivă, a mulțumit autorităților japoneze, Comitetelor Olimpice Naționale, Federațiilor Internaționale pe ramuri de sport, sportivilor și celor 70.170 de voluntari (cu vârste între 19 – 91 de ani!), pentru reușita acestor JO, spunând: „Am reușit, împreună! Acum trebuie să marchez sfârșitul acestei călătorii olimpice de la Tokyo. Declar închisă ediția a XXXII-a a JO!”.

În final, Flacăra Olimpică a celui mai mare eveniment sportiv mondial, aprinsă de la razele Soarelui la Olympia (Grecia), în 12 martie 2020, s-a stins, dar speranța într-un viitor mai bun este vie în inimile și sufletele tuturor!

Așadar, JO 2020 s-au încheiat. Bravo, ROMÂNIA! La revedere, Tokyo! ARIGATO! Olimpiada a șasea a mileniului trei a început! Iar JO Paris 2024 se vor desfășura în perioada 26 iulie – 11 august 2024. Bun venit, TUTUROR!

 

Prof. Marin ȘTEFAN / UZPR,

                                                                  Președinte al Comisiei de Educație și Cultură

                                                     Olimpică a Academiei Olimpice Române, filiala Sălaj

ROMÂNIA, la Jocurile Olimpice Tokyo 2020

Motto: „Jocurile Olimpice sunt celebrarea o dată la patru ani a primăverii umanității”.

Pierre de COUBERTIN (1863 – 1937), pedagog și istoric francez, inițiator al Jocurilor Olimpice moderne

 

Jocurile Olimpice (JO) de vară, cel mai mare eveniment sportiv mondial, au ajuns la ediția a XXXII-a. Tokyo a fost desemnat oraș gazdă în cadrul celei de-a 125-a Sesiuni  a Comitetului Internațional Olimpic (CIO), desfășurată la Buenos Aires (Argentina), în 7 septembrie 2013, după trei rânduri de scrutin! Această ediție a JO ar fi trebuit să se desfășoare în anul 2020, dar a fost amânată din cauza pandemiei de coronavirus. La întrecerile sportive, sunt așteptate 206 de țări, membre ale CIO.

Mascota JO 2020 se numește MIRAITOWA, o combinație a cuvintelor nipone „mirai” (viitor) și „towa” (eternitate), fiind un personaj zâmbitor, inspirat din benzile animate japoneze, colorat în alb și negru, cu ochi albaștri. În plus, Torța/Flacăra Olimpică a acestor JO are sloganul „Speranța ne luminează drumul”.

În programul JO Tokyo 2020 (22 iulie – 8 august 2020) sunt 324 de probe sportive, în cadrul a 33 de sporturi. La această ediție, CIO a adăugat cinci noi sporturi în program: escalada, karate, skateboard, surf și baseball/softball. Aceste discipline sportive reprezintă o îmbinare inovativă a unor întreceri  orientate către tineri, populare în Japonia, considerându-se că vor contribui la tezaurul JO de la Tokyo.

Din păcate, JO Tokyo 2020 se vor desfășura fără spectatori, spre regretul sportivilor și al celor care doreau să fie prezenți. Decizia a fost luată de către Yoshihide Suga, premierul Japoniei, cel care a declarat stare de urgență pentru Tokyo, în perioada 12 iulie – 22 august 2021. Chiar și Thomas Bach – președintele CIO și-a exprimat acest regret. Totuși, a spus că sportivii nu trebuie să se simtă singuri pe arenele de întrecere, întrucât miliarde de oameni din lumea întreagă vor sta lipiți de ecranele lor, iar aceștia (sportivii) vor putea simți susținerea fanilor. De fapt, este bine ca sportivii să treacă peste acest neajuns, fiindcă „fiecare dificultate întâlnită trebuie să fie ocazia unui nou progres”, cum bine zicea Pierre de Coubertin! Ceremonia de deschidere este programată pe 23 iulie 2021 și, în afară de sportivi, pe Stadionul Olimpic nu se vor afla mai mult de 1.000 de persoane.

România a participat la 21 de ediții ale JO de vară, obținând 306 de medali: 89 de aur, 95 de argint și 122 de bronz. Cele mai multe au fost la gimnastică, 72 (25 de aur, 21 de argint și 26 de bronz), iar Nadia Comăneci (supranumită „Zeița de la Montreal”, cu prima notă de 10  – paralele inegale – la JO Montreal 1976!), se află pe locul întâi, cu 9 medalii (5 de aur, 3 de argint și una de bronz).

În privința rezultatelor tricolorilor români la aceste jocuri olimpice, Comisia Tehnică Olimpică pentru Sportul  de Performanță de la Comitetul Olimpic și Sportiv Român (COSR) a zis: între patru și șase medalii. Iar Mihai Covaliu – președintele COSR, mai optimist, spunea că s-ar putea obține opt medalii, fiindcă sportivii noștri sunt bine pregătiți, au beneficiat de toate condițiile pentru a ajunge în cea mai bună formă sportivă și au cele mai bune echipamente.

Conform datelor primite de la doamna Simona Tabără Amânar – director al Academiei Olimpice Române, Șef de Misiune al Delegației României este domnul Florin Mișcă – secretar general adjunct al COSR, iar Responsabil Logistic este domnul Radu Niculescu – director logistic la COSR. Purtători de Drapel ai României vor fi: canotoarea Mădălina Bereș – medaliată cu bronz la JO Rio de Janeiro 2016 și inotătorul Robert Glință – medalie de aur la Campionatele Europene și primul sportiv român calificat la JO Tokyo 2020. Lotul României este format din 101 de sportivi (46 la feminin și 55 la masculin), la 17 discipline sportive, alături de care se află nouă rezerve și 41 de antrenori.

Atletism: Florentina Iusco și Alina Rotaru (săritura în lungime), Claudia Bobocea (1.500 m), Daniela Stanciu (săritura în înălțime), Alin Alexandru Firfirică (aruncarea discului), Marius Cocioran (50 km marș), Rareș Toader (aruncarea greutății), Bianca Ghelber (aruncarea ciocanului), Miklós Andrea (400 m), Alexandru Novac (aruncarea suliței); Teodoru Agachi, Nicolae Alexe, Valentin Anghel, Sergiu Mihai Octavian Măzăran, Oana Pantelimon și Mihai Corucle – antrenori.

Baschet feminin 3×3: Ancuța Stoenescu, Gabriela Mărginean, Sonia Ursu, Claudia Cuic; Anca Șipoș, Gabriela Irimia – rezerve; Tatiana Gallova – antrenoare.

Box: Cosmin Gîrleanu (52 kg) și Claudia Nechita (57 kg); Dumitru Dorobanțu și Adrian Lăcătuș – antrenori.

Canotaj: Opt rame cu cârmaci, masculin – Alexandru Chioseaua, Florin Lehaci, Constantin Radu, Sergiu Vasile Bejan, Vlad Dragoș Acicobae, Constantin Adam, Florin Arteni Fîntînaru, Ciprian Huc, Adrian Munteanu; Opt rame cu cârmaci, feminin – Maria Magdalena Rusu, Viviana Bejinariu, Georgiana Dedu, Maria Tivodariu, Ioana Vrînceanu, Amalia Bereș, Mădălina Bereș, Denisa Tilvescu, Daniela Druncea; patru rame fără cârmaci, masculin – Mihăiță Țigănescu, Mugurel Semciuc, Ștefan Berariu, Cosmin Pascari; patru rame fără cârmaci, feminin – Mădălina Hegheș, Roxana Anghel, Elena Logofătu, Cristina Popescu; dublu rame, feminin – Iuliana Buhuș, Adriana Alincăi; dublu rame, masculin  – Marius Vasile Cozmiuc, Ciprian Tudosă;

dublu vâsle categorie ușoră, feminin – Ionela Cozmiuc, Gianina Beleagă; dublu vâsle, feminin – Ancuța Bodnar, Simona Radiș; Elena Iuliana Mihai – rezervă; dublu vâsle, masculin – Ioan Prundeanu, Florian Enache; Cosmin Macovei – rezervă; Dorin Alupei, Antonio Colamonici, Vasile Măstăcan, Bogdan Codrici, Marius Bacaoanu Aanei, Ciprian Atomei – antrenori.

Ciclism: Vlad Dascălu  (mountain bike), Eduard Grosu (ciclism pe șosea); Paulo De La Fuente Perez, Georgios Georgiadis – antrenori.

Fotbal: Aioani Marian Mihai, Mihai Maximilian Popa, Ștefan Târnovanu – portari; Tudor Cristian Băluță, Radu Ștefăniță Boboc, Andrei Chindriș, Ion Gheorghe, Virgil Eugen Ghiță, Andrei Florin Rațiu, Florin Ștefan, Alexandru Ștefan Pașcanu, Ricardo Florin Grigore – fundași; Mihai Alexandru Dobre, Marius Mihai Marin, Ronaldo Deaconu, Eduard Marian Florescu, Antonio Sefer, Virgil Andrei Ciobanu, Marco Alexandru Dulca – mijlocași; Andrei Sîntean, George Dănuț Ganea, Valentin Gheorghe – atacanți; Mirel Rădoi, Nicolae Dică, Florin Constantinovici Schreiber, Leontin Toader – antrenori.

Gimnastică artistică: Maria Holbură și Larisa Iordache (ambele, individual compus), Marian Drăgulescu (sărituri); Lăcrămioara Moldovan, Cristian Moldovan, Ștefan Gal – antrenori.

Înot: Robert Glință și Daniel Martin (ambii, 100 m spate), David Popovici și Bianca Costea (ambii, 100 m liber); Mugur Tomescu, Adrian Rădulescu – antrenori.

Canoe sprint: Victor Mihalachi, Cătălin Chirilă (1000 m); Florin Popescu – antrenor.

Judo: Andreea Chițu (cat. 52 kg), Alexandru Raicu (cat. 73 kg), Vlăduț Simionescu (cat. + 100 kg); Florin Bercean, Kohei Oishi – antrenori.

Lupte: Alina Vuc (cat. 50 kg), Andreea Ana ( cat. 53 kg), Incze Kriszta (cat. 62 kg); libere, masculin – Albert Saritov (97 kg); greco-romane –  Alin Alexuc Ciutariu (cat. 130 kg); Petrică Carate, Nikolay Stoyanov, Ion Vremere – antrenori.

Scrimă: Ana Maria Popescu (spadă), Iulian Teodosiu (sabie); Rareș Dumitrescu, Radu Podeanu – antrenori.

Tenis: Mihaela Buzărnescu (simplu), Raluca Olaru și Monica Niculescu (dublu); Călin Ciorbagiu – antrenor.

Tenis de masă: echipa feminină – Szöcs Bernadette (simplu, dublu mixt), Elisabeta Samara (simplu), Daniela Dodean Monteiro (echipe), Irina Ciobanu (rezervă), Ovidiu Ionescu (simplu, dublu mixt); Viorel Filimon, Andrei Filimon – antrenori.

Tir sportiv: Laura Ilie (10 m pușcă aer comprimat); Olimpiu Marin – antrenor.

Tir cu arcul: Mădălina Ștefania Amăistroaie; Viorel Habian – antrenor.

 Triatlon: Felix Pierre Duchampt; Ovidiu Burghelea – antrenor.

Joi, 22 iulie 2021 (ora 14:00, în țara noastră), reprezentativa României la JO Tokyo 2020 va juca cu echipa din Honduras, în grupa „B” (România, Noua Zeelandă, Coreea de Sud și Honduras). Succes, tricolori!

Așadar, se cuvine ca, oriunde  ne-am afla, să fim cu inima lângă fiecare sportiv și echipă, să le transmitem energia noastră pozitivă pentru a-și depăși cea mai bună performanță sportivă a lor.

 Hai, ROMÂNIA!

                                                                                              Prof. Marin ȘTEFAN,

 Președinte al Comisiei de Educație și Cultură Olimpică a AOR, filiala Sălaj