Biserica Ortodoxă Română o prăznuiește, în 14 octombrie, pe Sfânta Cuvioasă Parascheva de la Iași, cea care este considerată patroana Moldovei. S-a născut la Epivata, în Tracia (sudul Dunării), în anul 1025, într-o familie bogată. A fost educată, atât de mamă, cât și de bunică, într-un evavlios spirit creștinesc, la fel ca și fratele ei, Eftimie, care a ajuns episcop în Maditos. Parascheva s-a remarcat printr-o puternică credință și o mare dărnicie, dându-și hainele săracilor, la vârsta de 12 ani. Drept „răsplată”, tatăl ei a obligat-o , mai întâi, să doarmă cu robii și, apoi, la 18 ani, să se mărite cu un băiat bogat din Constantinopol. După ce tânăra Parascheva a refuzat această căsătorie, tatăl său a murit de supărare, iar mama sa a împărțit averea robilor.

Studiind filozofia și viețile sfinților, Parascheva a intrat în Mănăstirea Maicii Domnului din Heraclia Pontului, iar după cinci ani a ajuns la: Ierusalim, Bethleem, Golgota și pustiul Iordanului. Acolo a avut o viață deosebit de aspră, trăită în rugăciuni și post, mai ales vinerea (post negru), întrucât era ziua răstignirii Mântuitorului Iisus Hristos. Ca atare, a fost supranumită Sfânta Vineri! Hotărându-se să se întoarcă în Epivata (sfătuită de un înger în vis), a murit în 14 octombrie 1050, chiar pe corabia pe care se îmbarcase. A fost îngropată precum o necunoscută, pentru că n-a spus nimănui cine este și de unde vine.

Totuși, conform tradiției, la înmormântarea unui marinar, trupul ei a fost găsit nealterat și frumos mirositor. De atunci, trupul și moaștele Paraschevei au fost purtate în diferite locuri. Astfel, după ce a stat și în Epivata, trupul acesteia a fost dus în Biserica „Sfinții Apostoli” din Constantinopol. Iar în anul 1235, Ioan Assan al II-lea (țarul Bulgariei) a cerut moaștele împăratului Bizanțului (Ioan al III-lea Ducas Vatațis), așezându-le la Târnovo. După ce Baiazid Ildârâm a distrus Târnovo, moaștele Paraschevei au fost cumpărate de către Mircea cel Bătrân, Domnitor al Țării Românești. În urma dezastrului bătăliei de la Nicopole din anul 1396, sultanul a trimis moaștele în dar Anghelinei, soția cneazului Serbiei. După ce Belgradul a fost distrus în anul 1521, sultanul Suleiman al II-lea a trimis moaștele la Istanbul. Apoi, dând 300 de pungi cu aur sultanului Murad al IV-lea, Vasile Lupu – Domnul Moldovei și Mitropolitul Varlaam au reușit să aducă Sfintele Moaște, în anul 1641, la Iași, așezându-le în Biserica „Trei Ierarhi”, ctitoria lui Vasile Lupu. În timpul reamenajării bisericii în anul 1884, moaștele au fost puse în paraclisul din apropiere. În anul 1888 acesta a luat foc de la o lumânare, dar moaștele au rămas intacte, chiar dacă racla de argint s-a topit! De aceea, în anul 1889, moaștete au fost duse la Catedrala Metropolitană din Iași.

Cuvioasa Parascheva a fost canonizată, la 14 octombrie 1955, în Catedrala Metropolitană din Iași, iar credincioșii creștini de pretutindeni o cinstesc prin participarea lor la slujbele din 14 octombrie, în fiecare an, chemând-o în rugăciune, în orice clipă de cumpănă, cerându-i ocrotire și ajutor. Prima mențiune în limba română despre Cuvioasa Parascheva a apărut, la Iași (anul 1643), în „Cartea românească de învățătură a Mitropolitului Varlaam al Moldovei”.

Catedrala Meropolitană din Iași este un sanctuar de spiritualitate ortodoxă și operă de artă monumentală, devenind un simbol al pelerinajului pentru credincioșii ortodocși din România și din țări ortodoxe, precum Grecia, Bulgaria și Serbia, unde moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost venerate în secolele XII-XVI, până la aducerea lor la Iași, în 13 iunie 1641. Această catedrală este biserica cea mai vizitată de pelerini, care vin să se închine la moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva, începând cu anul 1889. Iar Sfânta Cuvioasă Parascheva este un simbol al frăției ortodoxe, aducând nădejdea biruinței asupra patimilor, dezbinărilor și necazurilor din lume, prin iubirea smerită și atotputernică a Domnului Iisus Hristos, Cel care adună și iubește toți oamenii.

Catedrala Metropolitană din Iași a fost sfințită la 23 aprilie 1887, când familia regelui Carol I al României a înzestrat-o cu: vitralii executate la München, sfeșnice, policandre, candele de argint, odoare și veșminte prețioase. Tabloul votiv și tronurile regale pot fi văzute și astăzi.  Racla actuală cu moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva este o operă artistică de preț, făcută din argint masiv la începutul secolului al XX-lea. Iar toate acestea au fost văzute și de către mine, împreună cu soția mea, în timpul unei ample excursii turistice din luna iulie 2019, prin frumoasele județe ale României, pe traseul: Sălaj, Cluj, Alba, Hunedoara, Gorj, Vâlcea, Olt, Argeș, Brașov, Covasna, Bacău, Iași, Botoșani, Suceava, Bistrita, Maramureș, Satu Mare, Sălaj.

La mulți ani binecuvântați cu sănătate tuturor celor care poartă nume derivate de la Parascheva, precum: Paraschiva, Paraschiv, Pachita, Paraschita, Parastita, Parasca, Chiva, Chivuța, Vuța, Chivu, Petcu!

                                                                                                 Prof. Marin ȘTEFAN – UZPR,

                                                                                                     Publicist, Șimleu Silvaniei

Motto: „Dizabilitățile nu trebuie să fie un obstacol în calea succesului”.

Stephen HAWKING (1942-2018), fizician și cosmolog englez

Jocurile Paralimpice (JP) sunt Jocurile Olimpice (JO) pentru sportivii cu handicap, prin diferite tipuri de dizabilitate sau dezavantaj. Ele promovează excelența sportivă și contribuie la schimbarea percepțiilor societății despre dizabilitate, evidențiind curajul, perseverența și realizările excepționale ale acestor sportivi. Prima dată s-au organizat de către dr. Ludwig Guttmann (medic specialist în leziunile coloanei vertebrale), în 29 iulie 1948, la Spitalul Stoke Mandeville (Anglia), pentru veteranii de război cu leziuni ale coloanei vertebrale, concurând în fotolii rulante. Era aceeași zi cu începutul JO de vară Londra 1948. Totuși, prima ediție oficială a acestora s-a desfășurat în anul 1960, în paralel cu JO de vară Roma 1960. Iar de la JO de vară Barcelona 1992, ele se desfășoară la trei săptămâni după fiecare JO de vară, în același loc, ca acestea.

JP de vară Paris 2024, ediția a XVII-a, s-au desfășurat în perioada 28 august – 8 septembrie 2024. Ceremonia de deschidere a avut loc în afara unui stadion, așa cum s-a întâmplat și la JO de vară Paris 2024, sportivii defilând între Champs-Elysées –  cea mai celebră arteră din lume și Place de la Concorde – cea mai cunoscută piață din Paris. Fostul înotător paralimpic francez Théo Curin a impresionat participanții, transportând sportivi într-un taxi decorat cu sute de Phryges – mascota specifică Jocurilor Paralimpice, cea cu o lamă de alergare. Iar dansul și muzica au fost, din nou, la înălțime, datorită coregrafului suedez Alexander Ekman, reunind peste 500 de artiști, inclusiv artiști cu dizabilități. În plus, directorul artistic, regizorul francez de teatru Thomas Jolly, a denumit spectacolul „Paradox”, care și-a propus să-i facă pe oameni să se gândească la unicitatea lor, dincolo de caracteristicile fizice ale corpului. În acest context, el a spus că „atleții cu dizabilități vor fi celebrați într-un oraș care în viața de zi cu zi nu le este deloc adaptat. A face din acest oraș decorul paralimpicelor este, așadar, un prim paradox. Al doilea paradox este legat de Place de la Concorde care a fost și el loc de discordie. Încercăm, deci, să trasăm o linie între «concordie» și «discordie». Cred că spectacolele sunt întodeauna politice. De exemplu, în spatele Jocurilor Paralimpice și tot ce decurge – competiții, probe, performanțe – se ascunde de fapt chestiunea incluziunii, chestiunea handicapului în societățile noastre”.

După discursurile lui Tony Estanguet – președintele Comitetului de organizare și Andrew Parsons – președintele Comitetului Paralimpic Internațional, președintele francez Emmanuel Macron a declarat Jocurile Paralimpice oficial deschise. La începutul discursului său, Tony Estanguet a spus: „Dragi sportivi! Bine ați venit în țara iubirii și a revoluției! Fiți liniștiți, în seara asta, fără Căderea Bastiliei, fără ghilotină, pentru că în această seară începe cea mai frumoasă revoluție – revoluția paralimpică!”. Iar Flacăra Jocurilor Paralimpice a fost aprinsă la creuzetul olimpic din Grădinile Tuileries de cinci sportivi paralimpici francezi: Charles-Antoine Kouakou, Nantenin Keita, Fabien Lamirault, Alexis Hanquinquant și Elodie Lorandi, după ce a fost purtată de mulți sportivi, printre care s-a aflat și renumitul actor de film Jackie Chan.

Ceremonia de închidere a JP s-a desfășurat pe Stade de France, cu defilarea sportivilor, intonarea Imnului, discursurile aferente etc. Purtător al Drapelului României a fost Alexandru-Florin Bologa. Ceremonia s-a constituit într-o mare petrecere pe muzică electronică, unde 60.000 de spectatori au fost invitați să cânte și să danseze împreună cu sportivii! Programul acesteia a fost conceput tot de către Thomas Jolly.

În final, a fost stins vasul în care a ars Flacăra pentru JP, iar președintele Franței, Emmanuel Macron a declarat JP Paris 2024 închise. Apoi, s-a predat ștafeta în Los Angeles, viitorul oraș gazdă al JP din anul 2028 (ediția a XVIII-a), moment realizat de sportivi și artiști americani, printre care s-a aflat și renumita actriță și cântăreață Ali Stroker, aflată într-un scaun cu rotile. Totul a luat sfârșit cu un spectaculos foc de artificii.

La această ediție a JP au participat peste 4.400 de sportivi paralimpici din 167 de Comitete Naționale Paralimpice și o delegație a Refugiaților, concurând la 23 de discipline.

ROMÂNIA a fost reprezentată de șase sportivi, la trei discipline: Alexandru Florin Bologa și Daniel Vargoczki, judo pentru nevăzători; Novák Eduárd Károly și Theodor Matican, ciclism;

Camelia Ioana Roxana Ciripan și Bobi Simion, tenis de masă. Iar stafful tehnic al delegației noastre a fost: Ciprian Anton – șef delegație; Gergely Tamás și Alexandru Bogdan Gheorghe – antrenori principali; Jacob Daniel Tipper și Sorin Matican – antrenori; Dan Marian Năsui – antrenor secund; Gergely Gábor Csaba – sparring partner; Narcis-Ovidiu Mureșan – fizioterapeut; Mihail Rusu – mecanic; Paul Răzvan Marinescu – însoțitor. Purtător al Drapelului României la ceremonia de deschidere a fost Camelia Ioana Roxana Ciripan – desemnată sportiva anului 2022 în sportul paralimpic românesc, datorită medaliei de bronz de la Campionatele Mondiale de para-tenis de masă din Spania. Până la această ediție, România a participat la Jocurile Paralimpice de opt ori (Heidelberg 1972, Atlanta 1996, Sydney 2000, Atena 2004, Beijing 2008, Londra 2012, Rio de Janeiro 2016 și Tokyo 2020), cucerind șase medalii: una de aur, trei de argint (toate patru câștigate de către Novák Eduárd Károly – fostul ministru al Tineretului și Sportului) și două de bronz (Alexandru Florin Bologa, sportiv cu deficiență totală de vedere, originar din satul Derșida, comuna Bobota, județul Sălaj).

Alexandru-Florin Bologa (28 de ani) a câștigat medalia de aur la para-judo, categoria 73 kg (J1), învingându-l în finală pe Yergali Shamey (Kazahstan), printr-un Waza-Ari perfect, cu un procedeu Ippon-Seoi-nage, după 1:22 minute! În sferturi, el l-a învins pe Shohrukh Mamedov (Uzbekistan) cu 10-0, iar în semifinale, pe Harlley Damiao Pereira Arruda (Brazilia) cu 1-0, prin Waza-Ari. Acum, Alexandru Bologa are un palmares sportiv excelent: medalie de aur la Jocurile Paralimpice (Paris 2024), două medalii de bronz (Rio de Janeiro 2016 și Tokyo 2020), Campion Mondial și European „en-titre” – patru titluri europene consecutive, nenumărate victorii la Grand Prix-uri internaționale și competiții mondiale! El este al doilea campion paralimpic al României, după Novák Eduárd (Londra 2012), la ciclism, proba de urmărire pe pistă. În acest context, Alex Bologa spunea: „Sunt numărul unu mondial din anul 2019 și, uitându-mă în urmă, văd că toată munca mea și sacrificiile mele dau roade. Sunt recunoscător pentru tot ceea ce mi s-a întâmplat, pentru tot ceea ce am avut ocazia să experimentez și pentru oamenii pe care i-am întâlnit. A fi numărul unu în lume este o mândrie, dar și o responsabilitate”.

Camelia Ioana Roxana Ciripan (45 de ani), la prima sa participare la JP, a cucerit medalia de bronz la para-tenis de masă individual (categoria WS6). În optimile de finală ea a câștigat cu 3 – 0 (11-6, 11-4, 11-5) partida cu norvegianca Merethe Tvein. Apoi, în sferturile de finală, a învins-o, după un meci dramatic, pe britanica Felicity Pickard cu scorul de 3 – 2 (6-11, 8-11, 12-10, 11-8, 11-8). Totuși, în semifinale, Ciripan a fost învinsă de către Marina Litovcenko (Ucraina) cu scorul de 3 – 0 (11-5, 11-7, 11-5).

Novák Eduárd Károly (48 de ani) s-a clasat pe locul șapte la para-ciclism, proba contratimp 1.000 m (C4-5), cu  un record personal de 1:06,039. A ratat finala celor șase locuri și din cauza comasării claselor C4 și C5. Au fost 23 de cicliști, însă doar el și alții trei au avut proteze, ceea ce n-a fost corect, întrucât ceilalți 19 au avut două mâini și două picioare!! Din nou, sâmbătă, 31 august, Novák s-a clasat pe locul șapte în proba C4, 4.000 m individual urmărire, cu timpul de 4:33,045. Iar la contratimp individual, pe șosea C4, s-a clasat pe locul 10. După această probă, Novák Eduárd s-a retras din probele programate vineri și sâmbătă (?!), întrucât din totalul sportivilor de la start, doar trei erau cu proteză. „Mă retrag din cursă și mă retrag oficial și din acest sport care nu mai este pentru oamenii cu dizabilități și care a ajuns acum victima intereselor politice ale unor țări dominante”, a spus Novák.

 Theodor Matican (25 de ani) s-a clasat pe locul 10 la para-ciclism fond pe șosea – 42, 6 km (categoria T1-2), cu 1 oră 37 minute 11 secunde și pe locul 11 la contratimp individual pe șosea (categoria T1-2).

Bobi Simion (44 de ani) – la para-tenis de masă individual (categoria MS6) s-a clasat pe locul 9, după șaisprezecimile de finală, fiind învins de către Kayode Alabi (Nigeria) cu 3 – 1 (18-16, 7-11, 11-5, 11-9).

Daniel Vargoczki (32 de ani) – la para-judo, categoria 73 kg (J2) s-a clasat pe locul 7. El l-a învins pe Recep Ciftici (Turcia), prin ippon, dar a fost învins de către Ghiorghi Kaldani (Georgia), tot prin ippon. Apoi, evoluând în recalificări (pentru un loc în finala mică), Vargoczki a fost întrecut, prin ippon, de către Nathan Petit (Franța).

Camelia Ciripan și Bobi Simion au concurat și la proba de dublu mixt, para-tenis de masă. Din păcate, ei au fost învinși de japonezii Yuri Tomono și Koyo Iwabuchi cu 3 – 0 (11-4, 11-8, 11-5), clasându-se pe locul 17.

În clasamentul general, China se află pe primul loc, cu 220 de medalii (94 de aur, 76 de argint, 50 de bronz). Pe locul doi este Marea Britanie, cu 124 de medalii (49 de aur, 44 de argint, 31 de bronz), iar pe locul trei Statele Unite ale Americii, cu 105 medalii (36 de aur, 42 de argint, 27 de bronz). România se află pe locul 61, cu două medalii (una de aur și una de bronz).

Felicitări, Alexandru Bologa! Felicitări, Camelia Ciripan! Bravo, România!

                                                                                                                     Prof. Marin ȘTEFAN – UZPR,

                                                                                                            Publicist, Șimleu Silvaniei

În perioada 30.08.-01.09.2024 a avut loc ediția cu numărul XIV a Campionatului European de Karate al Federației Mondiale de Shotokan (W.S.F.), ediție găzduită de un complex sportiv modern din localitatea Tata din Ungaria . O sală modernă, aerisită, spații de luptă adecvate, o logistică fară reproș. Desfășurarea a fost conform programului stabilit, în toate cele trei zile s-au terminat meciurile chiar înainte de orele preconizate.

Cele 17 națiuni prezente au aliniat la start aproape 400 de sportivi dintre care 73 au fost din România. O delegație numeroasă dar și valoroasă, care la final au acumulat 94 de medalii, 14 din aur, 26 de argint și 54 de bronz, palmares care ne-a asigurat un binemeritat loc IV pe națiuni.

Cu o mică parte din acest succes am contribuit și noi șimleuanii, C.S. Omega și Clubul Copiilor din Șimleu Silvaniei, care au adus acasă nu mai puțin de șapte medalii. Pop Maia-Elena, aur la Shobu Ippon, argint la Shobu Nihon și bronz cu echipa de cadeți feminin. Bakai Patrik-Dominik, argint la Shobu Ippon, Open și Echipa de cadeți masculin. Filip Amira-Antonia argint la Shobu Ippon. Pentru mine toți sunteți campioni, efortul vostru a fost considerabil, la fel și efortul părinților, care vă susțin mereu în toate activițățile voastre.

Această delegație de excepție a adus la Șimleu șapte medalii, un palmares valoros, au făcut să cânte imnul României pe un podium important din Europa, la o competiție foarte importantă . Suntem mândri de voi copii! Vă doresc mult succes în continuare în toate demersurile voastre.

Aducem mulțumiri tuturor celor care ne-au sprijinit în acest demers și le dedicăm succesul nostru pentru aportul lor!

Toate aceste informații ne-au fost oferite de către prof. POP GHEOERGHE, antrenor emerit și presedinte C.S. Omega și coordonatorul Cercului de Karate de la Clubul Copiilor din Șimleu Silvaniei.

Studentă la F.S.P.A.C. de la U.B.B. Cluj Napoca,

Tania-Maria Pop

Motto: „Campionii continuă să încerce până reușesc”.

Billie Jean King (n. 22 noiembrie 1943), mare jucătoare americană de tenis

Jocurile Olimpice Paris 2024 s-au încheiat. Capitala Franței a devenit al doilea oraș care a găzduit Jocurile Olimpice (JO) de vară  de trei ori (1900, 1924 și 2024), după Londra (1908, 1948 și 2012). La această ediție, a XXXIII-a (26 iulie-11 august 2024), au participat 10.500 de sportivi (5.250 la masculin și 5.250 la feminin), reprezentând 206 comitete naționale olimpice, membre ale Comitetului Internațional Olimpic (CIO), precum și o Delegație a Refugiaților (37 de sportivi, la 12 sporturi). Programul a cuprins 329 de probe din 32 de sporturi, dintre care unul nou: breaking – un stil de dans urban cu origini în cultura hip-hop. Este pentru prima dată când s-a asigurat egalitatea numerică între bărbați și femei la întrecerile sportive! România a fost prezentă pentru a douăzeci și treia oară la JO de vară, revenind la Paris după 100 de ani. Atunci, la ediția a VIII-a (4 mai – 27 iulie 1924), am câștigat prima medalie olimpică: bronz la rugby. Tot atunci, a fost introdusă deviza olimpică „Citius, Altius, Fortius!” (Mai repede, mai sus, mai puternic!) și reunirea sportivilor în Satul Olimpic! Din anul 1924, România a absentat doar la JO din 1932 și 1948, iar în 1940 și 1944 JO nu s-au desfășurat din cauza celui de Al Doilea Război Mondial.

Delegația țării noastre, TEAM ROMÂNIA, a fost alcătuită din 106 sportivi  (55 la feminin și 51 la masculin), la 18 discipline sportive, după ce au obținut dreptul de participare 107 sportivi, dar atleta Florentina Iușco (săritura în lungime și triplusalt) a fost suspendată pentru dopaj (?!). Cea mai numeroasă prezență a fost la canotaj (45 de sportivi), iar cea mai mică la: box, ciclism, gimnastică ritmică, judo, scrimă, triatlon, tir cu arcul și yachting – câte un sportiv la fiecare probă.

România a câștigat nouă medalii la JO Paris 2024: trei de aur, patru de argint și două de bronz. Țara noastră are o bună clasare, fiind pe locul 23 din țările care și-au adjudecat medalii olimpice. Suntem înaintea multor state cu „pretenții” în ierarhia olimpică mondială, printre care: Belgia (locul 25), Serbia (27), Cehia (28), Danemarca (29), Cuba (32), Austria (36), Polonia (42), Africa de Sud (44), Elveția (48), Portugalia (50), Grecia (51), Argentina (52), Turcia (64), Mexic (65), India (71) și Slovacia (84).

Iată medaliații români:

AUR: David Popovici – înot, 200 metri liber; Andrei Sebastian Cornea și Marian Florian Enache – canotaj, dublu vâsle; canotaj, echipajul feminin de opt plus unu – Maria Magdalena Rusu, Roxana Anghel, Ancuța Bodnar, Maria Lehaci, Adriana Adam, Amalia Bereș, Ioana Vrînceanu, Simona Radiș și Victoria Ștefania Petreanu.

ARGINT: Nicoleta Ancuța Bodnar și Simona Geanina Radiș – canotaj, dublu vâsle; Ioana Vrînceanu și Roxana Iuliana  Anghel – canotaj, dublu rame; Gianina van Gronningen și Ionela Cozmiuc – canotaj, dublu vâsle, categoria ușoară; Mihaela Cambei – haltere, categoria 49 kilograme.

BRONZ: David Popovici – înot, 100 metri liber; Ana Maria Bărbosu – gimnastică artistică, sol.

Iar în „top 10” au intrat:

* locul 4: Florin Nicolae Arteni Fîntînaru și Florin Sorin Lehaci, canotaj, dublu rame; Adriana Adam, Maria Lehaci, Maria Magdalena Rusu și Amalia Bereș, canotaj, patru rame; Sabrina Alexia Maneca Voinea, gimnastică artistică, sol.

* locul 5: Mihăiță Vasile Țigănescu, Alexandru Laurențiu Danciu, Bogdan Sabin Băitoc, Constantin Adam, Marius Vasile Cozmiuc, Mugurel Vasile Semciuc, Florin Nicolae Arteni Fîntînaru, Florin Sorin Lehaci și Adrian Petre Munteanu – canotaj, opt rame cu cârmaci; Ștefan Constantin Berariu, Sergiu Vasile Bejan, Andrei Mândrilă și Ciprian Tudosă – canotaj, patru rame; Szöcs Bernádette Cynthia și Ovidiu George Ionescu – tenis de masă, dublu mixt.

* locul 7: Alina Rotaru Kottmann – atletism, săritura în lungime; Delvine Relin Meringor – atletism, maraton; Mihai Chiruță – canotaj, simplu vâsle; Ioana Mădălina Moroșan, Emanuela Ioana Ciotău, Alexandra Roxana Ungureanu și Patricia Andreea Cireș – canotaj, patru vâsle; Amalia Alexandra Ghigoarță, Sabrina Alexia Maneca Voinea, Lilia Adriana Cosman, Ana Maria Bărbosu și Andreea Preda – gimnastică artistică, echipe.

* locul 8: Sabrina Alexia Maneca Voinea – gimnastică artistică, bârnă; Incze Kriszta – lupte libere, categoria 62 kg; Cătălina Axente – lupte libere, categoria 76 kg.

* locul 9: Mădălina Amăistroaie – tir cu arcul; Cătălin Chirilă – canoe simplu, 1.000 metri; Oleg Nuță și Ilie Sprîncean – canoe dublu, 500 metri; Andreea Beatrice Ana – lupte libere, categoria 53 kg; Bianca Florentina Ghelber – atletism, aruncarea ciocanului; Răzvan Arnăut – lupte greco-romane, categoria 60 kg; Elisabeta Samara, Szöcs Bernádette Cynthia, Adina Mihaela Diaconu – tenis de masă, echipe; Elena Andreea Taloș – atletism, triplusalt; Szöcs Bernádette Cynthia – tenis de masă, simplu; Iliuță Leontin Nuțescu, Andrei Lungu, Florin Bogdan Horodișteanu și Ioan Prundeanu – canotaj, patru vâsle.

Menționez că, Delegația României a contestat felul în care medalia de bronz i-a fost luată gimnastei Anei Maria Bărbosu, la sol, și a cerut reexaminarea exercițiului la sol al Sabrinei Alexia Maneca Voinea. Ca atare, Tribunalul de Arbitraj Sportiv a admis acordarea medaliei de bronz gimnastei Ana Maria Bărbosu și clasarea gimnastei Sabrina Alexia Maneca Voinea pe locul patru. Iar halterofila Mihaela Cambei a fost desemnată de COSR purtătorul de drapel al Team România la Ceremonia de închidere.

Pe primele 10 locuri s-au clasat (a contat numărul medaliilor, în ordinea: aur, argint, bronz):

1. Statele Unite ale Americii – 126 medalii (40 de aur, 42 de argint, 42 de bronz);
2. China – 91 medalii (40, 27, 24);
3. Japonia – 45 medalii (20, 12, 13);
4. Australia – 53 medalii (18, 19, 16);
5. Franța – 64 medalii (16, 26, 22);
6. Țările de Jos (Olanda) – 34 medalii (15, 7, 12);
7. Marea Britanie – 65 medalii (14, 22, 29);
8. Coreea de Sud – 32 medalii (13, 9, 10);
9. Italia – 40 medalii (12, 13, 15);
10. Germania – 33 medalii (12, 13, 8).

Ceremonia de deschidere a JO Paris 2024, declarată de către Emmanuel Macron – președintele Franței, a fost un eveniment sportiv emblematic și festiv pentru Orașul Luminilor, în care scenele cultural-artistice și sportive desfășurate pe Sena și pe ambele maluri ale râului au constituit o premieră în istoria Jocurilor Olimpice! Iar aprinderea Flăcării Olimpice, cu participarea „Zeiței de la Montreal”, românca Nadia Comăneci (cea care a revoluționat gimnastica artistică la JO 1976, fiind prima cu nota 10 la paralele, primul sportiv din lume care a fost invitat să vorbească la Organizația Națiunilor Unite, declarată „sportiva secolului XX”), a fost una de vis! În semn de omagiu adus fraților Montgolfier, Flacăra Olimpică a fost pentru prima dată aprinsă și purtată în aer, până la Grădinile Tuileries. Totuși, această ceremonie a stârnit discuții aprinse, la nivel european și mondial, după scena care a prezentat asemănări cu celebrul tablou „Cina cea de Taină” al pictorului renascentist Leonardo da Vinci, precum și parada artistului francez Philippe Katerine, îmbrăcat sumar și vopsit în albastru (?!).

Ceremonia de închidere a fost un moment de sărbătoare, una, pe cât de solemnă, pe-atât de emoționantă. A fost inovatoare, surprinzătoare și strălucitoare, făcând ca Stade de France să devină o mare sală de concerte, cu decoruri gigantice și peste 270 de acrobați, artiști de circ, gimnaste și dansatori de balet aerian, care au evoluat încântător pe structurile metalice, reprezentând cele cinci cercuri olimpice. Iar costumele și efectele luminoase au dus spectatorii și telespectatorii într-o călătorie în timp, atât în trecut, cât și în viitor.

În alocuțiunea sa, președintele Comitetului de Organizare a JO și Paralimpice, Tony Estanguet, a scos în evidență modul de desfășurare a acestor jocuri, mulțumind tuturor sportivilor, oficialităților și partenerilor, pentru că au arătat lumii cea mai frumoasă imagine a Franței! De asemenea, i-a felicitat și le-a mulțumit agenților de securitate, militarilor, jandarmilor, pompierilor, medicilor, spectatorilor din fiecare arenă sportivă, milioanelor de suporteri de pe toate continentele lumii, precum și celor 68 de milioane de francezi și 45.000 de voluntari din întreaga lume!

În cuvântul său, președintele CIO, Thomas Bach, a spus:

„(…). Ați creat o cultură a păcii. Vă mulțumim pentru că ne faceți să credem într-o lume mai bună pentru toată lumea! Știu că JO nu pot aduce pacea, dar știu că JO pot crea o cultură a păcii care să apere lumea. Pentru toți cei care împărtășesc spiritul olimpic, haideți să promovăm o cultură a păcii în fiecare zi! Aceste JO au inspirat întreaga omenire, pentru că prietenii noștri francezi s-au pregătit atât de bine. Și ce spectacol a ieșit! Milioane de oameni i-au celebrat pe sportivi pe străzile din Paris și din toată Franța. Milioane de spectatori în arene au creat o atmosferă fantastică. Mai mult de o jumătate din populația planetei a împărtășit acest spectacol al unității în diversitate. JO de la Paris au fost o sărbătoare a sportivilor și a sportului la cel mai înalt nivel. Sunt primele jocuri care au oferit noua agendă olimpică, reformele noii agende olimpice, jocuri mai incluzive, mai sustenabile. Sunt primele jocuri cu număr egal de sportivi și sportive. Am avut niște JO senzaționale de la început și până la final. JO de la Paris au fost JO ale unei noi ere! Vreau să adresez mulțumirile mele tuturor prietenilor mei francezi! În primul rând, președintelui Emmanuel Macron pentru ajutorul oferit! Din toată inima, vreau să mulțumesc celor din Comitetul de Organizare, conduși excelent de prietenul meu Tony Estanguet! Iar mulțumirile mele merg și către autoritățile publice, către toți cei care au contribuit esențial la succesul acestor jocuri! Mulțumiri și recunoștință tuturor comitetelor naționale olimpice, federațiilor internaționale, partenerilor noștri și, evident, partenerilor media! Cu toții au dus aceste jocuri la un nou nivel. Iar pentru asta voi fi mândru întotdeauna. Vreau să mulțumesc voliuntarilor! Veți fi mereu în inimile noastre. Dragi prieteni francezi! V-ați îndrăgostit de JO, iar noi ne-am îndrăgostit de voi. Mulțumesc Paris! Mulțumesc Franța! Trăiască Jocurile Olimpice! Trăiască Franța!”.

Drapelul Olimpic a fost predat primarului orașului american Los Angeles, Karen Bass, de către Anne Hidalgo – primarul orașului Paris, prin intermediul lui Thomas Bach. Atunci a avut loc și o avanpremieră a ceea ce va urma să fie la JO de vară Los Angeles 2028 (14-30 iulie), prin implicarea cunoscutului actor Tom Cruise, în stilul său carcteristic, inspirat din filmul „Misiune Imposibilă”. El a coborât în rapel, de pe acoperișul stadionului, în mijlocul sportivilor. Apoi, într-un „clip video”, a plecat pe o motocicletă și cu un avion, ducând Drapelul Olimpic la Los Angeles.

În final, Flacăra Olimpică a celui mai mare eveniment spotiv mondial, aprinsă de la razele Soarelui la Olympia  (Templul Herei din Grecia), în 16 aprilie 2024, a fost adusă într-un felinar de la Grădinile Tuileries în stadion, de către sportivul Leon Marchand (campionul francezilor la aceste JO). Thomas Bach a declarat închisă cea de-a XXXIII-a ediție a JO de la Paris, chemând tinerii din întreaga lume la Los Angeles, pentru a celebra următoarea ediție a JO. Flacăra Olimpică a fost stinsă, dar speranța într-un viitor mai bun este vie în inimile și sufletele tuturor!

Așadar, JO Paris 2024 s-au încheiat, iar țara noastră a câștigat nouă medalii olimpice, având cea mai bună clasare în ierarhia pe națiuni de la JO de vară Beijing 2008.

Bravo, România!

                                                                                                 Prof. Marin ȘTEFAN – UZPR,

                                                                                                     Publicist, Șimleu Silvaniei

Motto: „Ai învins? Continuă! Ai pierdut? Continuă!”.

Pierre de COUBERTIN (1863-1937), pedagog și istoric francez, inițiator al Jocurilor Olimpice moderne

Jocurile Olimpice (JO) de vară, cel mai mare eveniment sportiv mondial, au ajuns la ediția a XXXIII-a și se vor desfășura în perioada 26 iulie – 11 august 2024, la Paris. La întreceri sunt așteptați peste 10.500 sportivi din 203 țări membre ale Comitetului Internațional Olimpic (CIO), precum și sportivi ruși și belaruși, sub drapel neutru, în afara sporturilor de echipă. Iar în program sunt 329 de probe sportive, în cadrul a 32 de sporturi.

Mascota JO 2024 este o bonetă  frigiană într-o formă triunghiulară, cu zâmbet prietenos, ochi albaștri, panglică tricoloră și adidași mari și colorați. Ea reprezintă un „ideal”, o „alegorie a libertății”, evidențiind legăturile dintre Franța modernă și lumea antică. De fapt, „boneta frigiană întruchipează capacitatea pe care o avem cu toții împreună atunci când decidem în mod colectiv să ne ridicăm pentru a lupta pentru mai bine. Așa s-a întâmplat în timpul Revoluției Franceze și așa va fi din nou cu Jocurile Olimpice de la Paris 2024, pentru că este vorba de o revoluție prin sport”, a declarat Julie Matikhine, directorul de brand al Comitetului de Organizare a JO de la Paris. De aceea, boneta este cunoscută și sub numele de „căciula libertății”, o pălărie conică purtată în antichitate în: Persia, Balcani, Tracia, Dacia și Frigia, un loc din Turcia de astăzi, de unde-i provine numele. Versiunea paralimpică are un picior protetic care ajunge până la genunchi. Iar Jocurile Paralimpice, ediția a XVII-a, se vor desfășura în perioada 28 august – 8 septembrie 2024, tot la Paris. Securitatea acestor Jocuri Olimpice va fi asigurată de 30.000 de polițiști și jandarmi, sprijiniți de 15.000 de militari și de peste 20.000 de agenți de securitate privată. De asemenea, 30.000 de voluntari vor îndruma sportivii și spectatorii, ajutând și la cele aproximativ 6.000 de controale antidoping ce vor fi realizate pe durata întrecerilor sportive.

România a participat la 22 de ediții ale JO de vară, obținând 309 medalii: 90 de aur, 97 de argint și 122 de bronz. Se împlinesc 100 de ani de la organizarea JO de vară de la Paris, ediția a VIII-a (4 mai – 27 iulie 1924). Atunci a fost prima participare oficială a României la acest eveniment sportiv, când a câștigat prima medalie olimpică: bronz la rugby! Totuși, prima prezență românească în mișcarea olimpică a avut loc în anul 1899, când George Gh. Bibescu (fiul fostului domnitor Gheorghe Dimitrie Bibescu) a fost ales membru al CIO, iar România a devenit a șaisprezecea națiune din lume cu un membru în forul olimpic internațional. Iar a doua prezență românească în mișcarea olimpică a fost la JO Paris 1900, când senatorul George Alexandru Plagino, în nume personal, s-a clasat pe locul 13 din 51 de concurenți, la întrecerile de tir (talere). În plus, el a fost cooptat ca membru CIO în anul 1908, funcție pe care a deținut-o până în anul 1949!

Delegația României, TEAM ROMÂNIA, are 107 sportivi (56 feminin și 51 masculin), la 18 discipline și este condusă de către domnul Florin Mișcă – secretar general adjunct al Comitetului Olimpic și Sportiv Român (COSR). Iar canotorii Marius Vasile Cozmiuc și Ionela Livia Cozmiuc, soț și soție, vor fi purtătorii Drapelului României la festivitatea de deschidere, care pentru prima oară în istoria olimpismului se va desfășura în afara stadionului, pe râul Sena. Aproximativ 94 de barje îi vor purta pe sportivi, de-a lungul a șase kilometri de scenă, de la Podul Austerlitz până la Piața Trocadéro de lângă Turnul Eiffel! Sportivii români vor purta uniforme create de desingerul Gyarfas Oláh, fabricate de Firma „Pandora Prod” din Focșani. Culoarea predominantă este galben, un simbol al identității naționale, dar și al unei atitudini optimiste și prietenoase a sportivilor români.

Atletism: Delvine Relin Meringor și Joan Chelimo Melly – maraton; Alina Rotaru Kottmann – săritura în lungime; Miklós Andrea– 400 metri; Stella Jepkosegei Rutto – 3.000 metri obstacole; Alin Firfirică – aruncarea discului; Alexandru Novac – aruncarea suliței; Rareș Toader – aruncarea greutății; Andreea Taloș și Diana Ion – triplusalt; Florentina Iusco – triplusalt și săritua în lungime; Bianca Ghelber – aruncarea ciocanului; Daniela Stanciu – săritura în înălțime. Antrenori: Mihai Corucle, Carol Șanta, Mihaela Melinte, Cristin Eșanu, Oana Pantelimon și Marinela Mirea.

Box: Lăcrămioara Perijoc – categoria 54 kg. Antrenori: Mihaela și Adrian Lăcătuș.

Canotaj: Magda Rusu, Roxana Anghel, Adriana Adam, Iulia Buhuș, Mădălina Bereș, Maria Tivodariu, Ioana Vrînceanu, Amalia Bereș, Victoria Petreanu, categoria 8+1; Mihăiță Țigănescu, Alexandru Danciu, Mugurel Semciuc, Bogdan Baitoc, Marius Cozmiuc, Sergiu Bejan, Ștefan Berariu, Florin Lehaci și Adrian Munteanu, categoria 8+1; Simona Radiș și Ancuța Bodnar, categoria dublu vâsle; Florin Enache, Ioan Prundeanu, Andrei Cornea și Mihai Chiruță, categoria patru vâsle; Mihăiță Țigănescu, Mugurel Semciuc, Ștefan Berariu și Florin Lehaci, categoria patru rame; Patricia Cireș, Cristina Drugă, Andrada Moroșanu și Ema Ciotău, categoria patru vâsle; Amalia Bereș, Maria Tivodariu, Magda Rusu și Mădălina Bereș, categoria patru rame; Ionela Cozmiuc și Mariana Dumitru, categoria dublu vâsle ușoară; Ciprian Tudosă și Florin Arteni, categoria dublu vâsle; Marius Cozmiuc și Sergiu Bejan, categoria dublu rame; Ioana Vrânceanu și Roxana Anghel, categoria dublu rame; Mihai Chiruță – categoria simplu. Rezerve: Mariana Dumitru, Cristian Drugă, Alexandru Ciobică și Cristi Nicoară. Antrenori: Antonio Colamonici (principal), Sandu Pop, Ciprian Atomei, Marius Despina, Dorin Alupei, Cosmin Boguș, Sorin Băhnărel, Marius Băcăuanu, Veronica Cochelea, Doina Ignat și Bogdan Macovei.

Kaiac-Canoe: Ilie Sprincean și Oleg Nuță, canoe dublu 500 metri; Cătălin Chirilă, canoe individual 1.000 metri. Antrenor: Florin Popescu.

Ciclism: Molnár Károly Ede, proba Mountain-Bike Cross Country. Antrenor: Răzvan Jugănaru.

Gimnastică artistică: Sabrina Voinea, Ana Maria Bărbosu, Andreea Preda, Lilia Cosman, Amalia Ghigoarță (echipa feminină) și Andrei Muntean, la individual-compus. Antrenori: Camelia Voinea, Patrick Kiens, Florin Cotuțiu, Corina Moroșan și Daymon Jones – la feminin, Marius Berbecar – la masculin.

Gimnastică ritmică: Annaliese Drăgan. Antrenor: Ana Luiza Filiorianu.

Haltere: Mihaela Cambei – categoria 49 kg și Loredana Toma – categoria 71 kg. Antrenori: Adrian Ionescu – principal și Valeriu Calancea – secund.

Înot: David Popovici (100 și 200 metri liber), Vlad Stancu (8oo și 1.500 metri liber) și Rebecca Aimée Diconescu (200 metri liber). Antrenori: Adrian Rădulescu, Silviu Anastase și Dragoș Luscan.

Judo: Alex George Ioan Creț – categoria 90 kg. Antrenor: Emil Ioan Morar.

Lupte: Andreea Ana – categoria 53 kg, Incze Kriszta Tunde – categoria 62 kg, Cătălina Axente – categoria 76 kg (toate trei la stilul liber); Alin Alexuc Ciurariu – categoria 130 kg și Răzvan Arnăut – categoria 60 kg (ambii la stilul greco-romane). Antrenori: Stadnik Andryi – la feminin și Petrică Cărare – la masculin.

Polo pe apă: Marius Florin Țic – căpitan de echipă, Francesco Iudean, Matei Ioan Luțescu, Tudor Andrei Fulea, Andrei Ionuț Neamțu, Andrei Prioteasa, Andrei Țepeluș, Nicolae Oanță, Silvian Colodrovschi, Vlad Luca Georgescu, Sebastian Ștefan Oltean, Vancsik Levente, Eduard Matei  Drăgușin. Antrenori: Bogdan Rath – principal și George Alexandru Deacu – secund.

Scrimă: Mălina Călugăreanu – floretă.  Antrenor: Virgil Sălișcan.

Tenis: Ana Bogdan, Jaqueline Cristian și Irina Camelia Begu – la individual; Monica Niculescu și Irina Camelia Begu – la dublu. Antrenori: Horia Tecău – principal și Dan Cristea – secund.

Tenis de masă: Szöcs Bernadette, Elisabeta Samara, Adina Diaconu – echipă; Ovidiu Ionescu și Szöcs Bernadette – dublu mixt; Ovidiu Ionescu și Eduard Ionescu – individual. Andreea Dragoman – rezervă la echipa feminină. Antrenori: Viorel Filimon – la feminin, Andrei Filimon – la masculin și Ionuț Seni – antrenor secund.

Tir cu arcul: Mădălina Ștefania Amăistroaie. Antrenor: Viorel Hăbian.

Triatlon: Felix-Pierre Duchampt. Antrenor: Ovidiu Burghelea.

Yachting: Ebru Bolat, proba Dinghy-ILCA 6. Antrenor: Goncalo Xavier Pereira de Carvalho.

Delegația României a fost primită de către președintele Klaus Iohannis la Palatul Cotroceni, miercuri, 17 iulie 2024. După intonarea Imnului Național al României, domnia sa a spus: „Dragi sportivi și antrenori, membri ai Echipei Olimpice! Domnule președinte al Senatului! Doamnă președinte al Agenției Naționale pentru Sport! Domnule președinte al Comitetului Olimpic și Sportiv Român! Doamnelor și domnilor! Bine ați venit la Palatul Cotroceni! Mă bucur că înaintea participării la Jocurile Olimpice de vară de la Paris, care vor începe doar peste câteva zile, am această întâlnire cu dumneavoastră, membri ai Familiei Olimpice: sportivi, antrenori, arbitri, reprezentanți ai Comitetului Olimpic și Sportiv Român și ai federațiilor sportive. Îi salut, totodată, pe toți cei care susțin acest parcurs al excelenței, și, în mod special, pe cei care în felul lor sunt tot parte ai echipei, chiar dacă nu sunt în prim plan. Mă refer, bineînțeles, la familiile și prietenii care vă înconjoară și vă susțin în activitatea sportivă, și a căror contribuție contează extrem de mult în asigurarea succesului. Vă mulțumesc tuturor! Calificarea la Jocurile Olimpice înseamnă, deja, o reușită pentru fiecare dintre dumneavoastră, și sunt sigur că în cadrul competițiilor veți da totul pentru a face performanță. Știm cu toții că drumul parcurs până aici  n-a fost ușor. Fiecare dintre dumneavoastră a făcut sacrificii, a renunțat la multe și a muncit considerabil pentru a-și pune în valoare talentul. Adevărata luptă a unui sportiv este cea cu propriile limite. Iar dumneavoastră v-ați autodepășit constant. Performanța de nivel olimpic se construiește prin muncă asiduă, cu multă hotărâre, disciplină și pasiune. Iar dumneavoastră sunteți adevărate modele pentru întreaga societate românească. Vă transmit toată aprecierea mea pentru modul în care v-ați profilat ca adevărați lideri în disciplinele sportive în care activați! Doamnelor și domnilor, sportul este evident un remediu pentru combaterea nu doar a problemelor de sănătate, ci mai ales, a unora sociale. În vremurile pe care le trăim, cu schimbări și provocări complexe, sportul reușește să fie ancoră pentru valorile fundamentale ale societății în care trăim, și anume: demnitate, respect, loialitate, disciplină și fairplay. Sportul sparge bariere, unește culturi, promovează cooperarea și solidaritatea între națiuni, pacea și toleranța. Atunci când singurele lucruri care contează cu adevărat sunt talentul, seriozitatea și munca, sportul oferă satisfacții și beneficii imense. Și m-aș bucura ca tot mai mulți români de toate vârstele, dar în special generațiile tinere, să găsească modelele pe care sportivii noștri le promovează. Sportul atinge inimi într-un mod în care cuvintele nu reușesc tot timpul s-o facă. Sportul reușește să aducă oamenii împreună, să stârnească creativitatea și să schimbe mentalități. Dragi sportivi! La un secol distanță de la prima participare a României la Jocurile Olimpice, și de la momentul în care a intrat în palmaresul olimpic prima medalie, veți merge în același loc, ca atunci, și sunt sigur că veți scrie o nouă pagină importantă în istoria sportului românesc. Vă apreciem pentru toate eforturile de până acum și vă vom urmări prestațiile la Olimpiadă. Aveți în mine un susținător, și sunt convins că întreaga țară vă este alături. Și așteaptă ca Imnul României să răsune de multe ori la Paris, și să se bucure de rezultatele bune pe care le veți avea. Veți fi, încă o dată, ambasadorii țării noastre. Și mă bucură faptul că sunteți în număr atât de mare, cei care veți purta cu onoare și mândrie Drapelul României. Vă felicit și vă mulțumesc în numele Statului Român pentru tot ceea ce ați realizat până acum! Și vă doresc mult, mult succes de acum încolo, la Paris, la Olimpiadă!”.

Apoi, domnul Mihai Covaliu – președinte al COSR, în alocuțiunea sa, zicea: „Bună seara tuturor! Excelența voastră, domnule președinte Klaus Werner Iohannis! Domnule președinte al Senatului Nicolae Ciucă! Doamnă președinte al Agenției Naționale pentru Sport Elisabeta Lipă! Distinși oficiali și invitați! Dragi sportivi și antrenori! Fiecare membru al Echipei Olimpice inspiră și motivează. Împreună suntem optimiști, echilibrați și foarte hotărâți. TEAM ROMÂNIA înseamnă spirit de echipă. Provocarea pe care fiecare sportiv o trăiește la Jocurile Olimpice este un bun prilej de a atăta lumii că poate fi cel mai bun, că luptă pentru echipă și pentru toți cei care sunt în spatele lui. Nu contează cât este de greu, sau cât de mare este provocarea când ai lângă tine cea mai bună echipă. Știm ce înseamnă presiunea și depășirea limitelor ce impun o astfel de stare. Sportivii noștri sunt puternici, bine pregătiți și vor urca pe podium la Paris. Tot la Paris, acum 100 de ani, România câștiga prima medalie olimpică. Visul sportivilor de azi, din echipa olimpică pentru Jocurile Olimpice de la Paris 2024, a crescut în fiecare zi cu fiecare antrenament. Toți sportivii noștri vor intra în arena olimpică pentru a le transmite tuturor celor care îi susțin că au curaj și încredere. Că au atitudine și spirit de învingător. Dincolo de competiție, dincolo de medalii, Jocurile Olimpice înseamnă credința în valorile pe care olimpismul le promovează: excelență, prietenie, respect. Înseamnă tradiția și moștenirea unei națiuni care a marcat istoria olimpică prin campionii și oamenii săi. Pentru generația care visează la gloria olimpică, înseamnă inspirație și motivație. E datoria fiecărei națiuni să-și susțină performerii în călătoria lor spre visul olimpic. Ficare sportiv, fiecare oficial, toți oamenii care s-au lăsat atinși, s-au inspirat de spiritul olimpic, au creat una dintre cele mai importante și frumoase povești din istoria României. Mișcarea olimpică din România își măsoară statutul prin valorile pe care le cultivă: excelență, prietenie, respect, onoare și mândrie națională. Și prin scopul fundamental de la care nu se abate: construirea unei societăți contemporane în care onoarea și demnitatea, unitatea, solidaritatea în toată diversitatea noastră îi transformă pe reprezentanții săi în veritabile modele pentru societate. Mișcarea olimpică din România a fost, indiferent de vremurile pe care le-am traversat, flacăra sportului românesc. Puterea ei vine din energia oamenilor care își dedică viața pentru acest crez. Societatea contemporană românească are nevoie, mai mult ca oricând, de modele. Mișcarea olimpică din România și-a consolidat rolul generator de performanță, fiind organizația care a adus tot timpul valoare în sportul românesc. Domnule Președinte! România a adunat 309 medalii olimpice în întreaga istorie de 110 ani (n.m. de la înființarea Comitetului Olimpic Român, 27 martie 1914!). Sunt convins că vom auzi, din nou, Imnul României la Paris. Așa cum vom auzi și bătăile inimilor tuturor românilor din toate colțurile lumii. Emoțiile olimpice sunt unice. Vă mulțumesc, domnule Președinte că veți fi alături de TEAM ROMÂNIA la Paris! Mulțumim!”.

A urmat ceremonia în care Președintele țării noastre a înmânat Drapelul României echipei olimpice care ne va reprezenta țara la JO de la Paris. Astfel, Ionela Livia Cozmiuc și  Marius Vasile Cozmiuc (sportivi la canotaj) vor fi purtători ai Drapelului TEAM ROMÂNIA!

În continuare, au fost depuse trei jurăminte. Domnul Cătălin Chirilă (disciplina canoe) a depus jurământul sportivilor: „În numele tuturor concurenților, promit că vom lua parte la aceste jocuri respectând și urmând regulile ce ne conduc, dedicându-ne unui sport fără dopaj și fără droguri, în adevăratul spirit al sportivității, pentru gloria sportului și onoarea echipelor noastre”. Domnul Adrian Rădulescu (antrenor la înot) a depus jurământul pentru antrenori, specialiști și oficiali: „În numele tuturor antrenorilor și a altor membri din anturajul sportivilor, promit că ne vom angaja să asigurăm că spiritul de sportivitate și fairplay sunt deplin respectate și susținute în conformitate cu principiile fundamentale ale olimpismului”. Doamna Angela Gabriela Cacoveanu (arbitru la gimnastică) a depus jurământul arbitrilor: „În numele arbitrilor și oficialilor, promit că ne vom îndeplini funcțiile noastre în cadrul acestor Jocuri Olimpice în deplină imparțialitate, respectând și urmărind regulile ce ne conduc într-un spirit de sportivitate”.

De asemenea, marți, 16 iulie 2024, domnul Marcel Ciolacu, prim-ministrul României, a făcut o vizită sportivilor „Team România” la Complexul Sportiv Național „Elisabeta Lipă” de la Snagov. Alături de Mihai Covaliu, de George Boroi – secretarul general al COSR și de Elisabeta Lipă, Marcel Ciolacu le-a urat succes canotorilor, gimnaștilor și echipei de polo.

Așadar, se cuvine ca și noi, oriunde ne-am afla, să fim cu inima lângă fiecare sportiv olimpic, să le transmitem energia noastră pozitivă pentru a-și depăși cea mai bună performanță a lor și a urca, cât mai mulți, pe podiumul de premiere!

Hai, ROMÂNIA!

                                                                                              Prof. Marin ȘTEFAN – UZPR,

                                                                                                  Publicist, Șimleu Silvaniei

Sâmbătă 08 iunie 2024, Sala Polivalentă din Biharia a găzduit ediția  XXXV- a a turneului internațional de karate Openul Bihorului, concurs regăsit în calendarul activităților extra școlare ale Ministerului Educației. Turneul a avut o amploare foarte mare cu peste 700 de participanți din numeroase țări din întreaga lume.

Întrecerile s-au desfășurat la secțiunile de kata individual și mai multe categorii de kumite. Participarea fiind foarte numeroasă s-a extins până peste orele două din noapte.

La acest amplu eveniment marțial a participat și o mică delegație șimleuană alcătuită din patru sportivi însoțiți de către profesorul Gheorghe Pop. Lotul a avut o evoluție foarte bună și a obținut următoarele rezultate. Astfel, sportiva Maia-Elena Pop după niște meciuri foarte grele a urcat pe cea mai înaltă treaptă a podiumului și la scurt timp pe cea de-a doua treaptă. Un aur și un argint obținute cu mult efort.

Tot medalie de argint a dobândit și sportiva Antonia-Amira Filip cu la fel de multă trudă. De asemenea, după multe meciuri dificile sportivul Patrik-Dominik Bakai a cucerit o medalie de bronz. Sportivi au reprezentat Palatul Copiilor Zalău, Structura Șimleu Silvaniei și au demonstrat că în învățământul sălăjean karate-ul se practică cu maximă seriozitate.

Întrebat despre concurs, prof. Gheorghe Pop a declarat: „Particip la acest concurs de mai bine de douăzeci de ani, iar nivelui acestuia a crescut an de an, fiind o competiție renumită la nivel mondial. Felicit sportivii pentru palmaresul deosebit și mulțumesc părinților pentru implicarea de care dau dovadă. De asemenea, mulțumesc gazdei noastre prof. Ioan Vaida pentru modul în care a organizat aceasta activitate.”

                                                           Tania Pop, studentă FSPAC – UBB Cluj-Napoca

Duminică, 19 mai 2024, a avut loc a XXIV-a ediție a “Cupei Șimleului” în sala de sport “Măgura” a orașului. Șimleu Silvaniei a găzduit această competiție zonală cu participare internațională. Prezenți au fost în jur de 110 sportivi din Sălaj, Maramureș, Bihor, Hunedoara și un club invitat din Debrecen, Ungaria.

Prezent la ceremonia de deschidere a fost și primarul orașului Șimleu Silvaniei, Mihai-Cristian Lazăr, care a încurajat sportivii printr-un discurs motivational și pe această cale a premiat-o pe sportiva Amira-Antonia Filip, care  s-a întors de la campionatul mondial din Bulgaria cu două medalii de bronz. “Sportul ne dă totul. Ne dă personalitate și ne dă sănătate. De aceea, drumul pe care vă aflați este unul foarte bun”, a declarat primarul Cristian Lazăr. Totodată, acesta a mulțumit profesorului Gheorghe Pop pentru prestigiul adus orașului prin activitatea sa.

Sportivii s-au întrecut în probe de kata individual, kumite individual WSF sportiv și Shobu Sanbon. Au fost meciuri spectaculoase și sportivi foarte bine pregătiți, precum și multe surprize plăcute din partea unor sportivi mai puțin consacrați.

S-au obținut de către sportivii șimleuani urmatoarele locuri: 6 locuri I, 10 locuri II, 19 locuri III. S-au remarcat în mod deosebit Amira Filip, Iulia Gui, Medeea Toma, Maia Pop, Marina Olteanu, la fete și Matei Torje, Victor Zmole, Gabriel Cionca, Matei Bal, Patrik Bakai, Mihai Biriș, Eduard Mudure și Ștefan Cherecheș.

Organizatorul, prof. Gheorghe Pop, președintele Clubului Sportiv Omega,   s-a arătat mulțumit de desfășurarea evenimentului: “Tot programul a fost conform planificărilor. Ne-am încadrat în timp, n-am avut accidentări și a fost o competiție foarte reușită, din punctul meu de vedere”. De asemenea, a menționat că este mulțumit de evoluția sportivilor șimleuani și aduce mulțumiri părinților foarte dedicați și implicați.

Succes pe mai departe copii !

Studentă F.S.P.A.C.- U.B.B. Cluj Napoca,

Tania-Maria Pop

Motto: „Inima este singura mașinărie care lucrează fără odihnă pentru o viață întreagă”.

Blaise PASCAL (1623-1662), matematician, fizician, scriitor și filozof francez

Din moși-strămoși, se spune că inima este „motorul” corpului. S-a mai spus și se spune că adevărata bogăție a omului este inima sa. Chiar și scriitorul brazilian Paulo Coelho spune că „inima este o comoară care trebuie păzită cu sfințenie”.  Da, este unanim recunoscut că inima e un tezaur plin de comori nesfârșite: iubire, visuri și speranță. Și, ca această „mașinărie” prețioasă să funcționeze cât mai mult, trebuie să avem grijă de ea, fiindcă este organul reprezentativ al aparatului cardiovascular (inimă, artere, vene și capilare), având un rol vital în circulația sângelui și, implicit, în menținerea vieții.

După cum știm, medicul cardiolog este cel care se străduiește să redea și să păstreze structura și capacitatea funcțională a inimii. De demult, eu am fost diagnosticat cu „bloc ramură stângă major”,  menținând tensiunea arterială sub control doar prin diferite medicamente corespunzătoare. Înaintând în vârstă (sunt octogenar!), au apărut dificultăți de funcționare a inimii mele la efort, în corelație cu cea a plămânilor, suferind de bronșită cronică (sub aproape toate manifestările acesteia). Ca atare, cu trimitere de la medicul de familie, am mers la Cluj-Napoca, fiind internat la INSTITUTUL INIMII „Niculae Stăncioiu”, în Secția Cardiologie III Intervențională. I-am avut colegi de salon pe domnii: Aurel Dragoste din Turda și Gavrilă Luca din comuna Băișoara, județul Cluj.

Așa am ajuns pacientul doamnei doctor Alexandra LAZĂR. Domnia sa este medic primar cardiolog, cu un doctorat în științe medicale, având competențe în ecografie cardiacă transtoracică, ecografie cardiacă transesofagiană și ecografie Doppler vasculară. În tot acest timp am beneficiat de: consultări interdisciplinare, examene paraclinice și analize de laborator, toate repetate. Iar starea mea la externare este: AMELIORAT.

În acestă perioadă, am observat că doamna doctor Alexandra Lazăr este un foarte bun medic cardiolog. Unul ingenios și deosebit de empatic. Nu mi-a trebuit mult timp să văd cum face tot binele pentru pacienții săi, promovând terapia verbală cu mult tact și vădită răbdare și, mai ales, pe cea medicală propiu-zisă, diagnosticând cu precizie afecțiunile fiecăruia și stabilind tratamentul adecvat. Ne-a dezvoltat mereu optimismul și încrederea în tratamentele efectuate, începând cu vizitele zilnice, în compania medicilor rezidenți, și continuând în timpul activităților de diagnosticare la aparatura medicală modernă din spital. Da, progresele medicinii din ultimul timp sunt cu adevărat spectaculoase, bolilor de inimă fiindu-le destinate tehnici performante de investigare, tratament și produse farmaceutice de ultimă oră. În plus, doamna doctor Alexandra Lazăr a dovedit că este o iscusită organizatoare, ținând mult la punctualitatea, corectitudinea și eficiența doctorilor rezidenți, a asistentelor medicale și infirmierelor, precum și la curățenia din saloane, coridoare și sălile de tratament, pentru a mări și menține calitatea întregii activități medicale din această secție. De aceea, pot spune că numele acestui spital, INSTITUTUL INIMII, reflectă cu prisosință nivelul actului medical pentru diagnosticarea și tratarea afecțiunilor întregului aparat cardiovascular!

Așadar, sincere mulțumiri, doamnă doctor Alexandra Lazăr, pentru modul în care ne-ați tratat, precum și pentru tratamentul recomandat acasă, continuând cu cel adecvat patologiilor asociate! Și, deopotrivă, medicilor noștri rezidenți Alexandra Turbat și Ștefania Duru, asistentei coordonatoare Dana Mărginean, asistentelor și infirmierelor! Un mare MULȚUMIM, din inimile noastre spre inimile dumneavoastră! În plus, vă dorim să salvați cât mai multe vieți, să îmbunătățiți viața celor care apelează la dumneavoastră, să le aduceți lumină și speranță în inimile lor! De asemenea, să vă bucurați de o viață lungă și prosperă!

Felicitări pentru tot ceea ce ați făcut și faceți spre binele pacienților!

                                                                                                  Prof. Marin ȘTEFAN – UZPR,

                                                                                                      Publicist, Șimleu Silvaniei